Cine lipsește din consultările Guvernului?

În urmă cu vreo două săptămâni Guvernul a adunat Societatea Civilă pentru a o organiza. Haideți să facem o „Coaliție ONG pentru Dezvoltarea României”, care să aibă întâlniri periodice cu prim-ministrul României! Cunoscând prea bine istoria mișcării studențești și de tineret, mi-am amintit că au mai fost și în trecut tentative de organizare a societății civile, cel puțin pe acest segment. Niciodată, din „epoca de aur” și până în zilele noastre, „organizările” Guvernului n-au avut nicio treabă cu reprezentarea celor pe care spuneau că îi „reprezintă”, dar au fost fabrici productive de viitori „nomenclaturiști” (post (?) – comuniști). Ba mai mult, am înțeles că ar trebui ca pe fiecare componentă (deci și tineret, care mă interesează în context) vor fi făcute „alegeri”, eventual o dată la 6 luni, ca să aibă fraierii cu ce se ocupa astfel încât să nu aibă timp de poziții publice prea frecvente sau de analize prea complexe. N-a mai fost nevoie să beau cafea în ziua respectivă, mi-a crescut tensiunea suficient și fără.

Revin imediat la coaliția de mai sus. Vreau să vă mai povestesc de un proces – inițiat ceva mai devreme (față de structura inițiată pentru contact cu prim-ministrul), înaintea campaniei electorale. Ministrul – delegat pentru dialog social a organizat întâlniri consultative pe o serie de tematici, inclusiv educație, tineret și voluntariat, în care au chemat toate organizațiile de care știau și reprezentanți ai ministerelor de resort. Văzând că în minuta primei întâlniri chiar au apărut toate subiectele discutate (inclusiv plângerile față de OUG 49/2014, atacurile la adresa Ministerului Educației Naționale pentru că nu binevoise să își delege un reprezentant, remarcile conform cărora Guvernul a încălcat principiile democrației prin ordonanțe de urgență date fără consultare, etc.) am ales să îmi placă acest demers și să îl susțin. Prin urmare, am acceptat să moderez a doua întâlnire, la propunerea organizatorilor, atâta timp cât înțeleg și ei că asta va presupune automat și că vom monitoriza (mă refer la Consiliul Tineretului din România, al cărui președinte sunt) follow-up-ul întâlnirii. Am ales și țin în continuare ca evaluarea completă a procesului să o realizăm după campanie, ar fi păcat să amestecăm un proces cu potențial cu dezbaterile electorale din aceste zile. Cu toate acestea, merită spus că ministerele vizate de dialog nu au fost foarte receptive, în special cel al Educației – la prima întâlnire acesta a lipsit, la a doua a lipsit Ministerul Tineretului și Sportului iar reprezentantul Ministerului Educației nu primise de la colegii lui din Minister minuta întâlnirii anterioare și a trebuit să reluăm toate discuțiile ce au ținut de educație din prima întâlnire și să ne mulțumim cu aproape niciun răspuns concret. Cu toate astea, cu puțin efort și insistență din partea noastră, a organizațiilor din societatea civilă, procesul poate fi transformat într-unul util și reprezentanții ministerelor pot fi aduși la masă (ar fi trebuit să vină oricum, dacă tot vrea Guvernul atâta dialog peste tot).

Și acum legătura între cele două: Dacă la dialog social (sau civic, mai exact) au fost chemate toate organizațiile din baza de date a Departamentului pentru Dialog Social (cum e și normal) și nu ne-a pus nimeni să ne alegem lideri peste lideri peste lideri, la întâlnirea de la Guvern au fost chemate doar câteva organizații atât pe zona de tineret, cât și în general. Astăzi e a doua astfel de întâlnire și deși le-am atras atenția că nu așa se face, văd că nu s-a schimbat nimic. Din nou, o serie de organizații nu au fost invitate.

Cine nu a fost invitat?

• Consiliul Tineretului din România (CTR), singura structură de tineret afiliată la Organizația Europeană a Tinerilor (având în acest moment statut de membru candidat al European Youth Forum, pas intermediar între statutul de membru observator și cel de membru cu drepturi depline);
• Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR), singura structură națională de reprezentare din sectorul de tineret membră cu drepturi depline a Organizației Europene a Studenților(European Students’ Union) – la prima întâlnire au fost invitați teoretic – adică au fost anunțați telefonic că au primit un email cu o zi înainte de întâlnire, dar seara, când au avut timp să caute emailul, el nu exista de fapt;
• Consiliul Național al Elevilor (CNE), singura structură de tineret afiliată la Organizația Europeană a Elevilor (având statutul de membru candidat al Organising Bureau of European School Student Unions)

(vedeți cumva un tipar?!)

Acestă „neinvitare” se simte și în alte zone, dar nu e momentul pentru detalii. Momentan însă nu puteam nici să las Guvernul nesancționat pentru modul în care și-a ales „partenerii” de dialog pe zona de tineret, nici să vă las pe voi fără o frumusețe de articol despre modul în care își propuneau comuniștii să organizeze societatea civilă și sindicatele (Alina Pippidi a scris despre încorporarea societății civile după un model propus de un susținător al unui fascist, m-am gândit să completez și cu notele comuniste ale procesului). Articolul aici, extrase mai jos:

Directive de bază ale NKDV pentru țările din orbita sovietică (text din 1947):

„6. Unificarea organizatiilor de tineret trebuie facuta rapid. De la conducatori de organizatii locale in sus, in pozitii de conducere se vor repartiza oameni desemnati de serviciile noastre speciale.”

„8. Se va acorda o atentie deosebita persoanelor cu capacitati organizatorice si cu sanse sigure de popularitate. Acesti oameni trebuie cooptati, iar in cazul in care se opun, se va bloca accesul lor la posturi ierarhic superioare.”

„17. Sindicatele [n.r. aș include aici orice organizație sindicală] nu au dreptul de a se impotrivi conducerii in nici o problema. Sindicatele trebuie sa fie ocupate cu alte probleme minore, ca de exemplu: organizarea odihnei in concedii, discutarea cererilor de pensii şi imprumuturi, programe culturale si distractive, organizarea de excursii, repartizarea marfurilor deficitare, justificarea unor puncte de vedere si decizii ale conducerii politice.”

(sublinierile îmi aparțin – unele lucruri nu mai pot fi făcute în aceeași formă azi ca în epoca de aur, dar apucăturile n-au dispărut)

Să nu ne facem însă griji, organizațiile care își înțeleg rolul de societate civilă își vor face în continuare treaba. Sperăm ca Guvernul să înțeleagă asta și să respecte rolul nostru, să schimbe fundamental structura consultărilor, să renunțe la dorința de a unifica pe toată lumea sub nuștiuce lideri, ne organizăm noi dacă și cât vrem, să asigure de îndată eliminarea oricăror bariere de consultare și să renunțe la ordonanțe de urgență date fără consultare!

Acestea fiind spuse, să avem spor, că de plictisit sigur nu o să ne plictisim prea curând! :)

P.S. Cu articolul de mai sus nu vreau să îi acuz pe cei care merg la întâlniri, e alegerea lor și nu despre ei e vorba. E vorba despre onorabilitatea intențiilor acestei găselnițe guvernamentale în condițiile în care au fost excluse toate organizațiile naționale de reprezentare generală din zona de tineret (tineri în general sau segment major de tineret – elevi, studenți) afiliate la organizații internaționale de reprezentare.

***

UPDATE: Și Uniunea Liceelor Maghiare din România e membră OBESSU (Organizația Europeană a Elevilor), membră cu drepturi depline chiar – articolul se referea în acest caz la structuri de reprezentare la nivelul unui întreg sector (elevi, studenți, tineri), însă nici altele, care își asumă reprezentarea unor nișe mai specifice – cum este și ULM, nu au fost invitate.