Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis zilele trecute cererea fostului ministru de Interne Gabriel Oprea şi a decis sesizarea CCR cu privire la inexistenţa pragului valoric în cazul infracţiunii de abuz în serviciu. Acelaşi complet a admis o cerere similară şi în cazul Bombonicăi Dragnea. Şi ea reclamase lipsa pragului minim. În dosarul angajărilor fictive de la Protecţia Copilului Teleorman, fosta soţie a liderului PSD este acuzată de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, iar Liviu Dragnea de instigare la această infracţiune.
Specialiştii consultaţi de România Curată au păreri împărţite. Unii dintre ei spun că nu e nevoie de prag minim la abuzul în serviciu întrucât această infracţiune este una de intenţie şi legiuitorul pedepseşte acţiunea cu intenţie, în primul rând. În plus, individualizarea pedepsei trebuie făcută de judecători, în funcţie de mărimea prejudiciului. Alţii, în schimb, susţin că e nevoie de un prag minim întrucât nu putem lăsa totul la latitudinea judecătorului pentru că s-ar ajunge la pedepse diferite pentru fapte similare, adică la practică neunitară. Prin urmare, CCR va trebui să tranşeze această controversă juridică.
Şi în dosarul lui Oprea şi în cel al lui Dragnea, completul este format din aceiaşi judecători: Ştefan Pistol – preşedinte, Ana Maria Dascălu şi Geanina Arghir.
Judecătorul Pistol a făcut parte din completul care l-a achitat pe Gigi Becali în dosarele “Valiza” şi “Schimbul de terenuri cu Armata”. La recurs, Becali a fost condamnat de completul de 5 judecători de la ICCJ condus de fosta preşedinte a Instanţei Supreme, Livia Doina Stanciu, acum judecător la CCR. În plus, judecătorul Pistol a fost militar şi preşedinte al Curţii Militare de Apel Bucureşti. În 2001, el a urmat cursurile Colegiului Naţional de Apărare unde Gabi Oprea era profesor. Judecătorul a formulat cerere de abţinere în dosarul fostului ministru de Interne, însă solicitarea i-a fost respinsă.
Admite cererea lui Oprea
‘Admite cererea formulată de Oprea Gabriel şi sesizează Curtea Constituţională cu soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 132 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie raportat la art. 297 alin. 1 Cod penal. Definitivă’, se arată în minuta deciziei ICCJ în dosarul lui Gabriel Oprea.
Cererea de sesizare a fost făcută în dosarul Limuzina în care fostul ministru este acuzat de abuz în serviciu în legătură cu achiziţionarea unui autoturism Audi A8. Prejudiciul se ridică la 410.000 de lei.
Cine sunt judecătorii lui Oprea
Procesul lui Gabriel Oprea şi al foştilor şefi ai DIPI este judecat de completul format din magistraţii Ştefan Pistol, Ana Maria Dascălu şi Geanina Arghir. Acelaşi complet judecă şi dosarul liderului PSD Liviu Dragnea şi al fostei sale soţii, Bombonica, dar şi pe cel al liderului ALDE, Călin Popescu Tăriceanu. Diferenţa e că, dacă în cazurile Oprea şi Dragnea, preşedinte de complet este judecătorul Ştefan Pistol, în cazul lui Tăriceanu, şeful completului este judecătoarea Ana Maria Dascălu.
Tot ei au aprobat şi cererea Bombonicăi de sesizare a CCR cu pragul valoric
În urmă cu o lună, acelaşi complet a aprobat şi cererea Bombonicăi Dragnea de a sesiza CCR cu privire la inexistenţa unui prag valoric în cazul infracţiunii de abuz în serviciu. În dosarul Bombonica, prejudiciul este de 108.000 de lei.
Judecătorul Pistol, fost militar şi cursant al Colegiului de Apărare unde Gabi Oprea era profesor
Preşedintele completului de magistraţi în dosarele Oprea şi Dragnea, Ştefan Pistol, a făcut cerere de abţinere în dosarul Limuzina întrucât în 2001 era militar, preşedinte al Curţii Militare de Apel şi a urmat cursurile Colegiului Naţional de Apărare unde Gabriel Oprea era profesor.
“Pentru a evita orice suspiciuni în legătură cu imparţialitatea subsemnatului în soluţionarea cauzei penale apreciez că se impune formularea cererii de abţinere”, a scris judecătorul Pistol.
