Doar 7,5% din români se tem de creșterea numărului de refugiați ucraineni, arată unul dintre cele mai recente sondaje (din octombrie 2023, realizat de INSCOP), despre percepțiile românilor față de diferite aspecte legate de războiul din Ucraina. Procentul este mai mic cu aproape 50% față de o sondare similară, realizată tot de INSCOP, în luna martie. Atitudinea este și mai favorabilă, comparativ cu Eurobarometrul dat publicității în luna februarie, când un sfert dintre români se pronunțau împotriva ajutorării refugiaților ucraineni.
În general, temerile cetățenilor români par să fie mai mult legate de o extindere a conflictului, inclusiv în țara noastră, fapt care se regăsește în atitudini mai prudente decât a altor cetățeni europeni când e vorba de ajutarea directă cu arme a Ucrainei (pentru a nu atrage o ripostă a Rusiei). Evoluția temerii față de refugiați și numărul acestora (faptul că în România scade după primul an și jumătate de război, în timp ce în alte țări crește) ține de mai mulți factori, de la conștientizarea că la noi rămân puțini (sub 100.000 din cei 3,7 milioane care au tranzitat România până în vară), 40% din cei rămași sunt angajați (în România sau Ucraina ori alte țări, prin telemuncă), mulți au studii superioare, iar cei rămași sunt, mai ales, femei și copii. Ce arată, însă, diferite sondaje.
Opinii despre refugiați
Un Eurobarometru din februarie 2023 îi prezenta pe români ca fiind cei mai potrivnici ideii de ajutor pentru refugiații ucraineni, 25% din români se opuneau oferirii de ajutor umanitar ucrainenilor afectați de război, cel mai mare procent din UE. Un procent similar, 24% nu erau de acord cu primirea refugiaților ucraineni în UE (locul 2 în sondaj după Cehia), iar 35% s-au opus sprijinului financiar oferit Ucrainei (locul 4 după Slovacia, Cehia, Bulgaria). Cu toate astea, majoritatea românilor, 67%, erau pentru sancțiuni aplicate Rusiei, iar 55% erau în favoarea cumpărării de armament de către UE pentru Ucraina.
În martie 2023, un sondaj Avangarde a prezentat nuanțele opiniilor românilor în privința sprijinului pentru Ucraina. În sondaj, 64% din români erau de acord cu sprijinirea refugiaților din Ucraina, iar 31% împotrivă, însă odată ce întrebările au definit sprijinul drept ,,trimiterea de arme și muniție în Ucraina”, numerele s-au inversat, 32% pentru, 64% împotrivă. De aici putem deduce că românii vor să ofere refugiaților din Ucraina sprijin umanitar, iar când vine vorba despre sprijin militar, temerile sunt mult mai pronunțate.
Conform unui sondaj INSCOP din octombrie 2023, doar 7,5% din români se temeau de creșterea numărului de refugiați ucraineni, în scădere față de martie 2023, când procentul era de 11,5%.
Tony Wesolowsky pentru Europa Liberă România, a analizat ideea de ”oboseală occidentală” în privința refugiaților, premisa fiind că europenii se vor sătura de sprijinirea Ucrainei din cauza duratei războiului și a costurilor aferente. În Polonia și Germania ucrainenii se integrează relativ ușor, din diverse motive: cei deja stabiliți acolo și-au putut aduce prietenii și familia, salarii mari, cursuri de limbă, sistem medical bun, și ajutor financiar generos pentru refugiați. O problemă însă o reprezintă inflația, care determină multe state UE să reducă fondurile pentru refugiați, un fenomen ce ia amploare în ultima jumătate de an. Pe durata ultimului an, sondaje din mai multe țări UE au confirmat că, deși europenii rămân într-o proporție majoritară în favoarea primirii refugiaților ucraineni și a sprijinului pentru Kiev, ideea de sprijin suplimentar și pe o perioadă nedeterminată îi face pe oameni tot mai sceptici și susținerea de anul trecut și de la începutul anului este pe un trend descrescător. În analiza difuzată de Europa Liberă nu sunt vizate, însă, sondaje din România, care prezintă o evoluție inversă.
Opinia despre război în general
La nivelul UE, războiul din Ucraina nu a slăbit încrederea populației în proiectul european sau în dreptul Ucrainei de a se apăra. Un sondaj Eurobarometru din decembrie 2022 arată că 74% din europeni sunt de acord cu sprijinul UE pentru Ucraina. Printre valorile cele mai importante pentru UE erau democrația, drepturile omului și libertatea de exprimare, o dovadă că invazia Rusiei în Ucraina era percepută ca un atac indirect asupra valorilor fundamentale UE.
Ivan Krastev și Mark Leonard au făcut un sondaj pentru ECFR în martie 2023, la un an de la război și concluzia a fost că opinia publică a rămas solidă în favoarea Ucrainei. Tot mai multe state susțin că Ucraina trebuie să-și recâștige teritoriile pierdute, nu să caute pacea cu orice preț, mai ales dacă prețul înseamnă pierderea teritoriilor ocupate de Rusia. Cu toate astea, România rămăsese una din țările care considera că războiul trebuie să se încheie imediat, chiar dacă asta ar însemna ca Ucraina să cedeze o parte din teritoriu.
În sondajul INSCOP din octombrie 2023, citat mai sus, jumătate din români consideră Rusia responsabilă pentru invadarea Ucraineni, o treime văd SUA, NATO, UE și Ucraina drept responsabile, iar 20% nu știu sau nu vor să răspundă. Două treimi din români consideră că pentru oprirea războiului, e nevoie ca Rusia să se retragă și să dea înapoi Ucrainei teritoriile ocupate, iar 24% sunt în favoarea concesiilor din partea Kievului. Aproape 30% se tem de un potențial atac al Rusiei asupra unei țări NATO, iar 20% nu au temeri de fel.
Concluzii
Opinia publică europeană privind refugiații ucraineni și războiul din Ucraina devine tot mai nuanțată. Pe de o parte, solidaritatea pe partea umanitară rămâne puternică, europenii – și românii – fiind de acord că refugiații ucraineni merită ajutați și primiți în Uniune. Cât de mult și în ce fel însă, devine tot mai greu de analizat. În România de exemplu, există o reticență de a ajuta militar Ucraina, iar poziția guvernului de la București privind acest subiect este deliberat ambiguă. Totodată, din toate sondajele rezultă că există un procent undeva între 25% – 40% care preferă o abordare prudentă, cu implicare minimă și care scutește România de investiții economice și militare majore în acest conflict. Chiar dacă acest grup este în minoritate, e un procent notabil, care situează țara noastră într-o categorie diferită de cea a statelor scandinave sau vecinilor est europeni din nord.
Sprijinul financiar pentru refugiați scade ușor atât timp cât inflația și problemele economice ale statelor UE persistă. Merită notat și că există alți factori care influențează aceste opinii. De exemplu, sprijinul pentru refugiații ucraineni este probabil facilitat de faptul că foarte mult ajutor militar primit de Ucraina vine din SUA. În tot acest timp, tensiunile sociale generate de creșterea numărului de refugiați ucraineni sunt exploatate de tentativele de dezinformare rusești, prezentând riscul de a exacerba anumite conflicte sociale. Cert este că în momentul de față, România și Europa sunt într-un acord privind primirea refugiaților și sprijinirea lor și a Ucrainei, însă acel acord este foarte fragil și depinde de mulți factori atât locali cât și continentali, iar menținerea lui va deveni tot mai dificilă cu trecerea timpului, mai ales atât timp cât războiul din Ucraina nu evoluează într-o direcție sau alta.
***
Articol publicat în cadrul proiectului ”Ucraina, dezinformarea și manualul de demistificare”. Proiectul este derulat de Societatea Academică din România (SAR) și beneficiază de o finanțare în valoare de 36.940 euro, prin programul Active Citizens Fund România – finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021. Conținutul materialelor realizate în cadrul proiectului nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a Granturilor SEE și Norvegiene 2014-2021. Pentru mai multe informații accesați www.eeagrants.org. Informații despre Active Citizens Fund România sunt disponibile la www.activecitizensfund.ro.
