
Cinci copii și doi biologi, Kovrig Zoltán și Szakács László, salvează zeci de kilograme de pește, mutându-i pe un pârâu cu apă curată. Castorii și majoritatea peștilor de pe râu plătesc, însă, impostura decidenților politici. Foto: Szakács László via Tibor Hartel și Pro TV. Colaj: România Curată
O mână de copii și doi biologi, cu un lighean albastru, au salvat zeci de kilograme de pești, mutându-i din râul Târnava Mică, supra-salinizat după scurgerile din Salina Praid, într-un pârâu cu apă curată. Sunt imaginile unei mici speranțe de normalitate. Dar sunt și imaginile inconștienței și iresponsabilității decidenților și ale politrucilor pe care i-au numit în funcții de care se agață cu nesimțire și cinism.
Pare greu de crezut, dar e adevărat: șefimea de SALROM a justificat oficial, străpungerile făcute în barajele de la Praid, care au dus la catastrofa ecologică de pe Târnava Mică (care continuă în Mureș), prin salvarea utilajelor firmei de apartament contractată controversat. Directorului SALROM i-a păsat mai mult de niște excavatoare și buldozere decât de viața unui râu de care depind, deopotrivă, pești, castori și zeci de mii de oameni! Și mai greu de crezut e că ministrul Economiei, Bogdan Ivan, continuă să-l țină în funcție pe acest impostor.
E același ministru (și el, încă în funcție!), care, inițial, a aruncat vina pe castori pentru dezastrul de la Praid. Pe Corund, în amonte de salină, studiile anterioare, nu găsiseră, însă, castori. Existau însă, în aval, pe Târnava Mică. Acum nu mai există. I-au ucis!
Ce-l deranjează pe directorul SALROM
Într-un comunicat de presă, transmis vineri, directorul SALROM, Constantin Dan Dobrea, se ține de lecții de limbă română pentru jurnaliștii care raportează despre dezastrul de mediu de pe Târnava Mică și pentru contestatarii lui. Cică barajele, făcute la recomandarea experților internaționale, menite să liniștească apele ieșite din salină și să reducă nivelul de sare, n-au fost distruse, ci doar ”s-a creat o breșă” prin ele. Serios? Asta are să ne spună șeful SALROM? Că nu știm distincția între a sparge un baraj și a face o breșă în el?
Reamintim: Constantin Dan Dobrea a ajuns marele director al unei companii strategice de stat promovând în doar doi ani, de la inspector la Primăria Lehliu Gară, apoi inspector la Primăria Galați, condusă de finul lui, și în cele din urmă mare șef la SALROM, numit de fostul ministru al Economiei, Florin Spătaru, cel care i-a fost subordonat pe linie de partid, în UNPR, partidul lui Oprea, care i-am mai făcut cadou și o indemnizație de CA la Damen Mangalia. Detalii aici.
Și sfidându-ne inteligența, ne mai spun cei de la SALROM, că decizia a fost una de moment, a constructorului care lucrează acum la devierea râului Corund (alt contract/licitație cu cântec, firma neavând vreo legătură anterioară cu lucrări de acest gen). O decizie pe care constructorul, cică, n-au apucat s-o comunice. Asta după ce, în același comunicat, ni se spune că situația era cunoscută din data de 9 iunie, ”soluția” breșei fiind luată a doua zi, pe 10 iunie, în jurul orei 15.00. Așadar, vreme de o zi, cu tehnologia anului 2025, oamenii ăia n-au avut timp să comunice… Oare cât îi mai suportăm pe nesimțiții ăștia și îi mai și plătim consistent?
Și cât îi mai suportăm pe membrii Guvernului care îi susțin pe nesimțiți ăștia? Gen ministrul Economiei, Bogdan Ivan, cel care în primele zile ale dezastrului de la Praid s-a grăbit să inventeze niște castori și activiști de mediu care ar fi blocat un proiect de deviere a râului Corund. Proiect care, de fapt, n-a existat vreodată, chiar dacă studiul de specialitate, publicat încă din 2007, în Springer Nature, are o concluzie cât de poate de clară: ”în cazul în care se observă un risc crescut de deteriorare gravă se impune devierea râului”.
Au ucis castorii
Din păcate, cei care au plătit pentru incompetența, nesimțirea și cinismul ministrul Economiei și al protejaților lui de la SALROM au fost chiar… castorii. ProTV a difuzat imagini cu ei plutind morți pe Târnava Mică, uciși de o apă mai sărată decât cea din Marea Neagră.

Castor mort, pe Târnava Mică, în urma deversărilor cu apă supra-sărată din Salina Praid, cauzate de ”breșele” din baraje, făcute de constructorul contractat dubios de SALROM. Foto: ProTV (captură de ecran)
Niște excavatoare NU sunt mai importante decât natura!
”Ar trebui să înțelegem odată, nu doar atunci când catastrofa e deja peste noi și zeci de mii de oameni suferă: bunăstarea umană depinde direct de starea naturii. Nu pentru că o spun eu. Nu pentru că o spun experții. O spunem pentru că așa este”, scria, într-o reacție la dezastrul ecologic cauzat de deversările de apă cu sare din Salina Praid, biologul Tibor Hartel.
Din păcate, la nivelul Executivului e plin de reprezentanții unei specii aparent umane care n-au înțeles nimic. A unei specii care, după prima catastrofă, infiltrarea apelor râului Corund în salină (care se putea preveni, dacă se ținea cont de studiul de acum 18 ani), a mai cauzat una: otrăvirea râului Târnava Mică. Cică pentru a salva niște utilaje. De parcă utilajele alea (pe care cică le-ar fi salvat când au luat decizia de face breșe în baraje) erau mai importante decât râul otrăvit (cu tot ce trăiește în el) și zecile de mii de oameni din aval.
Ne mai spune comunicatul ăla nesimțit de la SALROM că, vezi Doamne, directorul e de vreo două săptămâni în zonă. Ca să ce? Ca să afle prea târziu că s-a mai produs o catastrofă din cauza firmei de apartament pe care a contractat-o? Apoi s-o acopere? Ca să se uite cum niște copii cu un lighean albastru încearcă să salveze o picătură din dezastrul pe care l-a provocat? Ca să vadă cum plutesc mii de pești și niște castori otrăviți pe Târnava Mică?
Zilele trec și peste durerea cauzată de dezastrul în sine, atât la Praid, cât și în aval de Corund, pe Târnava Mică, se instalează frustrarea și furia oamenilor direct afectați. Și nu doar a lor. A tuturor celor care văd cum responsabilii de dezastru nu doar că nu sunt trași la răspundere, ci lăsați în funcție, să-și desăvârșească distrugerile.












în acord cu
https://hotnews.ro/dupa-ce-o-studenta-i-a-lasat-unei-profesoare-banii-colectati-de-la-colegi-in-birou-au-dat-buzna-procurorii-dna-ne-am-intors-la-scoala-si-toti-erau-acolo-1996347
Asta imi aminteste de celebra “Universitate Ecologica” a lui Drimer: tipul care colecta banii (pentru un anume profesor) a ajuns mare la ANAP, un prost, de altfel :P
Frumos din partea copiilor și celorlalți participanți.
Castrul nu este o specie autohtona ,deci nu are ce cauta la noi în tara, asa cum sun șacalii și altele …..
Vedeți ce distrugeri fac și apoi vorbiți.
Nu doar că nu fac distrugeri, ci au un rol extraordinar în formarea de zone umede, de protecție a biodiversității, inclusiv de reducere a impactului inundațiilor (că zonele din jurul barajelor pe care le construiesc funcționează ca niște bureți); în situații excepționale, când pun în pericol infrastructura, obiective economice, sănătatea sau siguranța publică pot fi relocați rapid.
Dacă vă uitați pe tablouri cu boieri până în secolul al XIX-lea o să vedeți că mulți dintre ei au haine din piele de… castor (sau breb, denumirea populară în română); dacă vă uitați pe harta României o să găsiți în diferite zone ale țării, din Banat până în Bucovina localități cu numele Breb, Brebu Nou și alte derivate, toate venind de la animalul cu numele breb.
Din păcate, pentru blana (dar și pentru carnea lor) au fost vânați până la exterminare. Da, au fost reintroduși și în ultimele decenii, dar sunt specie super-autohtonă
Specia europeană autohtonă a castorului la noi se cheamă BREB.
Recent am avut de-a face cu o familie de brebi ce s-a aciuat pe râul orașului în care trăiesc. Disperat că in 3 nopți de de activitate a ros o salcie groasă crescută în albia râului iar în a 4 noapte, salcia s-a prăbușit peste puntea pietonală care făcea legătura de la casă la strada principală am sunat la diferite instituții de la poliția animalelor la primărie. Reacții ZERO. Într-un final cei de la Apele Române au intervenit să taie numai câțiva alți copaci, și asta pentru că albia râului este foarte colmatată (cu copaci crescuți în albia râului, ajunși deja la o maturitate avansată). Cei de la Ape, prezenți cu echipamente precare, s-au bucurat pentru faptul că voi scoate eu din albia râului cei câțiva copaci tăiați pentru că transportul masei lemnoase necesita tot felul de alte autorizații.
Castorii au rămas au mai ros un copac până la jumătate care stă să pice pe firele de fibră optică dar se pare că s-au oprit sau și-au mutat locația după ce în urma unor ploi puternice le-a fost distrus barajul îngrijorător care au început să îl construiască ! Probabil fiind o o specie nord americană; nu specia autohtonă BREB, castorii au decis că nu rentează pentru ei un trai bun în zonă. :)
Recent a apărut însă pe stradă o altă „familie” specie de castor – „homo sapiens energeticus” de CT, care, echipată cu drujbe, a „ros” tăiat copacii de la jumătate toți copacii de celălalt mal (pe o distanță de sute de metri) pentru că copacii erau așa mari încât erau mult pre aproape de o linie electrică de medie tensiune, care … „merge” deasupra trotuarului străzii principale.
Această „specie” a lăsat in urma ei un cu mult mai mare potențial de dezastru, lăsând în albia râului (nu pârâu) deja colmatat trunchiurile de copaci cu ramuri tăiați dar și cioturile de până la 1,5 metri, înrădăcinate în albia râului. Și știți ce?! În amonte este un cartier cu mult case care sunt la un nivel îngrijorător care au fost inundate în trecut , atunci cand albia râului nu a fost deloc colmatată.
Este doar un mic exemplu in care specia homo sapiens își așterne drumul spre dezastre încercând să arunce vina pe animale sălbatice „prost crescute” fără studii doctorale fără carte de muncă la diferite instituții oficial dubioase.
legislația permite relocarea castorilor când sunt puse e pusă în pericol infrastructura ori obiective economice; desigur, asta ar fi însemnat un pic de deranj pentru niște autorități; altfel, pentru mediu (inclusiv pentru oameni), castorii sunt esențiali – de la biodiversitate și servicii ecosistemice până la diminuarea efectelor inundațiilor (că zonele în care construiesc ei baraje funcționează ca niște bureți uriași în timpul ploilor torențiale, a topirii rapide a zăpezilor
Castorul a făcut parte din fauna țării noastre. Era numit “breb”. Că dovada exista toponime că Brebu, Brebu Nou, etc.
Atunci cand ai de-a face cu incompetenti ajunsi ministri, ca Ivan, Fechet, Burduja, de ce sa te mai miri? Ca ei numesc in functii incompetenti ca ei – eventual nasi sau fini sau alte incarligaturi? Pai, cum ar putea sa ajunf=ga un COMPETENT unde trebuie daca statul e parazitat de INCOMPETENTI? Din PSD, PUNR, PNL si alte asemenea….Barna, cu experienta in economine ministru al mediului? De cand orice Gheorghe din tara asta este mai expert in fotbal decat Gheorghe Hagi?
La puscarie cu totii, cei care au produs acest dezastru ecologic si nu numai. Sumele acestor mari bagube sa fie recuperate din buzunarele lor pentru ca au fost si sunt platiti cu salarii exorbitante si nesimtite ca ei, raportat la nivelul de trai al acestei tari si raportat la celelalte salarii si pensii.Sunt platiti si sunt pe acele functii sa faca ca treburile sa mearga bine nu sa produca dezastre.Rusine ! La puscarie cu voi !
în primul rând Corund nu este râu, este pârâu. Dar “specialiștii” de la Salrom nu au de unde să știe. Nu știu nici “experții” de la Institutul Geologic care, mai deunăzi, prin vocea directoarei, comenta la TVR că “râul care circulă prin apropierea minei Praid trebuie urgent mutat”. Este exprimarea unui cercetător .
Ha, ha, vă stătea în gât suveraniștii, ați vrut să rămână tot ăștia care de 35 de ani sunt la butoane, FSN adică PSD, PNL, UDMR, MINORITĂȚI, restul nu mai contează, sunt istorie ca partide, dar sunt tot la robinetul cu bani ai statului.
Gândiți cu capul vostru, când faceți o alegere, cum să reformeze un stat falimentat cu aceiași indivizi?
da, gândim cu capul nostru – suveraniștii sunt principalii promotori au teoriilor conspirațiilor, inclusiv cele legate de natură; aberația cu castorii care ar fi fost ”de vină” pentru dezastrul de la Praid a fost promovată pe toate rețelele suveraniste; așadar, nu, mulțumesc, există și alte opțiuni, chiar dacă, momentan, mai mici
acum să apară ceva legiuitor și să zică: BRACONAJ!