Daniel Befu

Bătălia pentru Câmpia de Vest. Gaze de șist sau agricultură? Vorbim și despre independența alimentară

România Curată v-a prezentat în ultima perioadă situația extrem de tensionată din Vestul țării, unde au loc proteste aproape în fiecare săptămână, iar conflictele între localnici și reprezentanții firmelor de prospecțiuni sunt aproape cotidiene (detalii aici, aici și aici). Temerile localnicilor sunt legate de faptul că eventualele exploatări (îndeosebi dacă va fi vorba de gaze de șist) vor pune în pericol agricultura.

De altfel, în Câmpia de Vest se găsesc cele mai scumpe terenuri agricole din țară, motiv pentru care România Curată a discutat cu primarii mai multor localități din zonă, cu cel mai cunoscut fermier de aici și cu vicepreședintele Academiei de Științe Agricole și Silvice (ASAS), Valeriu Tabără, pentru a face un profil al zonei pe care au invadat-o companiile de prospecțiuni în căutare de hidrocarburi. Pentru că independența alimentară este o problemă cel puțin la fel de importantă ca independența energetică.

”Cel mai bun pământ din Europa”

Nastor Gheorghe, primarul din Gottlob, comună în care firmele de prospecțiuni deja fac măsurători, definește pentru România Curată atu-urile localității pe care o păstorește: ”Eu am fost înainte primar la Lovrin, până la împărțirea comunei, și am avut privilegiul să îl cunosc pe Președintele Academiei de Științe Agricole din Franța și îmi spunea, ca să aveți o idee despre cât de bogați suntem noi, că pământurile din zona Gottlob, Lovrin, până la Variaș încolo, e o vână așa, are cel mai bun pământ din Europa. La Gottlob, nu există decât soluri clasa 1 de calitate. La noi în comună terenul agricol e cultivat în integralitatea lui. Nu există termenul de pârloagă în vocabularul locuitorilor. La noi vânzările de terenuri nu reprezintă nici 1% din suprafață. Foarte rar își vinde cineva terenul, foarte rar”.

La capitolul “defecte”, primarul din Gottlob s-a plâns că țăranii nu folosesc tehnologiile cele mai performante, motiv pentru care producțiile nu sunt cele care să exploateze la maxim calitățile solului. Exemplul de bad practice al primarului din Gottlob i-ar face invidioși pe 90% din fermierii români: „Oamenii încă nu lucrează pământul ca la carte, deși în ultimii ani am constatat o oarecare ameliorare. Producțiile obișnuite la grâu, ovăz, orz variază undeva între 5.000 și 8.000 kg/hectar, iar la porumb la 10-12 tone/ha, însă am avut și ani cu producții de 15-16 tone/ha și în anii cei mai buni am obținut 8-9, chiar 10 tone de grâu/ha”.

Vasile Graur, primarul din Lovrin, e mai mucalit: “Pot să vă spun că terenul de la Lovrin e unul dintre cele mai bune din țară. E cernoziom”. La fel și cel din Jimbolia, confirmă primarul de aici Darius Adrian Postelnicu: „Avem cernoziomuri de cea mai bună calitate”.

Dată fiind calitatea premium a solului, prețurile pentru hectarul de teren în Gottlob pornesc de la 6.000 euro/ha, la Lovrin de la 5.000 euro/ha, la Jimbolia de la 7.000 euro/ha, dar ajung și la 10.000 euro/ha, iar la Curtici aproape că au atins 10.000 euro/ha. Dimitrie Muscă, proprietarul Combinatului Agroindustrial Curtici a făcut un credit de 13 milioane de lei la bancă, bani cu care a achiziționat recent un lot de 319 hectare de teren cu prețul de 9.800 euro/ha. Se consideră norocos, pentru că fermierul german cu care s-a luptat pentru achiziția terenului n-a putut oferi decât 9.600 euro.

