Protestele din Vestul țării, din 2014, de la Dudeștii Vechi și Beba Nouă, împotriva proiectelor de exploatare a gazelor de șist prin fracturare hidraulică au fost mult mai puțin mediatizate decât cele de la Pungești, din toamna lui 2013.
”Fracturare hidraulică din Ungaria este un potențial pericol pentru România”, se arată, într-un comunicat transmis presei, de către Bankwatch România, în numele mai multor organizații de mediu.
Acestea acuză că proiectul de fracturare hidraulică, Corvinus Nyékpuszta, inițiat de Ungaria, implică mai multe potențiale riscuri seismice, de contaminare a apelor subterane și riscuri climatice, insuficient evaluate. Perimetrul de exploatare este situat la granița cu România, în regiunea Békés, lângă orașul Sarkad, la aproximativ 10 kilometri de localitatea Salonta, din țara noastră.
De asemenea, riscurile vizează și mai multe arii naturale protejate, cele mai apropiate situri comunitare din România fiind Salonta (ROSCI0387), Pescăria Cefa – Pădurea Rădvani (ROSPA0097) care găzduiește ultima populație de dropii din România, dar și Crișul Negru (ROSAC0049), sit comun cu Körösközi erdők (HUKM20011), aflate la aproximativ 10 km distanță.
În 2014 și 2015, membrii mai multor comunități locale din Vestul României (din Arad și Timiș) au protestat împotriva prospecțiunilor după gaze de șist care ar fi urmat să fie exploatate prin controversata metodă a fracturării hidraulice. România Curată a fost printre singurele instituții de presă, la nivel național, care au acoperit pe larg acest subiect, declanșate în urma unor acuzații privitoare la contaminarea apei din zonă de prospecțiunile după gaze de șist făcute la comanda unei subsidiare a Gazprom (vezi aici, aici, aici, aici și aici)
Ce prevede proiectul din Ungaria
Proiectul Corvinus Nyékpuszta presupune extragerea hidrocarburilor prin tehnologii neconvenționale, precum fracturarea hidraulică, la peste 4.000 de metri adâncime. Se estimează că proiectul se va întinde pe o durată de 40 de ani, cu o producție de 1,5 milioane de metri cubi de gaz fosil pe zi.
Organizațiile Bankwatch, Greenpeace România, Declic, Fundația Eco-Civica, WWF-România, Asociația Clujul Sustenabil și Milvus au depus, au depus, la sfârșitul săptămânii trecute, observații comune la consultarea inițiată de Ministerului Mediului Apelor și Pădurilor (MMAP), se arată în comunicat. ONG-urile solicită Ministerului să participe în procedura transfrontalieră de evaluare a impactului de mediu pentru a preîntâmpina orice pericol care ar putea afecta cetățenii români.
Organizațiile de mediu consideră că proiectul prezintă potențiale riscuri de mediu pentru România. ”Fracturarea hidraulică este o procedură complexă care implică utilizarea unor substanțe cu grad înalt de toxicitate, utilizarea unei cantități mari de apă și riscuri de producere a seismelor – caracteristică inerentă a procesului de spargere a rocilor subterane. De aceea, societatea civilă a solicitat informații suplimentare și derularea analizei impactului transfrontalier de mediu”, se precizează în comunicat.
Un aspect îngrijorător subliniat de ONG-urile de mediu este faptul că procedura de evaluare a impactului de mediu a fost demarată abia în 2024, la doi ani de la primele forări. Șapte sonde au fost deja forate, iar numărul total de sonde care vor fi dezvoltate nu este cunoscut.
Care sunt problemele semnalate de organizațiile de mediu
Deși raportul de mediu inițial nu identifică un impact transfrontalier negativ, organizațiile de mediu atrag atenția că lipsesc informații cruciale care ar putea contribui la stabilirea acestui impact. Printre aspectele îngrijorătoare ale raportului se numără:
- Informații limitate despre gestionarea lichidului de foraj. Se presupune că acesta va fi injectat în puțuri de gaz depletate, însă nu se oferă detalii despre impactul acestei activități;
- Lipsa de analiză a unui impact provocat de forările viitoare și injectarea lichidului de foraj asupra activității seismice;
- Omisiunea cantității totale de hidrocarburi exploatate pe durata de viață a bazinului și numărul de foraje care vor fi realizate;
- Impactul asupra disponibilității apei potabile, în special în perioadele secetoase;
- Lipsa unui calcul complet al emisiilor de gaze cu efect de seră și al altor emisii poluante cu efect negativ asupra sănătății publice, precum benzen și mercur;
- Impactul asupra ariilor protejate și lipsa unei proceduri de evaluare adecvată. Perimetrul minier intersectează două situri Natura 2000 și alte nouă sunt în proximitate (cel mai apropiat la 4 km).
- Lipsa unui impactul cumulativ al proiectului cu alte activități.
Analizele prezentate de autoritățile din Ungaria sunt incomplete și aduc o credibilitate scăzută raportului de mediu. Informațiile omise sunt foarte importante pentru determinarea impactului real, atât la nivel local cât și peste granițe.
Ținând cont de aceste carențe semnificative, ONG-urile semnatare solicită ca Ministerul Mediului din România să participe în procedura de evaluare transfrontalieră și să solicite părții ungare completarea informațiilor și reanalizarea impactului în consecință, se mai arată în comunicat.
Observațiile complete sunt disponibile aici.
Se pregătește un nou director general pentru Romsilva:
