Antonia Pup

Apelul organizațiilor din educație: solicităm mai multă școală pentru copiii României!

Societatea civilă solicită liderilor politici o soluție pentru garantarea unui număr minim de zile de școală într-un an calendaristic, respectiv măsuri concrete pentru ca România să nu mai aibă cel mai comprimat an școlar din Uniunea Europeană. Este o premieră în dezbaterea publică asupra politicilor educaționale: o largă coaliție solicită decidenților măsuri concrete pentru ca România să nu mai aibă un an școlar atât de scurt, comparativ cu celelalte state europene, respectiv începerea cursurilor din anul școlar 2021-2022 în data de 1 septembrie 2021. Redăm textul integral al apelului:

 

Către: Guvernul și Parlamentul României

În atenția: 

Premierului României, Florin Vasile Cîțu

Vicepremierului României, co-președintelui Alianței USRPLUS, Dan Barna

Vicepremierului României, președintelui UDMR, Hunor Kelemen

Președintelui Camerei Deputaților și al Partidului Național Liberal, Ludovic Orban

Co-președintelui USRPLUS, europarlamentarul Dacian Cioloș

Președintelui Partidului Social Democrat, Marcel Ciolacu

Ministrului Educației, Sorin Cîmpeanu

Președintei Comisiei de învățământ, tineret și sport din Senatul României, Monica Anisie

Președintei Comisiei de învățământ din Camera Deputaților, Natalia Intotero

 

Stimați lideri politici, 

Dreptul la educație este un drept garantat de Constituția României, dar și de Convenția privind drepturile copilului. An de an, structura anului școlar este dezbătută la nivelul Ministerului Educației, fapt care generează, la nivelul opiniei publice, nenumărate neînțelegeri: vrem vacanță mai lungă pentru a salva economia pe timp estival, elevii nu pot merge la școală vara, pentru că unitățile de învățământ preuniversitar nu sunt dotate cu sisteme performante de aerisire, aer condiționat, elevii nu pot merge la școală iarna, pentru că unitățile de învățământ preuniversitar nu sunt dotate cu calorifere și aparate de încălzire. 

În tot acest peisaj, elevii sunt cei mai dezavantajați, în toată această dezbatere, interesul superior al copilului (respectarea dreptului la educație de calitate) pare a fi subordonat altor interese. Cum facem ca elevii să beneficieze de mai multă școală, de mai multă cunoaștere, de acces extins la știință și alfabetizare? Este un răspuns la care guvernanții au ezitat, ani la rând,  să ne ofere răspunsuri punctuale. 

România este una dintre cele 3 țări europene care au cele mai puține zile de școală din Europa: în jur de 165, la fel ca Malta și Albania, spun experții europeni în raportul „The organisation of school time in Europe”, realizat de Agenția Executivă pentru Educație a Comisiei Europene (EACEA/Eurydice). Analiza, făcută pe anul școlar în curs, arată că la polul opus se află Danemarca și Italia, cu 200 de zile de școală, iar jumătate din țările/regiunile europene au între 170-180 de zile și în alte 17 țări/regiuni, zilele de școală variază între 181 – 190. 
Într-un an școlar având doar 33-34 de săptămâni, programa școlară trebuie parcursă într-un ritm dinamic, de multe ori actul educațional devenind unul fușerit (competențele ajung să fie achiziționate artificial, doar ca să fie bifate într-o condică sau raport). Astfel, elevii și profesorii ajung să se plângă de curriculum încărcat. 
Totuși, cum se face că, deși încărcată, programa nu livrează pentru copiii României? Analfabetismul funcțional este la apogeu (aproximativ  44%), la testarea PISA 2018, România obținând cele mai slabe rezultate din ultimii 9 ani. O acțiune urgentă în vederea garantării numărului minim de zile de școală într-un an calendaristic se impune pentru a asigura un proces educațional care să urmeze principiile echității și calității. Dezbaterea din aceste zile, în care ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, a decis modificarea structurii anului școlar astfel încât vacanța de primăvară să fie prelungită (peste o lună de vacanță ,,COVID-19”) nu a făcut decât să scoată la iveală una dintre marile probleme ale sistemului de învățământ: în România, dreptul la educație s-a transformat într-un drept la vacanță. 

 

Revendicările noastre sunt:

  • Inițierea unui proiect legislativ, reprezentat de un amendament la Legea educației naționale nr. 1/2011, prin care să se reglementeze un număr minim de zile de școală într-un an calendaristic, mai mare decât 165 (cât avem în acest an școlar), un număr obținut în baza unui algoritm de calcul stabilit de experți educaționali. O propunere în acest sens este media nr. zilelor de școală din primele 10% țări în topul testărilor PISA;
  • Asumarea unor măsuri concrete acum pentru ca România să nu mai aibă cel mai scurt an școlar din Uniunea Europeană și plasarea acestor soluții pe un loc fruntaș în dezbaterea parlamentară și în comunicarea dumneavoastră publică;
  • Extinderea actualului program de educație remedială pentru ca acesta să poată să fie continuat și pe perioada vacanței de vară, mai ales în mediul rural, unde nevoia de acces la educație este certă. Activitățile remediale, găzduite de școli, să poată fi organizate și cu sprijinul voluntarilor și/sau al organizațiilor neguvernamentale;
  • Începerea cursurilor pentru anul școlar 2021-2022 pe 1 septembrie 2021, în vederea recuperării decalajelor în învățare și a ameliorării efectelor negative cauzate de închiderea repetată a școlilor;
  • Vacanțele lungi afectează major copiii și nivelul la care ei revin în școală. Vacanțe mai scurte, ritmice, periodice, în timpul anului școlar, pot contribui la consolidarea învățării, a progreselor realizate de copii și pot fi spații de odihnă, reflexie, planificare pentru profesori;
  • În același timp, nu doar numărul de zile este important, ci și structura fiecărei zile, câte ore durează procesul didactic, dacă elevii au acces la pauze mari, la activități sportive, în aer liber, la masă caldă (de aceea primarii ar trebui să se implice mai mult în administrarea școlilor și să dea dovadă de responsabilitate. Și, mai ales, este important ce și cum învață elevii în zilele respective, pentru că mai multe zile nu înseamnă automat rezultate mai bune. Ca urmare, este necesară prioritizarea formării cadrelor didactice, deoarece resursele umane sunt definitorii pentru calitatea educație. Solicităm crearea de spațiu în structura anului școlar, dedicat planificării, formării, reflecției și învățării pentru cadrele didactice. Ar fi de dorit ca inclusiv normele cadrelor didactice să includă timp pentru formare, precum și pentru colaborarea cu colegii din școală în vederea îmbunătățirii procesului de învățare, în interesul elevilor. 
  • Elevii din învățământul profesional, tehnologic să nu mai fie discriminați prin faptul că pentru ei anul școlar este mai lung. Este necesar ca perioada lor de practică să fie parte din anul școlar valabil pentru toți ceilalți liceeni, pornind de la principiul că învățământul tehnic și profesional ar trebui să fie mai aplicat și mai puțin teoretic (mai ales în perspectiva aplicării unor noi planuri cadru pentru liceu);
  • Fiecare partid din România să solicite primarilor săi să aloce, în bugetul local începând cu anul 2021, fonduri suplimentare pentru sectorul de învățământ, prin finanțarea complementară, astfel încât, logistic vorbind, să nu existe niciun obstacol în vederea organizării orelor de educație remedială în școli, inclusiv pe timpul verii (fonduri pentru materiale igienico-sanitare, dezinfectanți, reparații capitale și investiții în baza materială a școlilor);
  • Instruirea primarilor din partidele dumneavoastră în vederea accesării fondurilor europene pentru școli și pentru copiii din România (masă caldă în școli, unități de învățământ preuniversitar cu program prelungit, afterschool generalizat, cluburi și palate ale copiilor în care să se desfășoare orele de educație remedială și activități extrașcolare, biblioteci școlare moderne).