”Poate ape geotermale, dar gaze de șist niciodată aici”

În 2014 tot acest mod de viețuire a fost dat peste cap de tunetele detonărilor de dinamită ale companiilor de prospecțiuni, care se apropie, cucerind sat după sat. La Curtici au izbucnit proteste ale comunității coagulate în jurul lui Dimitire Muscă, cel care de 25 de ani încoace, prin CAI Curtici influențează în bine prosperitatea majorității țăranilor. La Jimbolia prospecțiunile încă n-au ajuns și primarul n-a primit vreo solicitare de aviz pentru gaze de șist de la ANRM, iar la Lovrin, companiile petroliere doar și-au trimis cercetași. „Acum o lună am avut o discuție inițială și era vorba ca fiecare proprietar de teren să își dea acordul în scris că e de acord să se facă măsurători pe terenurile lor, dar cunosc problema doar la nivel de discuții, că nu avem nimic concret. Nu știu de la ce firmă erau, că nu s-au prezentat și au zis că mai urmează să ne contacteze. A fost o discuție de 5 minute. Mi-au zis că în cazul în care vor veni în zonă au vrut să anunțe primăria că vor să ia contact cu oamenii. Dar n-au venit cu o hartă cu un teren anume care să fie vizat”.

Primarul din Gottlob în schimb, a fost deschis, împreună cu întreaga comunitate, să-i primească pe prospectori: “La noi nu se pune problema gazelor de șist. La noi au venit două firme de prospecțiuni și am discutat cu obștea. Părerile sunt împărțite, dar în general nu au fost animozități. E vorba doar de prospecțiuni, nu de exploatații. Și mie mi se pare normal ca noi să știm ce bogății avem în subsol. Desigur, nu mi se pare normal să intri pe solul omului fără să știe, cum s-a întâmplat în alte localități. Dar la noi au încheiat conventie cu fiecare proprietar”. Această oază de bunăvoință într-o zonă cu comune în care spiritele s-au aprins e explicată de primar astfel:  “Vrem să știm și noi ce există. Pe noi ne interesează să aflăm niște răspunsuri legate și de apa geotermală, pentru că noi vrem să preluăm o sondă abandonată, deci noi știm, în principiu, ce se întâmplă. Ei ne-au promis că ne vor da și datele astea. Însă legat de posibilitatea ca pe viitor să se extragă  gaze de șist la Gottlob, vă asigur că niciodată cât eu sunt primar n-o să se-ntâmple asta”.

”Cel mai bun climat pentru agricultură”

Valeriu Tabără, vicepreședinte al ASAS, a fost unul dintre participanții la mitingurile de protest organizate în mediul rural în primăvară, împotriva companiilor de prospecțiuni, care au venit cu dinamita și stetoscoapele lor uriașe, ca să afle câte hidrocarburi se ascund la câțiva kilometri sub lanurile de grâu și porumb. Acesta ne-a făcut un portret al zonei: “Câmpia de Vest este a doua zonă a României ca și favorabilitate pentru agricultură după Lunca Dunării, din sudul țării, care e pe primul loc și ca suprafață și ca potențial de producție. În Câmpia de Vest peste 22-23% din soluri sunt cernoziomuri și în general climatul din zona de vest este mult mai favorabil pentru agricultură decât cel din sudul țării. În vestul țării se realizează foarte rar excese climatice, fie că este vorba de secetă, fie că e vorba de arșiță sau temperaturi foarte scăzute. E o zonă în care se pot cultiva o diversitate foarte mare de plante. În Câmpia de Vest se realizează foarte ușor producții de 7 tone/ha la grâu, aproape 7 tone la orz, la porumb 10 sau chiar 11 tone, la rapiță au fost anul ăsta zone unde s-au realizat peste 5 tone/ha. La o tehnologie corectă și cu toate normele foarte bine aplicate în câmp, profitul poate să depășească 500 până la 1.000 de euro la hectar. Au fost ani când la porumb s-a realizat profituri de peste 1.000 euro/ha, deoarece condițiile pedoclimatice sunt favorabile pentru performanță.  În vest nu există ferme de dimensiunea celor din sudul țării sau din Moldova, unde un singur fermier lucrează zeci de mii de hectare. În Banat fermele sunt ceva mai mici. Depășesc 5.000 de hectare, dar aceste ferme abia le poți număra pe degetele de la două mâini. Tipul acesta de exploatații agricole cum sunt în vestul țării, nu excesiv de mari și mai mult mari spre medii echilibrează foarte bine zona rurală și permit existența în paralel a fermelor mici, de nișă, care elimină problemele sociale pe care le întâlnim în alte zone ale țării, cum întâlnim în cazul satelor înconjurate de exploatațiile foarte mari, care pur și simplu le sufocă economia. Ceea ce spun acum e confirmat de un studiu al Academiei Române. Terenul agricol din zone premium ca Lovrin, Jimbolia, Rinuhain, Grabaț sau cel din zona Curtici se vinde cu peste 5.000 de euro hectarul, dar el nu a ajuns la un maxim, pentru că pământul din vestul  țării are valori care vor depăși ușor 15-20.000 de euro/ha în viitorul nu foarte îndepărtat”.

”Cine își permite să pericliteze cea mai mare rezervă de apă?!”

De asemenea vicepreședintele ASAS a punctat și alte avantaje  pe care le are Câmpia de Vest: „Dincolo de ce înseamnă potențialul solurilor, există și alte surse care potențează de altfel valoarea terenurilor de acolo. E vorba de sursele de apă geotermală, întâlnite din zona Oradei până în nordul Aradului, dar și în Timiș, în Lovrin, Gottlob, Sânnicolau Mare, la Timișoara și până la Deta. O parte din izvoarele geotermale coboară spre județul Caraș-Severin,  apoi este bogăția de ape minerale, cum e cazul Buziașului. Când vorbim de resursa geotermală ne gândim și la valorificarea ei economică, de utilizarea ei în agricultură pentru încălzirea serelor, la încălzitul locuințelor sau în scop balnear. Din păcate la valorificarea acestor resurse România a rămas foarte mult în urmă. Apoi  mai e chestiunea apelor minerale: Buziașul-Lipova, care sunt ape minerale excepționale. Și să nu uităm că în câmpia din vestul țării, în special în zona de sud a județului Arad, la granița cu județul Timiș este o foarte mare rezervă acviferă subterană. Cine își poate permite să compromită , prin utilizarea unor elemente de tehnologie necontrolată, cum este fragmentarea hidraulică, să infesteze sau să aducă riscuri de infestare a acestei cantități uriașe de apă dulce, care constituie însăși rezerva de apă potabilă, în viitor, pentru comunitățile omenești din aceste zone”.

“Zone exclusiv pentru agricultură”

Valeriu Tabără recunoaște că zona e una bogată în gaze și-n țiței, care au fost extrase decenii la rând, însă consideră noile tehnologii mult prea riscante: “Exploatarea hidrocarburilor clasice nu e începută acum, ci e vorba de o tradiție în partea de vest a județului Timiș și a județului Arad și în nordul județului Oradea, inclusiv gaz metan sau gaze de sonde. Dar în ce privește gazele de șist și procedurile de extracție a acestora, eu am extrem de mari rezerve față de ceea ce înseamnă utilitatea metodelor și mai ales consecințele pe care le pot avea aplicarea unor astfel de proceduri. Nu cred că România trebuie să-și pună problema forțării valorificării gazelor de șist prin metoda fragmentării hidraulice, cu consecințe negative asupra mediului. Odată infestată chiar la nivel de milionime, deși infestările sunt mult mai mari la această procedură, ea determină de fapt consecințe pe termen lung, dar problema nu e doar a infestării apelor freatice, ci și a infestării pe mare adâncime a profilului de sol, pentru că apa aceasta din pânza freatică circulă prin capilaritate și ajunge de acolo la suprafața plantei. El poate rămâne inclusiv ca un exudat la suprafața solului, așa cum se întâmplă cu sărurile, dar în același timp pot pătrunde în plante anumite elemente care pot să dea toxicitate, scăzând mult din capacitatea de valorificare a producției, iar pierderile de teren vor fi foarte mari. Problema e cu atât mai gravă cu cât se are în vedere începerea unor asemenea explorări inclusiv în zona apelor minerale și a celor termale de la Buziaș și Felix. Mi se pare o iresponsabilitate să faci asta atâta timp cât nu stăpânești tehnologiile de extracție. Nimeni nu dă un răspuns clar și nu poate să garanteze. A aplica tehnologii care nu oferă un grad de siguranță de 1000%, în astfel de situații ne poate costa nu pentru un an sau doi, ci pentru sute de ani, pentru că o astfel de poluare este foarte greu de contracarat și de readus apa în stadiul inițial. Și chiar și solul este foarte greu de decontaminat, atunci când el se contaminează cu produse din acestea, metale grele și alte componente toxice”.

Soluția propusă de Valeriu Tabără este una originală: “Guvernul trebuie să-și asume o anume responsabilitate pentru ce înseamnă zonele de exclusivitate limitate doar la producția agricolă. Astfel de zone se întâlnesc pe suprafețe întinse în Câmpia de Vest, fie că este vorba de Câmpia Timișului, de partea de Nord-vest a Caraș-Severinului, de Câmpia Aradului, Bihorul și respectiv Satu Mare. Aici va trebui să avem siguranța producției agroalimentare și cantitative și calitative pe termen lung și nu s-o punem în pericol prin infestări. Eu propun Guvernului României așa cum există o rezervă de stat cu ulei, făină, zahăr și combustibili, să existe și o rezervă de stat cu terenuri agricole, în care să fie incluse terenurile agricole cele mai valoroase ale țării. Un fel de echivalent al rezervațiilor naturale, cărora să nu li se poată schimba destinația. Eu aș include în această listă ogoarele roditoare  din Câmpia de Vest, alături de prima terasă și luna Dunării”.

***

”Fiecare moment istoric trebuie să-l plătim cu ceva. În trecut ei au vândut Petromul, ei au vândut Combinatul Siderurgic de la Galați, de fiecare dată au vândut câte ceva. Eu nu cred că mai este momentul să plătim de data asta sacrificând viața normală a comunităților din zonele respective. Mie mi se pare absolut anormal să dăm hotărâri pe considerente de lobby

Valeriu Tabără

***

Citește și:

Petrom sau Gazprom? Cine a otrăvit apa în Banat? Și cât de tensionată a devenit lupta între localnici și firmele de prospecțiuni în Vestul țării

Proteste de amploare în Vestul țării. Majoritatea locuitorilor din Dudeștii Vechi au ieșit în stradă (VEZI FOTO și VIDEO)

Noi proteste în Vestul țării (VIDEO & FOTO). Tensiunile dintre agricultori și angajații firmelor de prospecțiuni cresc în intensitate

 


Donează și susține-ne acțiunile pentru bună guvernare!

Fondurile colectate susțin bătăliile pe care le ducem în justiție, administrarea aplicației Ia Statul La Întrebări, dar și programele prin care monitorizăm serviciile și instituțiile publice.


Vino în comunitatea noastră de bună guvernare!

Abonează-te la newsletterul România Curată. Vei primi pe e-mail articolele și campaniile noastre și ne poți răspunde la adresa de contact cu sugestii, sesizări sau cu propriile tale articole pentru publicare.

Articole recente

Recomandări

2 thoughts on “Bătălia pentru Câmpia de Vest. Gaze de șist sau agricultură? Vorbim și despre independența alimentară

  1. Alan Monrreal

    Iata ca am ajuns acesta pagina despre Bătălia pentru Câmpia
    de Vest. Gaze de șist sau agricultură? Vorbim și despre independența alimentară ,
    cautand despre maramu. Acum ce sa zic ca faci treaba super.
    poate vrei sa cunosti si pagina web http://cazare-maramures.net o pagina despre maramures.

    Multam

    Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *