Membrii organizației de mediu Altitudine, care au avut în custodie Situl Natura 2000 Munții Țarcu în intervalul 2010-2013, își continuă pe mai departe, în mod voluntar, activitățile de recunoaștere în teren și de protejare a mediului din respectiva arie protejată. În una din expedițiile lor de recunoaștere ce a avut loc în această vară, au identificat o zonă care are toate caracteristicile unei păduri virgine (vezi foto aici). În iunie 2016 au semnalat acest aspect Ministerului Mediului (aici), care se pregătea să demareze proiectul ”Catalogului Național al Pădurilor Virgine” (aici). În 28 septembrie 2016 au primit răspuns de la secretarul de stat responsabil de păduri, Erika Stanciu, că respectiva pădure descoperită de activiștii de mediu ”nu a fost parcursă de tăieri” (vezi doc atașat) și că va fi inclusă într-un ”studiu de fundamentare” și unei ”inventarieri” (vezi doc atașat) a arborilor pe grosimi, pentru a se putea pune un verdict oficial dacă prezintă toate caracteristicile necesare pentru a fi inclusă în Catalog sub titulatura de ”pădure virgină” (aici). La câteva săptămâni după acel răspuns care denotă grija autorităților de mediu pentru patrimoniul forestier de valoare, RNP Romsilva, care este o structură pui a Ministerului Mediului, scotea la licitație pentru ”tăiere” pe anul 2017 fix aceeași porțiune pe care Ministerul a promis că o să o verifice dacă e codru secular (aici, aici și aici). Membrii Asociației Altitudine au declarat pentru România Curată că însăși Romsilva recunoaște în documentele sale că pe acele parcele se află arbori foarte bătrâni, care ating și 173 de ani (aici).
România Curată a cerut un punct de vedere directorului general al RNP Romsilva, Dragoș Ciprian Pahonțu, care a explicat: ”Parcela UA44B din UP I Râul Lung, cu suprafața de 22,97 hectare, din raza Ocolului Silvic Teregova, la care faceți referire, nu a făcut obiectul studiului PIN MATRA /2001/018 și nu îndeplinește criteriile de declarare ca pădure virgină sau cvasivirgină, conform normelor prevăzute de O.M. nr. 1417/2016. De altfel, specialiștii nominalizați de organizația WWF România au studiat unitatea amenajistică în teren și nu au propus-o pentru includerea în Catalogul Pădurilor Virgine și Cvasivirgine, iar în prezent UA 44B nu este inclusă în nici un studiu de identificare sau evaluare a pădurilor virgine și cvasivirgine. În UA44B a fost constituită partida 299- SUMAL 1034401- cu lucrări de conservare, iar conform amenajamentului silvic, UA 44B este propusă pentru a fi parcursă cu tăieri de conservare”. Practic ambele răspunsuri, atât cel al Ministerului Mediului, cât și al RNP Romsilva, sunt pertinente dacă sunt analizate separat. Acestea conțin însă o fractură logică, ce ține de însuși proiectul demarat de Ministerul Mediului, de catalogare a Pădurilor Virgine. Însăși secretara de stat responsabilă de păduri, Erika Stanciu, a declarat în conferința de presă de bilanț, că speră să fie incluse cât mai multe păduri, poate chiar mai multe decât cele care au făcut obiectul studiului de cartare a pădurilor virgine, PIN MATRA. Această afirmație a secretarei de stat implică automat posibilitatea ca cercetătorii care au bătut cu piciorul pădurile României în prima jumătate a anilor 2000, să fi ”omis” anumite păduri. În plus, dacă doar pădurile din studiul PIN MATRA se califică ca păduri virgine, însuși Catalogul Național al Pădurilor Virgine și Cvasivirgine nu ar reprezenta decât o preluare a rezultatelor PIN MATRA și atât. Din acest motiv, răspunsul primit de Asociația Altitudine de la Ministerul Mediului reprezintă varianta care reflectă aspirațiile acestui ”Catalog”, acelea de a identifica și păduri ”omise” anterior. De asemenea, angajarea oficială a secretarului de stat din Ministerului Mediului că va fi făcut un studiu, care să confirme/infirme dacă respectiva pădure este virgină, reprezintă o decizie în spiritul acestei poziții.
Ce nu se explică, este lipsa de comunicare între MMAP și RNP, o instituție de sub umbrela aceluiași minister, care (conform informațiilor conținute în răspunsul directorului Romsilva, dar și al acțiunilor întreprinse de Romsilva referitor la scoaterea la tăiere a acelei păduri), nu a fost notificată de autoritatea căreia i se subordonează că urmează să se realizeze un astfel de studiu. Partea bună, conform directorului general Dragoș Ciprian Pahonțu, este că momentan: ”partida este contractată pentru producția anului viitor, însă nu este autorizată la exploatare”.
România Curată a dialogat cu Alex Teleagă (30 ani), membru al Asociației Altitudine, care ne-a relatat un lucru tulburător: ”Eu sunt pasionat de munte. Merg acolo, în Munții Țarcu, de la 4 ani și pentru mine acolo e ca o casă de vacanță. Din păcate acolo sunt foarte multe chestii ilegale, nu e doar cea cu această pădure. Sunt și problemele cu moticletele și cu ATV-urile care merg și distrug toată pășunea alpină. Când mergi vara e dezastru ce e acolo. Se văd din satelit. Dacă dai zoom se văd toate dârele alea de motoare și ATV-uri. Și e Sit Natura 2000 și scrie clar în legislație că e interzis. Eu până anul trecut nu m-am implicat, n-am avut nimic cu chestiile astea. Doar mergeam la munte, îmi plăcea foarte mult natura și mă simțeam foarte bine și mă relaxam, până am văzut că au început să taie într-o zonă care îmi era extrem de dragă, unde era plin de urme de animale pe zăpadă. Am văzut și poteci de lupi, urme de vulpe, de iepuri, căprioare. Toate felurile de urme, mai puțin de urs (aici). Era o zonă preferata mea, cea mai sălbatică. Se cheamă Culmea Pleșa zona respectivă. Și când am văzut că acolo au început să taie, am rămas blocat. Ei tăiau de jos, din valea râului, de mai demult, dar nu se vedea chestia asta din cauza drumului care mergea mai sus și era ascuns de perdeaua de pădure. Asta până au ajuns cu tăierea sus în drum și atunci s-a văzut tot golul ăla în jos ce oribil arăta și că toată zona era distrusă. Acolo, în stânga de drum, în jos, înainte era o pădure seculară de fag foarte frumoasă, cu fagi bătrâni. Când au ajuns în drum s-a făcut o gaură și s-a văzut în jos tot dezastrul, pe pantă. Mi-a lăsat o impresie sinistră și în momentul ăla mi-am zis că trebuie să fac ceva, că nu se poate să merg acolo de la 4 ani și să stau să mă uit cum se distruge muntele. Am verificat în PIN MATRA și am văzut că zona de tăieri se suprapunea cu o pădure virgină. Ei spun că se va regenera, dar pădurea aia se va regenera și va fi din nou pădure într-o viață de om. Eu n-o s-o mai prind, decât poate când o să fiu bătrân. Iar aia o să fie pădure tânără tot timpul. N-o să mai fie niciodată cum a fost înainte, pentru că odată tăiată ea se regenerează și cresc toți copacii de aceeași vârstă, că ei cresc deodată. Și o să arate ca o chestie uniformă, o <pădure de producție>, cum se zice. N-o să mai fie niciodată pădurea seculară, cu copaci tineri, cu copaci bătrâni, cu bușteni căzuți putreziți. Ulterior, împreună cu Alin Ciulă și Gabriel Păun de la Agent Green, am descoperit o mulțime de copaci din păduri seculare tăiați sau marcați pentru tăiere în zone care se suprapuneau ca locație peste pădurile virgine din hărțile PIN MATRA (aici și aici). După aceste constatări am fost la Ocolul Silvic Oțelu Roșu, de care aparțineau și spre surprinderea noastră au cooperat, au fost foarte ok. Șeful de Ocol de acolo ne-a și povestit că el și-a dat lucrarea de licență la Universitatea de Vest la Geografie exact din pădurile virgine din Țarcu. Și culmea, șeful de la Reșița, de la Direcția Silvică, îl trimisese pe el să marcheze exact pădurea virgină despre care făcuse licența”.
România Curată salută inițiativa Ministerului Mediului de a realiza un Catalog Național al Pădurilor Virgine și Cvasivirgine, însă totul depinde de modul în care acest proiect va fi implementat. Asta deoarece există riscul ca în acest fel să se ”elimine” din categoria ”pădurilor virgine”, păduri neatinse de om de secole, dar tăiate în ultimii ani, întocmai ca în relatarea de mai sus a lui Alex Teleagă. Acest catalog ar trebui să reflecte ”realist” cu câte păduri virgine cartate în studiul PIN MATRA a mai rămas România, după tăierile din ultimii 12 ani, însă totodată, pentru fiecare arbore secular tăiat dintr-o pădure inclusă în studiul PIN MATRA, reprezentanții MMAP, ca gestionari ai Catalogului Național, ar trebui nu doar să ”elimine” din catalog acea pădure ca ”nevirgină”, ci să și notifice autoritățile judiciare, ca cei care le-au tăiat să răspundă. Fiindcă altfel, neincluderea unora din pădurile PIN MATRA în acest Catalog va reprezenta doar un mod de legalizare a tăierilor efectuate în intervalul 2005-2016 în codrii seculari.
Notă: Redactarea și publicarea articolului s-a realizat din Proiectul “Să facem împreună legi pentru natură!”, derulat de Federația Coaliția Natura 2000 România în parteneriat cu Societatea Academică Română și co-finanțat printr-un grant din partea Elveției prin intermediul Contribuției Elvețiene pentru Uniunea Europeană extinsă. Acest articol nu reflectă neapărat poziția oficială a guvernului elvețian. Responsabilitatea pentru conținutul acestuia este asumată de redacția România Curată.
Pe lângă multe aspecte privind conservarea și păstrarea în condiții cât mai naturale a multor areale montane aș menționa unele aspecte ce țin de fițe și „ruperi în figuri” a unor iubitori de „natură și schi” ce se aventurează cu diverse motorizări (unele chiar foarte zgomotoase) pe Semenic, Muntele Mic prin Parcurile și rezervațiile aferente!
Mai nou, în această perioadă cu ceva zăpadă, lumea „bună” se vaită că drumurile de munte din CS nu sunt deszăpezite și că se merge foarte încet.
Posibil că mulți își doresc asfalt curat (dat cu tot felul de soluții ca să nu mai înghețe nici drumurile montane) dar îi sfătuiesc să meargă prin deșert, pentru că undeva în lume, s-a făcut pistă cu zăpadă artificială. Acolo după ce s-au terminat figurile cu schiatul se iasă frumos din acea hală și se poate șofa pe căldură naturală și asfalt negru în toată regula!