Viitorul educației ne privește pe toți. Timp de peste un an de zile, aproape un milion de copii ai României au fost privați de dreptul la educație, neavând acces la educație online, iar situația epidemiologică nu a facilitat accesul la educație de calitate pentru prea mult timp, aspect care a favorizat accentuarea unor decalaje deja existente între elevii din mediul rural și cei din mediul urban – apreciem că efectele ne vor afecta la nivel societal, dacă nu luăm măsuri urgente acum. Dacă aceste măsuri nu sunt asumate ferm și transpartinic, inacțiunea va afecta toate domeniile societății, făcând dezvoltarea României și creșterea calității vieții un deziderat imposibil de atins, independent de culoarea politică a celor care guvernează sau vor guverna țara. 

 

Inițiator: Societatea Academică din România

Semnatari:

Asociația Elevilor din Constanța

Asociația Elevilor din București și Ilfov

Asociația Elevilor din Bacău

Asociația Elevilor din Mureș

Asociația Elevilor din Maramureș

Asociația Vâlceană a Elevilor

Roma Education Fund

Federația Națională a Asociațiilor de Părinți din Învățământul Preuniversitar

Federația Coaliția pentru Educație

Organizația Salvați Copiii România

World Vision România

Asociația Școlilor Particulare

Fundația Hope and Homes for Children România

 


Donează și susține-ne acțiunile pentru bună guvernare!

Fondurile colectate susțin bătăliile pe care le ducem în justiție, administrarea aplicației Ia Statul La Întrebări, dar și programele prin care monitorizăm serviciile și instituțiile publice.


Vino în comunitatea noastră de bună guvernare!

Abonează-te la newsletterul România Curată. Vei primi pe e-mail articolele și campaniile noastre și ne poți răspunde la adresa de contact cu sugestii, sesizări sau cu propriile tale articole pentru publicare.

Articole recente

Recomandări

4 thoughts on “Apelul organizațiilor din educație: solicităm mai multă școală pentru copiii României!

  1. marius

    Asta nu este ceea ce vrem noi romanii!!!! Este o porcarie inventata de voi ongistii fara sa aveti acordul romanilor si pe care nu-i reprezentati.
    NU VREM ASEMENEA PORCARIE DUPA UN AN DE PANDEMIE!!!!
    NU VA SUSTINEM!!!

    LA ALEGERE FIECARE PARINTE SI COPIL SA DECIDA DACA TREBUIE SA REIA ANUL PIERDUT 2020-2021!!!

    Reply
    • Dimitrie Gala

      Viziunea despre școală din manifest este ca aceasta e centrul vieții elevilor, acoperind toate necesitățile: predare și teme, masă și sport, socializare și proiecte. Principiu echitatii privind sansele va duce la premiza implicita ca timpul petrecut in afara scolii e timp irosit dar si ca o activitate ce se dovedeste utila educational trebuie inclusa in oferta scolara publica.
      Deorece scoala de stat este un construct impus care nu se supune legilor pietei, influenta ei trebuie redusa la oferirea unei baze comune tuturor membrilor societatii. De restul ar trebuie sa se ocupe alti actori.
      Faptul ca intr-un an de pandemie, nu s-au gasit solutii pentru cei un milion de elevi lipsiti de tehnologie, e un esec si al societății civile si exponențiilor ei. Iar rezultatele la PISA nu ar trebui sa devina un scop in sine, analfabet functional poate fi oricine este pus sa inteleaga aspecte cu care nu este familiar. Bulele sociale in care traim sunt extrem de specifice.
      Dincolo de asta e nevoie de un crez al scolii. Manifestul vostru reunește unele idei-soluții des invocate in ultimul timp, mai lucrati la stil, faceti-l memorabil.

      Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *