VICTORIE DE MORAL, înainte de Paște, în Senat, împotriva legii de expropriere a cetățenilor români în interesul unor corporații internaționale private

Au vrut s-o treacă în viteză prin Parlament, dar nu le-a ieșit. Una dintre cele mai toxice lege la adresa drepturilor cetățenilor români, a proprietăților lor și a mediului a fost promovată, în procedură de urgență, în Senat.

Rând pe rând, Comisia Juridică, Comisia pentru Administrație publică, Comisia Economică și Comisia pentru Energie (toate comisii co-raportoare) au votat amânarea ei, în această săptămână.

Amânările vin în contextul în care, inițial, fusese adoptată procedura de urgență. Între timp, însă, societatea civilă s-a mobilizat:

• au fost sunați parlamentari (în special dintre semnatarii propunerii și s-a observat că unii nici nu știu ce prevedere legea pe care au semnat-o!);
• petiția lansată împotriva legii a strâns, în doar câteva zile, peste 23.000 de semnături;
• 60 de organizații civice au sesizat Comisia Europeană, solicitându-i președintei acesteia, Ursula von der Leyen, deschiderea unei proceduri de pre-infringement (o verificare dacă propunerea respectă dreptul comunitar);
• pe România Curată am publicat și o analiză a propunerii legislative cu problemele ai majore.

Când am ajuns la comisiile din Senat, deja era ”agitație”. Membrii acestora citiseră deja analiza și știau pentru ce am venit. Așa că m-au anunțat, încă înainte de a începe ședințele, că propunerea legislativă se va amâna, în ciuda procedurii de urgență. Semn că vocea cetățenilor s-a auzit destul de clar în ultimele zile. Mulțumesc, tuturor celor care v-ați implicat!

Să ne bucurăm de Paște, că avem un pic de timp să respirăm. Nu mult, că nu vor renunța atât de ușor la legea asta toxică.

Marile probleme ale propunerii legislative și de ce ”umbrela” Regulamentului European al Materiilor Critice este folosit, în mod abuziv, ca pretext, pentru a promova legea:

O analiză comparativă, realizată de organizații de mediu implicate și în campania pentru Roșia Montană, arată, însă, că există diferențe substanțiale între Regulamentul CRMA, transpus prin OUG 61/2025, și propunerea legislativă care invocă, în mod manipulator, CRMA. Printre diferențele majore se numără:

• exproprierile în interes privat (în favoarea companiilor de exploatare); CRMA NU instituie o asemenea obligație, ci lasă la latitudinea statelor membre să declare unele proiecte ca fiind ”de interes public”; chiar și în asemenea condiții, CRMA nu impune exproprierea;
• legislația de mediu – CRMA nu reduce standardele, propunerea legislativă prevede termene derizorii (de 30-90 de zile), consultări mimate și decizii centralizate;
• participarea publică trebuie să fie ”efectivă și semnificativă”, ceea ce prin termenele mult reduse (la jumătate) din propunerea legislativă n-ar mai fi posibilă;
• termenele de autorizare sunt reduse cu până la jumătate de an (comparativ cu CRMA);
• eventualele contestări în justiție se vor judeca exclusiv la București (Curtea de Apel), cu termene foarte scurte și executare imediată, ceea ce ar diminua drastic accesul la justiție al comunităților locale; asemenea proceduri judiciare expeditive și limitative nu sunt prevăzute în CRMA;
• autorizațiile de construire pot fi eliberate și fără acte complete de proprietate, prevede propunerea legislativă, domeniu în care CRMA nu impune reguli speciale;
• transparența este limitată prin instiuirea unui ghișeu unic.

Analiza propunerii legislative arată că scopul real nu este transpunerea Regulamentului European 2024/1252 CRMA, ci ”rezolvarea” cu dedicație a unor probleme cu care s-au confruntat proiecte miniere de exploatare a aurului (precum cele de la Rovina și Certej), împinse acum în față sub umbrela CRMA (deși aurul nu este pe lista materiilor critice sau strategice). Cu un drum, s-ar da ”cale liberă” și proiectelor vizate de CRMA cu încălcarea unor drepturi și asumarea unor riscuri majore de mediu, pe care CRMA nu le-a prevăzut.

Mai pe larg, aici:

ALERTĂ: Exproprierea cetățenilor români în interesul corporațiilor internaționale, în procedură de urgență! Ce super-cadou de Paște le pregătește Senatul companiilor gen Gabriel Resources

Pe același subiect:

Abuz sub ”steag fals” UE. România Curată și Verde Curat au semnat, alături de 60 de organizații civice, sesizarea trimisă Comisiei Europene împotriva legii de expropriere pentru companii private

Abonează-te la newsletter-ul Verde Curat, unde poți citi investigațiile de mediu de care cea mai mare parte a presei se ferește:

Citește pe România Curată:

VESTEA BUNĂ: Hidroelectrica, pregătită să devanseze cu aproape un an darea în funcțiune a bateriei de stocare de la Crucea Nord