Marți, 27 iunie 2017, Societatea Academică din România (SAR), alături de Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR), au organizat dezbaterea: „Integritate și performanță în învățământul superior. Recomandări de măsuri și politici publice pentru universități curate”. Evenimentul a marcat încheierea celei de-a treia ediții a Coaliției pentru Universități Curate din proiectul “Schimbarea mediului universitar prin implicarea studenților și schimbul de bune practici”.
La eveniment au participat reprezentanți ai principalilor actori din domeniul politicilor publice în învățământul superior: Ligia Deca, Consilier de Stat Departament Educație și Cercetare din cadrul Administrației Prezidențiale, Valentin Popescu, Director al Direcției de Management Strategic și Politici Publice din cadrul MEN, Ioan Ștefan Groza, Director General al Direcției Generale Învățământ Universitar din cadrul MEN, Sorin Cîmpeanu, Președinte Consiliul Național al Rectorilor, Mihai Goțiu, membru Comisia pentru Învățământ, Știință, Tineret și Sport a Senatului României, Răzvan Bobulescu din partea Federației Naționale Sindicală „Alma Mater” şi Vlad Cherecheş, preşedinte Alianţa Naţională a Oranizaţiilor Studenţeşti din România.
Discuțiile, coagulate pe două planuri, au căutat să răspundă la întrebarea: Cum eliminăm corupția și plagiatul din universități? Au fost vizate propuneri de măsuri privind îmbunătățirea integrității și performanței academice în mediul de învățământ superior. Celălalt plan a adus în discuție respectarea drepturilor studenților.
Daniela Alexe, președinte a Centrului pentru Politici Educaționale a prezentat o serie de recomandări pentru îmbunătățirea transparenței, integrității și eticii în universitățile românești, reieșite în baza evaluărilor realizate în cadrul proiectului realizat de Coaliția pentru Universități Curate. Documentul poate fi consultat aici. La nivel național, recomandările includ:
- Transparență și corectitudine administrativă: fondurile publice să fie alocate transparent și publicarea sumelor alocate de la bugetul de stat pentru instituțiile de învățământ superior, defalcate pe capitole bugetare;
- Corectitudine academică: evaluarea școlilor doctorale, măsuri anti-plagiat, acces public la lucrările de licență, masterat și doctorat, includerea în programa universitară a unui curs de scriere academică, transparentizarea învățământului doctoral prin publicarea la zi a conducătorilor de doctor, a studenților doctoranzi și a persoanelor care au obținut titlul de doctor;
- Calitatea guvernanței: clarificarea atribuțiilor consiliilor naționale, creșterea capacității comisiilor de etică de la nivelul universităților, crearea unei Agenții de Integritatea pentru Educație (AIPE), depolitizarea învățământului superior, asigurarea incompatibilităților;
- Management financiar: crearea unui sistem de dezvoltare a competențelor manageriale pentru ocuparea funcțiilor de conducere din universități și includerea aspectelor privind managementul financiar al resurselor universității în procedurile de asigurare a calității;
- Meritocrație: creșterea autonomiei universitare, publicarea profilurilor cadrelor didactice, eradicarea practicii posturilor scoase la concurs cu dedicație;
- Antidiscriminare: dezvoltarea de politici de echitate, includerea în sistemul de finanțare și de asigurare a calității a unor indicatori de echitate și combatere a discriminării;
La nivel instituțional:
- Transparență și corectitudine administrativă: transparentizarea procesului de angajare a personalului universității în proiectele câștigate., transparentizarea concursurilor publice, calitatea serviciilor administrative, îmbunătățirea site-urilor universităților;
- Corectitudine academică: îmbunătățirea codurilor de etică, cursuri de scriere academică și integritate, evaluarea cadrelor didactice de către studenți, responsabilizarea comisiilor de etică, verificarea lucrărilor academice cu softuri antiplagiat;
- Calitatea guvernanței: dezbateri publice înaintea alegerilor, participarea studenților la luarea deciziilor, includerea studențiilor în consiliile departamentelor, publicarea raportului anual al rectorului;
- Management financiar: publicarea informațiilor privind achizițiile publice și eficiența acestora, publicarea rapoartelor financiare;
- Meritocrație: publicarea profilelor cadrelor didactice (CV-ul, lista de publicații, proiectele derulate, datele de contact, indicele Hirsch și alți indici relevanți pentru cuantificarea performanței academice);
- Antidiscriminare: clarificarea și întărirea prevederilor legate de sesizarea și soluționarea cazurilor de discriminare în regulamentele interne (Carta și Codul de Etică), dezvoltarea infrastructurii pentru studenții cu dizabilități și pregătirea specifică a personalului didactic.
Evenimentul a continuat cu o discuție pe marginea recomandărilor propuse de Coaliția pentru Universități Curate. Ligia Deca, Consilier de Stat, Departamentul Educație și Cercetare din cadrul Administrației Prezidențiale a subliniat relevanța aducerii pe agenda publică a eficienței cheltuirii fondurilor în învățământ. Aceasta a precizat că multe dintre problemele semnalate sunt strâns legate de slaba capacitate instituțională. Un exempu ar fi membrii Consiliului de Etică și a Comisiilor de Etică universitare, care nu au fost instruiți pentru rolurile în care se află. Un posibil impediment pentru implementarea măsurilor propuse este reprezentat de remunerarea posturilor din IT în sectorul public care este foarte scăzută în comparație cu mediul privat. Astfel, nu doar universitățile au nevoie de creșterea capacității, ci și instituțiile publice centrale. De asemenea, aceasta a specificat că este nevoie de o clarificare a atribuțiilor consiliilor naționale, cu precădere în ceea ce privește etica academică, pentru a evita situațiile de pasare a responsabilității de la o instituție la alta. Aceasta a sugerat să încercăm evitarea folosirii sintagmei asigurării calității pentru a rezolva toate problemele din învățământul superior, asigurarea calității și funcția de control trebuie să fie separate. Reprezentanta Administraţiei Prezidenţiale a apreciat recomandările ca fiind utile pentru instituţia pe care o reprezintă, mai ales în contextul proiectului România Educată.
Sorin Cîmpeanu, Președinte al Consiliului Național al Rectorilor, și-a exprimat deschiderea la dialog cu studenții, susţinerea pentru parteneriatul universitate-studenți. Acesta a punctat necesitatea diferențierii între loialitate față de universitate și a spune lucrurilor pe nume. Un alt aspect discutat a fost componența comisiilor de specialitate din Parlamentul României, în contextul recomandării incompatibilității între funcțiile de conducere din universități și funcția de parlamentar. Comisia pentru Învățământ, Știință, Tineret și Sport din Camera Deputaților are un singur membru care provine din învățământul superior, ceilalți membri provenind din învățământul preuniversitar. Potrivit acestuia, este nevoie de o mai mare reprezentatare a mediului academic în Parlament. Dar, dacă legislația se va schimba, sigur, fiecare va trebui să facă o alegere: ori rămâne Rector, ori alege funcția de Parlamentar. În ceea ce priveşte vizibilitatea lucrărilor academice, domnul Cîmpeanu susţine demersul publicării lor şi observă rezistenţă împotriva acestui demers din partea studenţilor şi a cadrelor didactice coordonatoare. Dar, dincolo de decizia de transparență, este vorba de capacitatea administrativă. El a afirmat că anual se realizează aproximativ 3.000 de teze de doctorat și peste 100.000 de lucrări de licență.
Domnul Sorin Cîmpeanu ne-a asigurat de sprijinul dumnealui în ceea ce priveşte folosirea rezultatelor acestui proiect.
Consilierul de Stat în cadrul Administrației Prezidențiale, Ligia Deca, a arătat că nu este o problemă privind publicarea tezelor, oferind exemplul universităților din străinătate unde fiecare doctorand urcă singur teza în format final pe platforma universității. Aceasta a afirmat că nu crede că este o problemă de capacitate, este vorba doar de schimbarea procedurilor.
Răzvan Bobulescu, reprezentant al Federației Sindicale Alma Mater este de părere că integritatea lucrărilor academice depinde de profesorul îndrumător.
Mihai Goțiu a criticat împărțirea Ministerului Educației și Cercetării Științifice în cele două ramuri: Ministerul Educației Naționale și Ministerul Cercetării și Inovării, deoarece la cercetare scopul pare a fi direcționarea banilor cu dedicație către anumite grupuri de cercetători mai puţin vizibili până în acest moment. În ceea ce privește sistemul de avansare în carieră, din perspectiva acestuia ar trebui să se renunțe la ipocrizie, iar anunțul de publicare a posturilor să specifice dacă este vorba despre promovare internă sau externă. Un aspect punctat a fost și nevoia de cadre didactice care să își asume o poziție publică, să se implice în comisiile care vizează domeniul educației. Totodată, Senatorul USR a evidențiat că blocajul din domeniul cercetării influenţează şcolile doctorale. Acesta consderă că trebuie prin lege impuse nişte criterii pentru modul de selecţie a consiliilor consultative, astfel încât componența consiliilor să nu se mai schimbe odată cu fiecare nou ministru. Referitor la argumentul privind lipsa capacității de a stoca toate lucrările de finalizare a studiilor, acesta a declarat: dacă SRI poate stoca datele pe care le are pe servere, cred că se poate rezvola problema capacității administrative în ceea ce privește publicarea de finalizare a studiilor.
Valentin Popescu, Director al Direcției de Management Strategic și Politici Publice din cadrul MEN, a exprimat intenția Ministerului Educației de a colabora cu Administrația Prezidențială în cadrul proiectului România Educată. De asemenea, planul de acțiune al strategiei naționale pentru învățământ terțiar a fost elaborat anul acesta și include elemente de etică și integritate. Și acesta a subliniat slaba capacitate a Ministerului Educației, atât în ceea ce privește buna pregătire a resurselor umane (ex. specialiști în politici publice în educație), dar și nivelul de salarizare precar pentru anumite calificări (ex. IT).
Printr-un grant POCA se urmărește profesionalizarea factorilor de conducere din învățământul superior, prin crearea unui organism care să înceapă o formare a personalului. De asemenea, acesta a specificat că Ministerul Educației nu a avut capacitatea de a realiza un studiu de impact pe impactul POSDRU 2007-2013 în învătamantul superior, desi ar fi fost foarte util.
Vlad Cherecheș, președinte Alianața Naținală a Organizațiilor Studențești din România, a prezentat principalele concluzii ale Raportului național privind respectarea prevederilor Codului drepturilor și obligațiilor studentului
Raportul integral poate fi consultat aici.
Ioan Ștefan Groza, Director General al Direcției Generale Învățământ Universitar din cadrul MEN, a salutat colaborarea actorilor din educație: instituții de învățământ superior și studenți, societate civilă, părinți, și a accentuat rolul primordial al educației în dezvoltarea unei societăți și grija față de persoanele cu dizabilități. De asemenea, acesta a declarat că universitățile ar trebui să se îngrijeasca de studenţii din mediile defavorizate de la admitere pana la absolvire. Un alt aspect al discuției a vizat problema căminelor. UE nu a acceptat subvenții pentru cămine sau construirea de noi cămine pentru studenți. S-a apreciat că bursele au ajuns la un nivel decent, o bursă doctorală este 1450 RON în primul an și 1680 RON în anii următori.
Secretarul general ARACIS, Ioan Ianoș, prezent în cadrul evenimentului a declarat că CNATDCU încă e necesar pentru România. Această structură nu are rolul de a evalua conținutul tezelelor de doctorat, ci de a reprezenta o instanță de rezolvare a litigiilor.
Proiectul „Schimbarea Mediului Universitar prin Implicarea Studenților și Schimb de Bune Practici” este implementat de Societatea Academică din Români (SAR), Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR) și Federația Studenților din Elveția (VSS – UNES – USU), are o durată de implementare de 2 ani și a benificiat de cofinanțare printr-un grant din partea Elveției prin intermediul Contribuției Elvețiene pentru Uniunea Europeană extinsă.
D-l COnf. Razvan Bobulescu trebuie sa mai adauge si “profesionalismul” conducatorului de doctorat. De ce spun asta ? Fiindca marea majoritate a acestor conducatori se afla doar la genunchiul broashtei in ceea ce priveshte profesionalismul (astept contraziceri, dar numai bazate pe date statistice si exemple concludente) si pot fi foarte usor dusi-de-nas de in doctorand abil (in a inshela, nu in a da rezolvarea unei problem profesionale supusa cercetarii doctorale).
Doamna consilier Ligia Deca are dreptate, stiind, probabil, ca refuzul publicarii, la noi, al textului integral al tezelor de doctorat a avut (si inca are) drept scop principal, nemarturisit, acoperirea “golului de cintzinut” al acestor teze. Nu e vorba de furtul de date noi si valoroase, ci de ocolirea judecatzii celor in tema asupra golului de contzinut. O lunga experienta profesionala mi-a aratat ca asa stau lururile, iar constatarea mea se poate sustine si numai prin citirea rezumatelor tezelor in discutie, rezumate care se difuzeaza in cateva zeci de exemplare, catre avizatzi, dar mai ales catre prieteni si familie, neaveniti.
Revin la propunerea facuta deja de mine pe acest site: tezele sa fie constituite in primul rand de extrase dupa lucrarile publicate deja pe tema cercetata, de catre doctorand ca autor. Am vazut asta in multe locuri, la universitati prestigioase. Acest procedeu ar inlatura si necesitatea actului politzienesc de identificare a plagiatului, aceasta sarcina revenind referentilor de la revistele serioase, carora le pot scapa, pe ici-colo, unele dovezi de plagiat, dar in massa ei nu vor lasa sa treaca spre publicare (ca sa evite paguba de imagine a revistei) articole bazate pe plagiat sau pe non-valoare. Desigur, aici nu am in vedere revistele de complezentza, romaneshti in general, care apar doar ca un mijloc de vehiculare a unor non-realizari profesionale sau ca sa incurajeze citarile nesemnificative.