Utilizarea datelor pentru urmărirea corupției strategice și a cleptocrației sau cum pot fi abordate politicile anticorupție (Al treilea training R2G4P)

Societatea Academică din România, membră a Platformei regionale de parteneriat public-privat pentru bună guvernare (R2G4P), a organizat la București, în perioada 13-15 decembrie 2022, a treia sesiune de formare regională internă.

Inițiativa R2G4P se bazează pe două metodologii principale de cercetare:
–  Instrumentul MACPI (Monitoring Anticoruption Policy Implementation), care oferă o evaluare a politicilor anticorupție în instituțiile publice prin anchete cantitative printre angajați, experți externi și clienți;
–  Platforma Opentender.eu, care permite publicului cheie să identifice riscurile de integritate a achizițiilor, prin monitorizarea unor indicatori precum ponderea unui singur ofertant, perioadele scurte de depunere, numărul de modificări în apelul deschis etc.

În timp ce prima instruire (derulată online) a fost structurată în jurul metodologiilor cheie ale inițiativei, iar cea de-a doua (Budapesta) a explorat cadrul conceptual al finanțării ilicite, a treia s-a concentrat pe utilizarea datelor și a anchetelor online pentru evaluarea vulnerabilităților corupției. Trainingul de la Bucuresti a avut ca tema “Utilizarea datelor pentru urmărirea corupției strategice și a cleptocrației. Consolidarea rolului societății civile și al mass-media” și a abordat subiecte precum:
– Consolidarea rolului societății civile și al mass-media în combaterea cleptocrației;
– Cleptocrația transnațională: factori cheie și canale pentru generarea, transferul și ascunderea finanțelor obținute în mod ilicit;
– Investigarea și urmărirea eficientă a îmbogățirii ilicite;
– Utilizarea datelor, a platformelor electronice și a analizei rețelei pentru urmărirea corupției strategice.

Au participat experți europeni în domeniul investigării și urmăririi eficiente a îmbogățirii ilicite, identificării riscurilor de corupție în achizițiile publice și companiile conectate politic din Norvegia, Germania, Macedonia de Nord, Bulgaria, Israel, Ungaria, Croația. Din România, au sustinut interventii reprezentanți ai Direcției Naționale Anticorupție, Agenției Naționale de Integritate, jurnaliști de investigație, activiști și reprezentanți ai organizațiilor non-guvernamentale.

In prima zi a trainingului, Dr. David Jackson, (Centrul de Resurse Anticorupție U4 – Institutul Christian Michelsen, Norvegia), John Glenn (Forumul Internațional pentru Studii Democratice, Național Endowment for Democracy), Dr. Ina Kubbe (Școala de Științe Politice, Guvernare și Relații Internaționale, Universitatea Tel Aviv) au abordat subiecte precum:
– Combaterea corupției și a practicilor informale;
– Planificarea practică, strategică a rețelelor sociale;
– Cleptocrația transnațională: factori cheie și canale pentru generarea, transferul și ascunderea finanțelor ilicite.

În cea de-a doua zi a trainingului, care a avut ca tema principală Investigarea și urmărirea eficientă a îmbogățirii ilicite. Metode de identificare a riscurilor de corupție în achizițiile publice și companiile legate politic, Prof. Alina Mungiu-Pippidi, Președinte al Societății Academice din România (SAR) și al Centrului European de Cercetare pentru Cercetare Anticorupție și Construcție Statală, Școala de Guvernare HERTIE, a insistat asupra modului in care putem folosi bunul simț pentru a obține bună guvernare. Exemplele de bune practici care au funcționat în alte țări – cum ar fi stabilirea unor indicatori de performanță în funcție de care se decide păstrarea sau înlocuirea din funcție a șefului instituției – ar putea fi preluati cu succes. De asemenea, dna profesor consideră că înființarea unor instituții și agenții mici mai mult încurcă și crește costurile, fără rezultate notabile în combaterea și prevenirea corupției. “Literatura arată că țările corupte au mai multă birocrație, bariere comerciale, reglementări slabe și stufoase, complexitate administrativă ridicată.”

Cel mai eficient și eficace pare să fie modelul din Chile și Costa Rica, unde există o instituție numită Contraloria, o institutie capabila să exercite controlul fiscal și supravegherea resurselor publice în timp util, independent și eficient, garantând participarea activă a cetățenilor. Aceasta funcționează ca o Curte Supremă și Avocat al Poporului, cu puteri de veto pe orice propunere legislativă și poate efectua și control de integritate, control al declarațiilor de avere, recuperare a prejudiciilor etc. Numirile în Contraloria se fac pe viață cu votul a 2/3 din Parlament și orice cetățean se poate adresa acesteia direct. Avantajul, dincolo de consensul politic, este că pot fi gestionate mai multe activități care țin de integritate publică și de bună guvernare sub aceeași umbrelă și cu un singur buget, ceea ce crește eficacitatea și scade costurile.

In viziunea dnei Alina Mungiu-Pippidi, abordarea politicii anticorupție ar trebui sa se bazeze pe 4 piloni:

1.  Reglementări clare și transparență
2.  Feedback public prin canale anonimizate
3.  Evaluarea performanței managementului, respectiv acordarea de sancțiuni administrative
4.  Impozitarea activelor de lux si a supraprofitului

Valentin Topoloiu, ofițer de prevenire a corupției in cadrul Direcției Generale Anticorupție, a prezentat activitatea directiei și câteva dintre metodele folosite pentru prevenirea și combaterea corupției. Accentul a căzut pe bune practici, modele de succes și câteva studii de caz. De interes au fost și sursele de date folosite pentru estimarea riscurilor și a zonelor cele mai expuse la risc de corupție și evaluarea impactului politicilor anticorupție la nivelul Ministerului Afacerilor Interne, cu precădere metodele administrative și de prevenție.

Ziua a 3-a și ultima a avut ca temă Utilizarea datelor, a platformelor electronice și a analizei rețelei pentru urmărirea corupției strategice. Combaterea fraudei fondurilor UE.