Cererea i-a fost respinsă însă de judecătoarea Rodica Aida Popa, fostă vicepreşedinte a ICCJ.
L-a achitat pe Gigi Becali în mod greşit
Pistol a făcut parte din completele care l-au achitat pe Gigi Becali în dosarele “Valiza” şi “Schimbul de terenuri cu Armata”. La recurs însă, completul de 5 judecători condus de fosta şefă a ICCJ, Livia Doina Stanciu, acum judecătoare la CCR, l-a condamnat pe Becali la închisoare. Potrivit cutumei, decizia definitivă este cea corectă.
În vara anului trecut, colega de complet a judecătorului Pistol, judecătoarea Ana Maria Dascălu, a cerut CSM să îi permită rămânerea în magistratură şi peste vârsta de pensionare de 65 de ani. CSM i-a acordat judecătoarei avizul anual pentru menţinerea în funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, începând cu data de 31 octombrie 2016 până la data de 31 octombrie 2017.
OUG 13 introducea un prag valoric de 200.000 de lei
Vă reamintim că celebra ordonanţă 13 de modificare a codurilor penale introducea un prag valoric de 200.000 de lei, adică doar producerea unui prejudicu mai are de 200.000 de lei ar fi fost considerată infracţiune. După ce sute de mii de români au ieşit în stradă, Guvernul a retras ordonanţa, iar ministrul Justiţiei Florin Iordache şi-a dat demisia.
Acum, actualul ministru al Justiţiei, Tudorel Toader, lucrează la un nou proiect de lege de modificare a codurilor penale, de punere în acord a lor cu deciziile CCR. Toader nu a impus un prag valoric la abuzul în serviciu.
“Eu voi da drumul la proiectul de lege fără prag pentru că în dispozitivul CCR nu se vorbeşte despre prag. Proiectul de lege îl voi pune să aibă aprobarea Guvernului şi îl trimit în dezbatere publică, nu va fi ordonanţă. Va trece la ambele Camere şi când va ajunge acolo unde se va întâlni cu domnul Iordache, având experienţa de legiuitor, poate să intervină, în limita competenţelor”, a declarat Tudorel Toader la începutul lunii aprilie.
În schimb, fostul ministru al Justiţiei, actual vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, Florin Iordache, a declarat că la Parlament se va introduce un prag minim pentru abuzul în serviciu.
“Fără îndoială, da (este nevoie de un prag — n.r.). Dacă citiți decizia Curții în integralitate, se precizează acolo foarte clar că trebuie stabilit un prag. (…) Vedem ce propune, dar fără îndoială, Parlamentul va stabili un prag. Putem discuta de mărimea pragului, dar e obligatoriu să introducem un prag”, a spus Iordache la începutul lui aprilie.
Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, criticat de liderul PSD Dragnea
„Domnul ministru al Justiţiei trebuia să lanseze în dezbatere publică acest proiect privind cele patru, cinci, şase decizii ale Curţii Constituţionale, de a fi puse în acord cu legislaţia de acum două-trei săptămâni. Sunt nemulţumit că a spus că a doua zi îl pune pe site şi nu l-a pus”, a declarat Liviu Dragnea în urmă cu câteva zile.
Ministrul Justiţiei,Tudorel Toader, i-a răspuns liderului PSD: “Cu privire la prag, (…) uitându-ne la proiectul de lege şi obligaţia care este înscrisă în programul de guvernare de modificare a codului penal în acord cu deciziile Curţii Constituţionale: Decizia referitoare la abuzul în serviciu prevede în dispozitiv că se înlocuieşte sintagma ‘indeplinirea defectuoasa’ cu încălcarea unei obligaţii din lege”, a declarat şi ministrul Tudorel Toader într-o intervenţie telefonică la un post de televiziune.
În mediile politice se discută tot mai insistent de o eventuală remaniere a ministrului Justiţiei Tudorel Toader, la pachet cu ministrul Finanţelor, Viorel Ştefan. Toader a declarat însă că nu se teme de o remaniere întrucât este rector al Universităţii din Iaşi şi are un statut profesional care îi permite o anumită detaşare.
Cu prag sau fără prag. Ce spun specialiştii
Specialiştii în drept consultaţi de România Curată au păreri împărţite privind necesitatea introducerii unui prag minim pentru infracţiunea de abuz în serviciu.
Cristi Danileţ, judecător, preşedinte Asociaţia VedemJust, se pronunţă împotriva pragului la abuzul în serviciu.
“Abuzul în serviciu presupune încălcarea unor atribuţii ale funcţionarului având drept consecinţă afectarea drepturilor unei persoane. Existenţa unui prag valoric pentru prejudicierea victimei nu are nicio legătură cu abuzul. Ceea ce se sancţionează este, cu prisosinţă, ilegalitatea comisa cu intenţie de catre funcţionar! Accentul e pe acţiune, nu pe rezultat. Nici Comisia de la Venetia, nici CCR nu recomandă prag valoric la abuzul în serviciu.”
Florin Plopeanu, avocat:
“Vorbim de infracţiunea de abuz în serviciu, adică o faptă care prin forţa lucrurilor presupune o activitate cu intenţie. Toată lumea a încercat să pună bazele unui compromis zicând că sunt multe erori, funcţionarii mai greşesc, nu poţi să faci închisoare pentru un lucru minor.
În cazul în care faptele sunt comise din culpă vorbim despre neglijenţă în serviciu şi la neglijenţa în serviciu, adică la o faptă săvârşită din culpă, se poate stabili un prag, dar noi nu despre asta vorbim.
S-a vorbit întotdeauna despre abuzul în serviciu. Abuzul în serviciu înseamnă exercitarea discreţionară, abuzivă a unor atribuţii de serviciu cunoscând că ceea ce faci tu este ilegal cu scopul de a produce un prejudiciu. Ori dacă aceasta este activitatea incriminată şi un leu dacă tu, cu intenţie, ai urmărit să păgubeşti statul sau o persoană juridică sau fizică, atunci trebuie să răspunzi penal pentru această activitate. Sigur, proporţional cu gravitatea faptei. Dar nu poţi să vii să spui: << Până la 10.000 de euro, intenţionat, se poate fura ca în codru! De ce? Pentru că e puţin 10.000 de euro! >> Ori noi vorbim de o faptă intenţionată.
La faptele intenţionate, abuzive, prin care autorul urmăreşte cu bună ştiinţă producerea unui prejudiciu nu se poate imagina stabilirea unui prag, nici de 5 lei. Ai în ţara asta 1 milion de funcţionari, dacă fiecare ar abuza până în pragul de 5 lei să zicem, ai deja 5 milioane de lei prejudiciu! Sau pui un prag să zicem de 1000 de euro, toţi funcţionarii vor şti că până la 1000 de euro pot să fure că nu li se întâmplă nimic.
Prin urmare, prag poate fi doar la infracţiunile din culpă, adică la neglijenţa în serviciu, nu şi la cele cu intenţie.”
În schimb, avocatul Lucian Bolcaş, fost parlamentar PRM şi PSD, spune că e nevoie de un prag mimim pentru abuz.
“În recomandările Comisiei de la Veneţia cu privire la infracţiunile de corupţie se vorbeşte despre existenţa infracţiunii condiţionate de un prejudiciu semnificativ, adică nu orice fleac – şi-a cumpărat un om două cutii de chibrituri, contrar legii evident – poate să creeze infracţiunea de abuz în serviciu. Este o interpretare juridică corectă, având în vedere că şi infracţiunile au demnitatea lor, nu poţi să trimiţi un om în judecată penală pentru orice fleac.
Dar existenţa acestui prag minim este dat de tribulaţiile practicii judiciare. În concepţia deciziei 405/2016 a CCR se subliniează că este necesar să existe acest prag, mi se pare logic acest lucru. Dar în ceea ce priveşte dispoziţiile legale, a stabili un prag valoric, independent de alte coordonate, mi se pare că ajungem la absurdul dispoziţiilor din fostul Cod penal comunist ale infracţiunii de delapidare în care pe litere se stabileau praguri până la care o pedeapsă poate să ajungă astfel că la celebrul articol 236 litera h) pedeapsa era cu moartea pentru un prejudiciu de peste 100.000 de lei. Este greu să impui judecătorilor un prag valoric, care poate să fie perisabil şi în funcţie de situaţiile socio-economice.
A lăsa însă la luminile (latitudinea – n.r.) judecătorilor este de asemenea periculos pentru că s-ar putea da interpretări diferite. Cu cât este mai jos nivelul de cunoştiinţe şi de conştiinţă al judecătorilor cu atât mai periculos poate să fie acest prag nespecificat, decât indicat ca o valoare semnificativă, ce poate să fie folosit şi în acţiuni de ordin politic”.
Daca exista sau nu limita valorica la abuzul in serviciu si unde se pune ea este o problema de politica publica- si politica penală este o politica publica, stabilita de guvern, nu e scrisa undeva in vreun tratat international sau in Biblie.
Ca atare, desi s-a reusit intimidarea ministrului Toader, a nu pune prag e o prostie la fel de mare ca la a considera infractiune, nu contraventie, orice cantitate de alcool in sange la un sofer. Asta duce direct la aplicare dicretionara pur si simplu pentru ca nu poti face dosare penale si incarcera tot ce ar putea, la rigoare, fi calificat ca abuz, dar poate fi neglijenta sau e pur si simplu un fleac.
Decizia lui Toader, intimidat de manisfestanti, nu face decat sa deschida calea unei practici neunitare, fiecare judecator va face ce il taie capul si, evident, fiecare are alt cap. O multime de injustitii si contestatii vor rezulta de aici.
De asta Dana Garbovan de la UNJR avea dreptate sa ceara prag, si de asta nu faci justitie cu strada, ca iese injustitie indiferent care au fost intentiile…
Pentru alinaMP :
Abordarea este gresita.
Scopul pragului este acum sa-l scape pe Dragnea de puscarie.
De aceea nu trebuie pus niciun prag.
Dupa ce intra la puscarie Dragnea, mai vedem daca este nevoie sau nu de prag.
Prioritatea prioritatilor este stirpirea coruptiei.
Presedinta UNJCR (Uniunea Nationala a Judecatorilor Corupti din Romania) nu a avut dreptate. A cerut prag, pentru ca este in solda mafiei psd si lupta impreuna cu ceilalti mafioti pentru salvarea acestora de puscarie.
Tot gresita a fost si pozitia de a nu lupta impotriva deciziilor aberante ale CCR.
CCR (la fel ca CSM, la fel ca CNA, la fel ca UNJCR, AMCR, Avocatul Poporului) a incaput pe mina mafiei psd. De aceea, Societatea Civila trebuie sa se mobilizeze si sa lupte pentru inlaturarea judecatorilor corupti din CCR.
DACA SE POATE DOVEDI CU PROBE CA DE FAPT EXISTA INTENTIE IN COMITEREA FAPTEI PENALE INCADRATE LA NEGLIJENTA SAU ABUZ IN SERVICIU POATE DIN EROARE SAU IN MOD VOIT ATUNCI NU TREBUIE SA EXISTE NICI UN PRAG LIMITA .
DACA SE VOR IMPUNE CRITERII DE PERFORMANTA LA INCADRAREA SI EVALUAREA ANUALA A SALARIATILOR INCADRATI LA STAT ATUNCI CAZUISTICA VA FI MINIMA NEGLIJABILA. ATAT TIMP CAT SE VORBESTE DE PILOSI, TEPARI, MAFIOTI, ETC NU SE POATE DA LIBER LA FURAT DIN BUGETELE INSTITUTIILOR STATULUI.
@Nelu Stiuca. Nu vi se pare ca va contrazicetzi in cele spuse in primul paragraph ? pentru mine e clar ca asta facetzi. de ce facetzi asta ?
Buna ziua,
Poziția Judecătorului Cristi Danileţ este corecta!
Abuzul în serviciu -ca infracțiune de serviciu- NU are legătură cu un utopic prejudiciul valoric direct , ca și folos al infracțiunii.
Caz concret și larg întâlnit în Just-RO (inclusiv reținute de persoana mea pentru lucrarea doctorala personala de “identificare a mecanismelor pro-active anticorupție politico-judiciara si administrativ-bancara inclusa SNA-2020”) :
Traficarea de către Judecătorul de contencios- administrativ a sentințelor sale (la ordin politico-administrativ) în scopul accederii la funcții judiciare /promovării în sistemul extern (la CJUE/CEDO, reprezentante diplomatice șamd.) ori pentru promovare rapida în sistem sau pentru o protecție politica în sistemul judiciar.
Aspecte identice și la procurori/polițiști.
Problematica de acest gen pleacă încă de la vârful Just-RO.
Soluții sunt dar nu se doresc a fi legiferate…
Asta este corupția reala prin traficarea influentei – și este imposibil de identificat un prag valoric pentru acesta, pentru nu poate exista o unitate de măsura pentru cuantificare.
Nu poți măsura -de exemplu- gradul de nebunie al unui dezaxat mintal. Efectul în societate poate fi însă extrem de periculos (ex. teroriștii).
@ alinaMP
E pur si move ! Aici nu doar “competența civică” contează. Dezentropizarea sistemului ar fi “cuvântul cheie”. Păcat că Mihai Botez a plecat atat de repede….Era nevoie de competența lui, inclusiv cea civică. Felicitari pentru curajul poziționarii ! Folosind expresia lui Adam Michnik extinsă, nu veti fi privită cu ochi buni de luptătorii anticorupție cu fața agresivă, ca sa folosesc un termen edulcorat….pentru limita lui Michnik in context, un fel de “aceași Mărie cu altă pălarie”, dar bătută-n cuie…..
Nu se mai poate face nimic la noi, din cauza securismului politic.
Se poate vorbi de o justitie cu ochii legati, cand judecatori au partizanate politice (e.g. Danilet) in cazul stabilirii unei limite valorice pentru conflictul de interese.
Un functionar poate decide abuziv ca in biroul lui se fumeaza. Sau ca in institutia sa nu se fumeaza nici macar in afara. Asa ceva ar putea fi catalogat ca abuz, dar este infractiune?
Eu nu prea inteleg ce inseamna instigare la abuz in serviciu. Si daca un abuz este cu prejudiciu de 100 de lei, cat la suta apartine instigatorului si cat la suta celui care a comis abuzul
Si totushi… nu este, oare, abuz in serviciu actziunea acelui sef care, detzinand puterea de decizie, o aplica in mod discretzionar si selectiv, in functzie de propriile idiosincrazii, tratand astfel in mod samavolnic un angajat subordonat pe care nu-l are “la suflet” ? cazurile de acest fel sunt nenumarate. Acest angajat devine, astfel, victima unui tratament discriminatoriu nemeritat, care poate usor degenera – si, de obicei, chiar asta se intampla – intr-un tratament degradant al angajatului “nenorocos” vizat si in persecutzie pur si simple. Nu este acesta un abuz in serviciu al boss-ului, in sensul legii ? Daca da, cum se poate stabili un prag valoric in functzie de care se admite judecarea unei astfel de situatzii ? Doamna judecatoare invocata a uitat cat de dureros este pentru in angajat in astfel de tratament si ce trauma morala si psihica poate el provoca ? Multzi angajatzi refuza sa inainteze vreo reclamatzie in Justitzie impotriva tratamentulu persecutoriu la care sunt supushi de teama, justificata in vremurile actuale, a pierderii locului de munca si, prin aceasta, de teama spectrului foamei. Este absurd sa se stabileasca in prag valoric in legatura cu acest tip de spetze juridice, iar legea poate fi foarte usor eludata prin tertipuri avocatzeshi in asemenea cazuri. Abuzul in serviciu trebuie sa ramana incriminata in sine (ce ideie nastrushnika aceasta filozofie a lucrului in sine in Justitzie !) si numai quantumul pedepsei at trebui sa fie determinat de vreun prag valoric. Tentatzia abuzului in serviciu este la ordinea zilei in Romania de azi si nu trebuie introduce criterii care nu duc decat la slabirea vigilentzei in legatura cu abuzul in sine. Frica pazeshte pepenii si nu trebuie introduce criterii de relaxare a acestui principiu, chiar daca motivatzia mea nu e “juridic” exprimata. Si inca ceva: de ce sa nu aplicam intzeleapta zicala romaneasca “cine fura azi in ou, maine…” cu adaptarea ca “cine abuzeaza azi doar putzin, maine va abuza mai mult” daca scapa de pedeapsa pe criterii de prag valoric. Abuzul de putere e pur si simplu in abuz ce nu trebuie tolerat in nici-un fel. Cred ca in studio al abordarii acestei problem, in sens juridic, in legislatziile altor tzari er fi strict necesar. Concluziile unui astfel de studio, efectuat de profesionishti oneshti (sic!) , vor trebui sa fie luate, totushi, doar in sens orientativ si neaprat adaptate la conditziile mentalitatzii romaneshti, care este, din pacate, prea toleranata (de frica ? din delasare ?) cu abuzul. In tzarile mai civilizate cetatzenii au in mentalitate reflexul refuzului actziunii abusive, ceea ce nu se poate spune si despre romani, pe care perioada comunista i-a “format” in alt sens, din pacate. Problema mi se pare deosebit de delicate si importanta pentru ca sa fie rezolvata doar pe baza opiniei unuia sau altuia dintre judecatorii noshtri, care dintre noi au ieshit, printer noi traiesc si sufera de aceleashi boli ale mentalitatzii sociale ca si noi totzi. Mai e mult pana departe, in sensul ca va fi nevoie de trecerea a inca multzi ani pana ce judecatorii nostril vor avea, in mod distinct, o mentalitate diferita de cea generala. Comunishtii au dus cu mult success la indeplinire misiunea de “adaptare” a Justitziei la principiile luptei de clasa, ocazie cu care au omorat si oamenii si mentalitatea corecta a celor purtatori de principia ferme ale justitziei sociale. Adica, au cultivat gustul pentru abuz, iar acesta nu a disparut si nu poate fi combatut printr-o legislatzie ‘cu praguri” valorice.
Abuzul este abuz indiferent de cati bani e vorba sau de ce alte drepturi au fost incalcate. In acest sens CCR nu s-a legat de vre-o suma. Toti cei care se simt cu musca pe caciula pentru fraudele facute vor un “plafon” cat mai ridicat. Un exemplu: impiedicarea unei persoane sa voteze nu e un abuz care trebuie sanctionat?
CCR a mai avut o inovatie costisitoare pentru societate in privinta definirii abuzului in serviciu, adica nu este infractiune in sensul art 297 C Penal daca incalci legislatia secundara: ordin de ministru , acte ale institutiilor aflate sub guvern .
Nu poti sa convertesti efectele unei fapte (abuz in serviciu) in valoarea baneasca astfel incit apoi sa aplici o grila arbitrar aleasa.
Daca judecatorii au opinii diferite, rezultind o practica neunitara este de vina sistemul judiciar romanesc unde nu exista conceptul de precedent. Ne ingrijoram inutil pentru judecatori si pentru faptuitori.
Chiar interpretarea legii prin emiterea unei decizii la un proces la ICCJ nu este obligatorie pentru instantele inferioare, nici macar deciziile CEDO. Sistemul romanesc ofera libertatea judecatorului de a aplica (interpreta) subiectiv legea nefiind legat de un precedent- cu exceptiile recursului in interesul legii, citeva pe an.
In cazul lui G Oprea , dat fiind greutatea politica a persoanei, CCR va impune un prag ceva mai mare decit prejudiciul adus de acesta multumind astfel parlamentul, guvernul, serviciile ( comunale) si cei care empatizeaza cu persoanele aflate in o situatie similara.
E ca și cum respectarea, ocrotirea, promovarea Drepturilor Omului este in funcție de existența unui prag, nivel. Pana la nivelul, pragul N nu se poate vorbi de incalcarea unor drepturi. Este o lovitura dura data conceptului statul de drept si al democratiei.
E si lipsa de logica elementara. –> Toate drepturile sunt respectate in democratie. Toti/Toate S sunt P. Adica intrega sfera a lui S se bucura de trastura lui P. Ori prin un anumit nivel, prag nu mai vorbim de intreaga sfera a lui S ci doar o parte. Asta e mai DEMOCRAȚIE !? sau o alta forma de guvernare -> adică modul cum sunt aplicate, respectate legile, norme, intr-un stat.
Personal, cred ca reintroducerea “infamului” articol 236 litera h) de care se agata d-l Bolcas ar rezolva de-o maniera categorica riscul sentintelor neunitare. Nu este oare adevarat ca pe vremea articolului respectiv acesta nu trebuia aplicat prea des? Iar daca tot isi umplu piepturile de arama de urme de caramida, de nu dorm noaptea de grija Constitutiei – faptul ca un procentaj atat de ridicat de legislatie de dupa instalarea actualului guvern se refera strict la functionari publici, demnitari, parlamentari, apartinatori ai acestora, nu incalca primul articol din Constitutie? Parca vad ca la urmatoarea revzie ne alegem cu o erata ca-n Orwell, toti cetatenii sunt egali in fata legii, cu exceptia exceptiilor.
Impunerea unui prag va ridica o problemă șimai mare: stabilirea valorii acestuia. O valoare prea mare sau prea mică va face legea pur și simplu inaplicabilă. Ar fi neserios să poți da pe cineva în judecată pentru o sumă derizorie și frustrant să nu poți trage pe nimeni la răspundre pentru că n-a provocat (încă) un prejudiciu colosal.
Din cate stiu in Franta (UE) exista un fel de prag pentru mita de 50 Euro! Cred ca ar trebui luata in seama acesta suma si ca barem pentru abuz in serviciu! Asta ca sa se respecte hotararea CCR al PSD!