Romania Curată

Anchetă ”The Guardian” despre Furtul Secolului în Moldova: Cum să delapidezi o țară de un miliard de dolari și apoi să ajungi primar. Și cum marii auditori internaționali n-au văzut nimic!?

Cunoscuta publicație britanică The Guardian a publicat în această săptămână o amplă analiză a modului în care Republica Moldova a fost devalizată de un miliard de dolari. Cel care este considerat a fi creierul operațiunii, Ilan Shor, nu doar că nu răspunde penal, ci a ajuns primar la Orhei, după recentele alegeri locale. Investigația celor de la The Guardian pornește de la trustul britanic Grant Thornton, a cărui filială din Moldova a ajuns să auditeze cele mai multe bănci de aici. Întrebarea la care încearcă să răspundă articolul e cum a fost posibil ca specialiștii în contabilitate de la Grant Thornton să nu-și dea seama de operațiunea prin care 15% din bogăția Moldovei a fost furată.

România Curată vă prezintă ancheta celor de la The Guardian (articolul original aici), în traducerea lui Andrei Macsut. Intertitlurile aparțin redacției.

***

”Neglijență și incompetență”

grantUnul dintre auditorii de top în lume a fost acuzat de neglijenţă şi incompetenţă după ce un miliard de dolari au fost sifonaţi din Moldova sub nasul lor – o sumă echivalentă cu 15% din PIB-ul fostei republici sovietice. Grant Thornton, gigantul în contabilitate cu sediul în Regatul Unit şi cu francize locale în zeci de ţări, a fost auditorul a trei dintre cele mai mari bănci din Moldova, prin care banii au fost delapidaţi şi scoşi din ţară prin tranzacţii financiare complexe, unele prin companii britanice.

Astfel, autorităţile au trebuit să salveze cele trei bănci cu un pachet de ajutor echivalent a jumătate din bugetul anual. Efectul imediat a fost o prăbuşire a monedei naţionale şi o cădere înspre recesiune, distrugând economia aproape peste noapte. Moldova era deja cea mai săracă ţară din Europa.

Furtul a fost descoperit în Noiembrie 2014 la Unibank, Banca de Economii şi Banca Socială, pe care ramura din Moldova a Grant Thornton, o reţea globală de firme independente, le audita din 2010, 2011, respectiv 2013. Iurie Chirinciuc, un parlamentar din Moldova care a făcut parte dintr-o comisie formată să investigheze fapta, crede că Grant Thornton a fost neglijent şi obstructiv. „Toate rapoartele de audit exprimă opinii pozitive” a declarat acesta. „Cum poţi să dai o părere pozitivă când situaţia în aceste bănci era atât de gravă?”

Grant Thornton afirmă că a atras atenţia băncilor şi autorităţilor asupra îngrijorărilor sale legate de bănci şi că rapoartele sale de audit conţineau alerte legate de împrumuturi. Însă Chirinciuc afirmă că nu ar fi trebuit să le dea băncilor o evaluare în general pozitivă. Acesta reclamă auditorii s-au „opus cu vehemenţă” cererilor repetate de a depune mărturie pe subiect. „Am cerut în mod formal băncii centrale să analizeze Grant Thornton” a afirmat Chirinciuc. „În comisie am fost şocat să constat că toate instituţiile statului fuseseră înştiinţate şi puse la curent cu situaţia din bănci dar nu au intervenit. Asemenea circumstanţe mă fac să cred că înalţi demnitari sunt implicaţi în furtul miliardului”.

Directorul de la Grant Thorton, numit ministru al Economiei

bride

Stephane Bride

Chirinciuc a fost de asemenea îngrozit că, după descoperirea fraudei, directorul Grant Thornton din Moldova, Stephane Bride, a fost numit ministru al Economiei. Bride a declarat pentru The Guardian că numirea lui „s-a făcut în conformitate cu legislaţia Republicii Moldova, conform căreia s-au luat în calcul numai calităţile mele profesionale şi experienţa”.

Banca de Economii şi Unibank au acordat mai multe împrumuturi dubioase, în baza unor garanţii false, unor companii care apoi au transferat banii în străinătate. O parte din bani a mers către firme britanice controlate de entităţi înregistrate în locuri unde identitatea directorilor este ţinută secretă.

”Frauda, principala ocupație a băncilor”

Două rapoarte preliminare – unul al comisiei parlamentare şi altul al firmei de investigaţii corporatiste Kroll – sugerează că frauda a devenit principala ocupaţie a băncilor.

Raportul parlamentar menţionează că: „Managementul băncilor a manifestat evidente lipsuri de profesionalism şi integritate…prin acordarea de credite compromise de la bun început” şi a făcut tranzacţii „cu caracter fictiv şi fraudulos”. Parlamentarii au ajuns la concluzia că băncile şi-ai pus cu bună ştiinţă în pericol „capacitatea de a efectua operaţiuni de bază”, cum ar fi plata pensiilor şi a salariilor din sectorul public.

Băncile au dat în mod repetat bilanţuri eronate, folosind metoda neortodoxă a „depunerilor peste noapte” – depuneri fără dobândă ale băncilor ruseşti Interprombank, Gazprombank, Alef Bank şi Metrobank – pentru a masca lipsa de capital în timp ce continuau să dea credite neperformante. „În esenţă, aceste operaţiuni erau operaţiuni de manipulare” scrie în raportul parlamentar.

Băncile au devenit atât de contaminate încât FMI şi Banca Mondială au suspendat programele cu Moldova, iar UE ia în calcul aceeaşi variantă. Alex Kramer, manager de ţară al Băncii Mondiale, a declarat: „Sfătuim autorităţile că cele trei bănci… ar trebui lichidate”. Acesta a declarat că încercări de naţionalizare sau recapitalizare a băncilor ar duce la şi mai mare risipă din banii contribuabililor.

Presupusul creier al operațiunii, ajuns primar

shor

Ilan Shor

Procurorii moldoveni au declanşat investigaţii care până în prezent au dus la peste 30 de oameni anchetaţi, inclusiv din conducerea băncilor. Printre aceştia se numără Ilan Shor, președintele consiliului executiv al Băncii de Economii din aprilie 2014, presupusul creier al operaţiunii. Shor a fost eliberat din arestul la domiciliu pe 23 mai, fiind de acord să coopereze cu anchetatorii. Procurorul şef a refuzat să comenteze. Shor neagă fărădelegea. La începutul lunii iunie, acesta a fost ales primar al oraşului Orhei.

Raportul confidenţial al Kroll a fost publicat în aprilie de către preşedintele Parlamentului, Adrian Candu. Acesta spune că un grup de firme controlate de Shor a preluat controlul băncilor şi, în 2010, au început să-şi dea singure împrumuturi care nu aveau să mai fie plătite. Când organele de supraveghere s-au apropiat, „s-au dat ordine de la conducerea băncilor să se arhiveze documentele care ţineau de tranzacţiile suspicioase”. Un vehicul, care aparţinea unei alte firme a lui Shor, care strânsese hârtiile a fost ulterior furat şi ars.

Între 2011, când firmele lui Shor începeau să devalizeze băncile, şi octombrie 2014, când a ieşit totul la suprafaţă, Kroll a descoperit că numărul de firme care aveau legătură cu Shor a crescut de la 10 la 39. Până în decembrie 2014, 90% din împrumuturile Unibank erau către firme din grupul Shor. Depuneri venite din partea băncilor ruseşti, care permiteau Băncii de Economii să facă mari împrumuturi, nu erau primite.

„Ilan Shor şi persoane asociate lui au jucat un rol activ în coordonarea acestei activităţi”, menţionează raportul Kroll, declarând că a existat „o intenţie deliberată să extragă cât mai multe beneficii cu putinţă pentru entităţi aflate în legătură cu dl. Shor şi în detrimentul băncii”. Un reprezentant al Kroll a declarat că raportul a fost făcut public fără acordul lor şi a refuzat să comenteze mai departe.

Cum se apără Grant Thornton

„Miliardul lipsă” a contribuit la scăderea leului moldovenesc, care a pierdut un sfert din valoarea sa faţă de dolar în luna februarie.

Grant Thornton nu a avut nicio prezenţă în Moldova înainte de 2010, dar ascensiunea sa a fost fulminantă. Şapte dintre cele mai mari 14 bănci ale ţării i-au devenit clienţi în decurs de patru ani, acesta devenind cel mai mare jucător de pe piaţă. Competitori internaţionali cum ar fi KPMG şi Deloitte au pierdut Moldova în faţa lui Grant Thornton, niciuna neavând mai mult de 2 bănci importante în ţară în 2013.

Reprezentanţi ai francizei Grant Thornton din Moldova neagă incorectitudinea şi afirmă că auditorii nu pot fi traşi la răspundere dacă clienţii nu divulgă toate informaţiile financiare. „Deşi am vrea să detectăm toate fraudele, conform Standardelor Internaţionale de Auditare, rolul auditorului nu este să descopere frauda şi nici să ancheteze clienţii pentru fraudă” au declarat aceştia. „Susţinem în continuare calitatea muncii noastre – care este publică – şi credem că opiniile auditului au fost corecte în circumstanţele date”.

Un purtător de cuvânt al oficiului global a declarat că firmele membre Grant Thornton au lucrat autonom iar munca lor a fost verificată ce către biroul central o dată la trei ani. Nu a răspuns însă la o întrebare despre ce vor face referitor la relaţia lor cu GT Moldova.

Un cunoscător al sistemului financiar din Moldova care doreşte să rămână anonim a declarat că: „Este clar că Grant Thornton a fost cel puţin neglijent dacă nu mai rău. Cum se poate să nu ştie ce se întâmpla, mai ales la Unibank unde înşelătoria era aproape totală?”

În replică, GT Moldova a declarat: „Mai multe observaţii s-au făcut anual în scrisorile trimise conducerii şi acţionarilor acestor bănci şi Băncii Naţionale a Moldovei”. „Vrem să vă reamintim că în 2013, comisia de anchetă pentru bunurile Băncii de Economii s-a bazat nu numai pe auditul curţii şi rapoartele Fondului Monetar Internaţional, dar menţionează şi auditul Grant Thornton”.

Efectele operațiunii pentru Moldova

DAEfectul pierderii financiare a fost simţit de moldovenii de rând. Ion Pleaşcă, un jurnalist financiar din Chişinău a declarat că „Avem crimă organizată specializată pe finanţe. Urmare a descoperirii furtului, băncile nu au mai dat credite o vreme. A avut loc un efect de domino care a lovit leul”.

Alexei, care deţine o mică firmă de construcţii a declarat: „Vor inventa noi taxe ca să repare pagubele. Am avut un cont la Banca Socială dar nu l-am mai folosit de atunci. Am deschis două conturi noi la bănci străine”.

Nataşa, un contabil, a zis: „Creşterea preţurilor care a urmat a avut efecte negative. Preţul la curent electric aproape că s-a dublat de la o lună la alta. Factura era 300 lei iar acum este 500. Pensiile şi salariile nu s-au mărit”.

Ancheta este încă în desfăşurare. Nici Banca Naţională a Moldovei şi nici guvernul nu au răspuns cererii de informaţii. În jur de 50.000 de moldoveni au protestat pe 3 mai în Chişinău, cerând dreptate şi recuperarea banilor furaţi.


Donează și susține-ne acțiunile pentru bună guvernare!

Fondurile colectate susțin bătăliile pe care le ducem în justiție, administrarea aplicației Ia Statul La Întrebări, dar și programele prin care monitorizăm serviciile și instituțiile publice.


Vino în comunitatea noastră de bună guvernare!

Abonează-te la newsletterul România Curată. Vei primi pe e-mail articolele și campaniile noastre și ne poți răspunde la adresa de contact cu sugestii, sesizări sau cu propriile tale articole pentru publicare.

Articole recente

Recomandări

One thought on “Anchetă ”The Guardian” despre Furtul Secolului în Moldova: Cum să delapidezi o țară de un miliard de dolari și apoi să ajungi primar. Și cum marii auditori internaționali n-au văzut nimic!?

  1. Tempor

    Celor de la The Gardian le-a scapat un amanunt:
    Ghita lucra sub acoperire la teza de doctorat! :)

    Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *