Romania Curată

Asociația VeDem Just despre dezincriminarea abuzului în serviciu: România și-a asumat obligații internaționale în acest sens

Asociația Voci pentru Democrație și Justiție (VeDem Just) susține că România nu poate dezincrimina abuzul în serviciu, unul dintre motive fiind acela că țara noastră a ratificat Convenția Națiunilor Unite împotriva corupției, adoptată la New York în 2003, iar în acest act se prevede obligația de a incrimina abuzul în serviciu. Punctul de vedere al asociației vine în contextul în care Curtea Constituțională se va pronunța pe 24 mai în cazul unei excepții de neconstituționalitate ridicate de Alina Bica împotriva infracțiunii de abuz în serviciu din Codul Penal.

Iată mai jos comunicatul integral al asociației:

”COMUNICAT DE PRESĂ: Poziţia VeDem Just faţă de neconstituţionalitatea dispoziţiilor care incriminează abuzul în serviciu

Asociaţia Voci pentru Democraţie şi Justiţie a decis să formuleze un punct de  vedere sub forma unuiamicus curiae cu privire la excepţia de neconstituţionalitate referitoare la dispoziţiile legale care incriminează abuzul în serviciu. Membrii asociaţiei constată că România este obligată să menţină incriminarea acestei fapte ca urmare a obligaţiilor internaţionale asumate.

 Argumentele sunt următoarele:

  1. CCR a fost sesizată cu soluţionarea excepţiei de neconstitutionalitate a articolelor 297 alin. (1) Cod penal şi 132din Legea 78/2000. 

Conţinutul acestor dispoziţii este următorul:

Art. 297 alin. (1) Cod penal Abuzul în serviciu – (1) Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, nu îndeplineşte un act sau îl îndeplineşte în mod defectuos şi prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică”.

Art. 132 din Legea nr. 78/2000: „În cazul infracţiunilor de abuz în serviciu sau de uzurpare a funcţiei, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, limitele speciale ale pedepsei se majorează cu o treime”.

  1. Prin Legea nr. 365/2004 România a ratificat Convenţiei Naţiunilor Unite împotriva corupţiei, adoptată la New York la 31 octombrie 2003. Potrivit art. 11 din Constituţia României din momentul ratificării acest tratat internaţional a devenit parte din dreptul intern şi este obligatoriu de respectat.

Or, la art. 19 din această Convenţie se prevede obligaţia de a incrimina abuzul în funcţie (abuses of functions): “Fiecare stat parte trebuie să ia în considerare adoptarea de măsuri legislative şi alte măsuri care ar fi necesare pentru a stabili că este infracţiune, atunci când se comite cu intenţie, abuzul de atribuţii sau de poziţie, adică în exercitarea atribuţiilor sale agentul public să îndeplinească ori să nu îndeplinească un act, prin încălcarea legii, cu scopul de a obţine un folos necuvenit pentru sine sau pentru un alt individ sau entitate” (traducere personală din lb.en).

  1. În Clasamentul internaţional al infracţiunilor, document datând din martie 2015 şi aprobat de UNODC se prevede la Secţiunea 07 „Acte implicând frauda, înşelăciunea sau corupţia”, la nivelul 0703 numită „Corupţie”, subnivelul 07033 este prevăzută infracţiunea “abuzul de funcţii” (pag.28). Aceasta este definită drept „Îndeplinirea sau neîndeplinirea unui act, prin încălcarea legii, de către un agent public în exercitarea atribuţiilor sale săvârşită în scopul de a obţine un avantaj nepotrivit pentru el sau pentru o altă persoană sau entitate” şi tot aici se prevede că această infracţiune include abuzul de atribuţie; nepotismul; abuzul de autoritate; abuzul de funcţie; abuzul de poziţia oficială” (pag. 71)

Ca urmare, VeDem Just constată că legislaţia României corespunde obligaţiilor internaţionale asumate şi o eventuală eliminare a acestei infracţiuni ar pune în dificultate statul nostru, mai ales în condiţiile în care corupţia sistemică din România reclamă o politică penală fermă de sancţionare a abuzurilor. Ca urmare, asociaţia va formula o poziţie oficială adresată Curţii Constituţionale sub forma unui amicus curiae pentru a fi avută în vedere la soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate.”

 


Donează și susține-ne acțiunile pentru bună guvernare!

Fondurile colectate susțin bătăliile pe care le ducem în justiție, administrarea aplicației Ia Statul La Întrebări, dar și programele prin care monitorizăm serviciile și instituțiile publice.


Vino în comunitatea noastră de bună guvernare!

Abonează-te la newsletterul România Curată. Vei primi pe e-mail articolele și campaniile noastre și ne poți răspunde la adresa de contact cu sugestii, sesizări sau cu propriile tale articole pentru publicare.

Articole recente

Recomandări

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *