Alex Costache

FĂRĂ PRECEDENT! CCR a sesizat Inspecţia judiciară faţă de un judecător care a criticat decizia ei privind Ordonanţa 13 (UPDATE)

Președinta UNJR, judecătoarea Dana Gîrbovan, a declarat pentru România Curată că ” este important ca verificările Inspecției Judiciare să nu aiba un efect descurajant asupra celor care ar dori să participe la dezbaterea publică privind institutii publice sau politici publice, cu atat mai mult cu cat ele au legatură si cu activitatea sistemului judiciar”, referindu-se sesizarea CCR privind un judecător care i-a comentat deciziile.
Redăm integral declarația judecătoarei Dana Gîrbovan făcută pentru România Curată: “Libertatea de exprimare constituie unul din  fundamentele esentiale ale unei societati democratice si una din conditiile primordiale ale progresului sau si a dezvoltarii fiecarei persoane (Lingens c. Austriei). Ea se aplica nu numai “informatiilor” sau “ideilor” primite in mod favorabil sau considerate ca inofensive, ci si celor care lovesc, socheaza sau nelinistesc o persoana sau o parte a populatiei, in baza pluralismului, tolerantei si spiritului de deschidere fara de care o societate democratica nu poate exista (Handyside c. Regatului Unit; Jersild c. Danemarcei; Vogt c. Germaniei).
Aceasta libertate de exprimare este si un drept al magistratilor si este important ca acestia sa contribuie la dezbaterile ce privesc probleme legate de sistemul judiciar, expertiza lor fiind in mod deosebit valoroasa. Este important ca acestia sa se simta liberi sa critice atunci cand considera ca se impune acest lucru, sa isi prezinte fara teama argumentele, chiar contrare hotararilor date de instanta suprema sau Curtea Constitutionala. In avizul nr. 18 din 2015 emis la Consiliul Consultativ al Judecatorilor Europeni se arata ca judecătorii, la fel ca orice alţi cetăţeni, au dreptul de a lua parte la dezbaterea publică, cu condiţia ca aceasta să fie compatibilă cu păstrarea independenţei şi imparţialităţii lor. La fel însă ca şi pentru celelalte puteri ale statului faţă de puterea judecătorească, critica judecatorilor trebuie adusă într-un climat de respect reciproc, pentru a fi benefice societăţii în ansamblu.
La randul sau, Curtea Constitutionala, la fel ca orice alta institutie, are dreptul de a face propria evaluare a criticilor ce ii privesc activitatea si are legitimitatea de a face demersuri pentru a-si proteja independenta si increderea cetatenilor in activitatea sa, atunci cand aprecieaza ca acestea ii sunt atacate.
Prin comunicatul dat, Curtea Constitutionale se limiteaza la a aduce la cunostiinta publicului ca a sesizat Inspectia Judiciara, fara insa a publica si sesizarea in sine, pentru a vedea argumentele ce au stat la baza acestuia. Ca atare nu stim si, deci, nu avem cum comenta in vreun fel sesizarea Curtii.
Inspectia judiciara are insa prerogativa legala pentru a face o analiza ce sa puna in balanta cele doua deziderate: libertatea de exprimare a magistratului si importanta participarii libere a acestuia la dezbateri, pe de-o parte, si protejarea increderii cetateanului in Curtea Constitutionala, pe de alta parte.
Este important insa ca astfel de verificari se se faca intr-un mod care sa nu aiba un efect descurajant asupra celor care ar dori să participe la dezbaterea publică privind institutii publice sau politici publice, cu atat mai mult cu cat ele au legatură si cu activitatea sistemului judiciar.”

Luarea de poziție a președintei UNJR vine după ce Curtea Constituțională a anunțat că a sesizat Inspecția Judiciara în privința unui judecător constănțean care a criticat decizia CCR în privința anchetării adoptării Ordonanței 13. Judecătorul Ciprian Coada a criticat în termeni duri decizia CCR si a avertizat că există funcționari publici și inalti demnitari care nu își declară apartenența la organizații secrete.

Judecătorul Ciprian Coadă de la Curtea de Apel Constanţa a criticat dur decizia şi motivarea CCR privind ancheta DNA în legătură cu Ordonanţa 13 de modificare a codurilor penale. Vezi aici un exemplu:

Abordarea Curţii Constituţionale legitimează abuzul de putere şi face posibilă distrugerea cu bună ştiinţă a statului, prin intermediul unor activităţii de legiferare, fără teama de eventuale repercursiuni, altele decât cele de natură politică, asigurând premisele unei dictaturi oligarhice, în care, din punct de vedere constituţional, pare că nu există şansele unei intervenţii democratice imediate, menite a înlătura deraierile de la ordinea firească a lucrurilor”, a scris judecătorul pe juridice.ro. Vezi aici pe larg:

Ordinea de zi: în căutarea prestigiului pierdut

Judecătorul acuză CCR de amestec în treburile Puterii judecătoreşti:

“Din punctul meu de vedere, analizând existenţa unor fapte ca infracţiuni şi impunând Ministerului Public o soluţie de clasare, Curtea Constituţională a săvârşit un amestec în domeniul unei alte puteri organizate în stat, astfel încât o asemenea decizie nu poate fi aplicată şi respectată întocmai, faţă de cadrul legal şi constituţional actual”, a scris judecătorul Ciprian Coadă.

O opinie similară a formulat şi judecătoarea Camelia Bogdan în urmă cu câteva săptămâni:

Depinde dacă şi CCR nu imixtionează prin această afirmaţie. Nu am văzut comunicatul, dar este posibil ca şi CCR, prin această afirmaţie, să imixtioneze în actul de justiţie, deoarece,dacă există suspiciunea rezonabilă că anumite persoane săvârşesc infracţiuni, chiar şi prin activitatea de legiferare, aceste aspecte trebuie lămurite de organele de urmărire penală, a declarat Camelia Bogdan la CSM, fiind întrebată de jurnalişti, la sfârşitul lunii februarie.

Judecătorul Ciprian Coadă, opinii similare cu DNA

“Ceea ce suprinde şi dezamăgeşte în motivarea deciziei Curţii Constituţionale este însă examenul de constituţionalitate al falsului conflict, care nu doar că depăşeşte limitele sesizării, dar reprezintă un derapaj de la competenţele funcţionale conferite prin lege şi Constituţie, interferând într-un domeniu rezervat organelor judiciare, singurele în măsură să stabililească dacă faptele de natură penală sesizate în procesul de elaborare şi de adoptare a actelor normative există, constituie infracţiuni şi au fost săvârşite cu forma de vinovăţie prevăzută de lege”, a scris judecătorul.

Deşi într-o formulare mult mai diplomatică, o idee similară a fost exprimată şi de către DNA într-un comunicat din 13 martie. Vezi aici.

“Având în vedere statutul şi atribuțiile conferite de Lege și Constituție, actele şi soluţiile dispuse de procurori sunt supuse controlului instanţelor de judecată, iar evaluarea profesională a procurorilor este realizată numai de către Consiliul Superior al Magistraturii”, se arată în comunicatul DNA.

Cu alte cuvinte, DNA spune, ca şi judecătorul Ciprian Coadă, că doar instanţele de judecaţă pot cenzura actele procurorilor.

Judecătorul acuză un complot al politicienilor la adresa Justiţiei

“Ar trebui să discutăm despre un complot împotriva statului de drept, cu ample şi multiple ramificaţii în aparatul de stat sau despre o veritabilă acţiune conspirativă, aflată încă în desfăşurare, dar care, spre deosebire de evenimentele din anii 1989-1990, este îndreptată împotriva justiţiei şi instituţiilor publice cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale şi politicii externe, bazată pe un amplu mecanism de manipulare, dar mai ales pe o mişcare programatică, întemeiată pe o profundă schimbare de macaz. În paranteză fiind spus, infracţiunea de complot prevăzută de art. 167 din Codul penal 1968 nu se mai regăseşte în actualul Cod penal, ca infracţiune distinctă contra siguranţei statului şi mă întreb, de ce?”, a scris judecătorul Ciprian Coadă.

CCR a sesizat Inspecţia Judiciară

Inspecția Judiciară il va cerceta pe judecătorul Cirpian Coadă întrucât a fost reclamat de CCR că a încălcat obligaţia de rezervă.

Acelaşi magistrat se întreabă în articolul incriminat cum de li se permite unor judecători să îşi dea cu părerea prin studiourile TV şi să fie extrem de vocali când e vorba de măriri salariale, însă rezervaţi atunci când politicienii blochează anchete penale.

“Ceea ce surprinde în cazul de faţă nu este neapărat ideea că anumite asociaţii profesionale solicită demiteri sau anchete, asemenea demersuri nefiind de dată recentă şi privind în trecut revendicări de natură salarială, ci mai ales faptul că, până în prezent, asemenea solicitări nu au fost foarte vizibile în cazul unor atacuri concertate, premeditate şi extrem de virulente la adresa justiţiei, cele mai multe decurgând din anchete penale îndreptate împotriva unor înalţi demnitari ai statului şi protejaţi ai acestora”.

Politicieni şi înalţi functionari, membri ai unor organizaţii secrete?

Judecătorul Coadă încheie articolul de pe juridice.ro:

“În fond, ce am avea de pierdut decât aflarea adevărului? Le ofer chiar eu un punct de plecare: încălcarea de către diferiţi funcţionari publici şi înalţi demnitari ai statului a regimului incompatibilităţilor prevăzute de lege şi neconsemnarea în propriile declaraţii de interese a apartenenţei unora la unele forme de asociere, care ar putea fi asimilate organizaţiilor secrete interzise prin Constituţia României”

Citeşte aici despre un caz în care un judecător de la Oradea a fost devoalat ca fiind mason.

Dănileţ: Oricine poate sesiza IJ, doar CSM poate să sancţioneze un judecător

Preşedintele Asociaţiei Vedem Just, judecătorul Cristi Dănileţ, a comentat demersul fără precedent al CCR de a sesiza Inspecţia Judiciară cu privire la un judecător care a formulat opinii critice la adresa CCR:

“Oricine poate sesiza Inspecţia Judiciară cu privire la un magistrat pentru fapte comise în cadrul funcţiei sau în legătură cu aceasta, însă doar Inspecţia Judiciară şi CSM pot decide dacă s-a comis vreo abatere disciplinară”, a declarat judecătorul Dănileţ.


Articole recente

Recomandări

8 thoughts on “FĂRĂ PRECEDENT! CCR a sesizat Inspecţia judiciară faţă de un judecător care a criticat decizia ei privind Ordonanţa 13 (UPDATE)

  1. ilidia

    CCR se considera infailibila !? E suficient sa privim cum sunt numiti membrii CCR ca sa vedem ca, aserviti anumitor partide, nu sunt tocmai impartiali si mai strecoara “soparlite”. Este vizibil faptul chiar cauza faimoasei Ord. 13.

    Reply
  2. Dumitru Drinceanu

    Se aud tribunalele populare, cumva? Am involuat atat incat libera opinie este facil condamnabila ? Atunci este graav si trebuie din nou avertizate foruri internationale, dar… de ce??? Nu putem avea un echilibru in propria tara? Chiar daca un fucntionar public derapeaza usor de la ,,normele deontologice sau regulamentele de lucru”, el este tot unom, fie magistrat sau politisit ori vames si nu trebuie desființată opinia, daca pentru o cat de mica parte a populatiei are relevanta sau este benefica! Acesta este spiritul democratiei autentice, de la Aristotel, Demostene, Socrate si Pericle incoace! Oripilant, iti vine chiar sa te retragi in grote, cata vreme intr-acolo indreptam tintele noastre postmoderne, care au sarit flagrant peste modernitatea adevarata, care abia se aflase la inceputurile cunoasterii…

    Reply
  3. Ionas

    CCR este o institutie eminamente politica- membrii sunt alesi prin proportionalitatea partidelor si a preferintelor capeteniilor statului. Membrii CCR cu exceptia a 2-3 persoane sunt juristi amatory

    Rolul CCR este de a armoniza interpretarea Constitutiei la actelele normative emise de mai marii zilei, chiar daca aceste interpretari sunt grotesti.
    Asfel ei armonizeaza interpretarea Constitutiei cu OUG 13, Legea rapunderii ministeriale- este drept dau dovada de o inventivitate extrema, pacat ca nu exista Premiul Nobel pentru Justitie ca CCR s-ar califica pe lista scurta prin inovatie.
    Acum celor de la CCR li se propune o hiperimunitate ( banuiesc ca este un mic troc cu stapinii momentului ) astfel incit sa nu fie stinjeniti in creativitate.
    Bineinteles ca oricine din justitie care scuipa spre CCR va fi pedepit exemplar. Acum membrii CCR vor trebui sa gasesca o motivare eleganta la decizia privind problema lui Dragnea cu functia de prim minstru- va fi o lectura deliciu

    Reply
  4. brudariu

    Daca judecatorul constantean gandeste ca si Camelia
    Bogdan, m-am lamurit. Ejusdem farinae. Qui s’assemble se ressemble.
    S’a gasit cine sa judece deciziile CCR !
    No comment.

    Reply
  5. taunul77

    Dorneanu, Enache Morar & co vor sa reinstaureze delictul de opinie? Cat le va lua sa dea, in stil consacrat, o decizie „general obligatorie” pe tema asta?

    Reply
  6. Dezideriu Dudas

    Interesantă relaționare. Se invalideaza “negreșismul” ! Domne-ajuta !

    Subalternii, sigur pot greși…. iar cetățenii întotdeauna sunt bănuiți de greșeală….Iată însă că, în acest caz, o asociație profesionala ( deci, mai aproape de cetățean ), atenționeaza CCR , “balaurul statului de drept”, “negreșit” odată, că poate greși…După 1.01.2007, cred că abia acesta e primul pas adevărat spre Europa…Din păcate, nici ea nu stă pe loc….

    Pe de alta parte, “rechizitoriul” ministrului nu poate fi atacat decat prin filozofii profesionale sofisticate ( abisale sau “galactice”… ). “Pe pământ” ( poate e cazul sa ne amintim de Hans Kelsen ? ), avem aici o dilemă, dar merg pe mâna lui Brâncuși : ” Dilemele se rezolva prin unificarea contrariilor”, exact partea de propuneri din discursul ministrului.

    Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *