UPDATE: Premierul Sorin Grindeanu a anunţat noile nominalizări din Executivul pe care îl conduce, respectiv: Tudorel Toader (Justiţie), Mihai Tudose (Economie), Rovana Plumb (Fonduri Europene) şi Alexandru Petrescu (Mediu de Afaceri).
Profesorul universitar de drept penal Tudorel Toader, rector al Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” (UAIC) din Iaşi şi fost judecător al Curţii Constituţionale, este propunerea premierului Sorin Grindeanu pentru postul de ministru al Justiţiei, informează surse judiciare.
Tudorel Toader este născut în 1960 şi e profesor universitar la Iaşi din 2003. A avut trei mandate de decan al Facultăţii de Drept începând din 2004. A fost propulsat la CCR în 2006 de Călin Popescu Tăriceanu, la acel moment preşedinte PNL şi premier. Tudorel Toader a fost ales anul trecut rector al UAIC după o cursă strânsă cu fostul decan de la Facultatea de Litere, profefosrul Liviu Cuţitaru.
A votat pentru validarea referendumului privind demiterea lui Băsescu
La criza din vara lui 2012 privind suspendarea preşedintelui Traian Băsescu, Tudorel Toader a fost unul dintre cei 3 judecători ai CCR care au votat pentru validarea rezultatului referendumului privind demiterea preşedintelui.
A făcut parte din comisia de doctorat a şefei DNA Laura Codruţa Kovesi
Profesorul Tudorel Toader a facut parte din Comisia de doctorat a Laurei Codruţa Kovesi. Aceasta a susţinut pe 16 decembrie 2011, la Timişoara, teza de doctorat “Combaterea crimei organizate prin dispoziţii de drept penal”. Pe atunci era procuror general al României. Anul trecut, în noiembrie, CNADTCU a decis ca Laura Codruţa Kovesi nu a plagiat, însă a găsit probleme de citare într-o mică parte a tezei, 4 la %.
Profesorul Tdorel Toader: abuzul în serviciu nu s-a dezincriminat
Într-un interviu recent la radio, profesoul Tudorel Toader a precizat că nu se poate vorbi de o dezincriminare a abuzului în serviciu ca efect al deciziei judecătorilor CCR din iunie 2016. El a fost întrebat despre sentinţele de anulare a unor condamnări pentru abuz în serviciu luate de Curţile de Apel din Alba Iulia şi Cluj-Napoca, adoptate dupa decizia interpretativă a Curţii Constitutionale din 2016.
Preşedintele UNJR, Dana Gârbovan, a refuzat
Judecătoarea Dana Gârbovan a confirmat într-o postare pe o reţea de socializare că a avut o întâlnire săptămâna trecută cu premierul Sorin Grindeanu şi că aceasta i-a propus portofoliul Justiţiei.
“Nu voi fi eu nominalizarea pentru funcţia de ministru al Justiţiei deoarece, judecător fiind, nu pot ocupa o asemenea funcţie.
Confirm faptul că am avut o întâlnire cu premierul Sorin Grindeanu în cadrul căreia am discutat şi aspecte ce privesc buna funcţionare a Justiţiei şi care au fost cuprinse inclusiv în “Memorandumul privind Justiţia”. Am găsit din partea premierului o deschidere privind rezolvarea problemelor din Justiţie şi aştept din partea viitorului ministru o colaborare instituţională eficientă pentru implemetarea soluţiilor incluse în Memorandum”, a afirmat judecătoarea Dana Gârbovan.
Ea a explicat că pentru a ocupa portofoliul Justiţiei ar fi trebuit să îşi dea demisia din magistratură. Apoi, după plecarea de la MJ, în eventualitatea în care ar fi dorit să se întoarcă în magistratură, ar fi trebuit să o ia din nou, de la zero, cu admitere la Institutul Naţional al Magistraturii, stagiatură etc. Ea a declarat pentru România Curată că poate să facă mai multe pentru Justiţie din interiorul sistemului decât din afara lui, chiar dacă postul de ministru ar fi fost onorant. Acum, Dana Gârbovan este judecătoare a Curţii de apel Cluj.
În 2012, CSM a stabilit prin deciza 654/2012 că funcţia de judecător este incompatibilă cu orice altă funcţie, inclusiv cea de ministru. Decizia CSM a venit în contextul în care Guvernul USL de atunci dorea să o numească în funcţia de ministru al Justiţiei pe judecătoarea Mona Pivniceru. Până la urmă, Pivniceru a devenit ministru al Justiţiei, însă abia după ce şi-a dat demisia din magistratură. La fel, procurorul Robert Cazanciuc. După căderea Guvernului Ponta, fostul ministru al Justiţiei Robert Cazanciuc nu a mai putut reveni în magistratură. Abia după un an, la alegerile din decembrie 2016, Cazanciuc a devenit senator PSD.
Lupaşcu, o altă propunere vehiculată pentru portofoliul Justiţiei
Judecătorul pensionar Dan Lupaşcu, acum avocat, a fost vehiculat şi el ca nominalizare pentru Ministerul Justiţiei. Propunerea lui ar fi generat însă controverse în condiţiile în care Dan Lupaşcu este avocatul fostului ministru de Interne Gabi Oprea şi al procurorului Constantin Sima, secretarul de stat al fostului ministru al Justiţiei Florin Iordache care a elaborat celebra ordonanţă 13 de modificare a Codurilor Penale.
Deşi respectat în sistemul de Justiţie sau într-o anumită parte a lui, Lupaşcu este controversat întrucât a fost preşedinte al Curţii de apel Bucureşti pe vremea ministrului Justiţiei Rodica Stănoiu şi apoi membru în primul CSM, considerat nereformist.













Peste tot în țara asta, ocuparea unei funcții (numire politică sau alegere binecuvântată politic) te face specialist, nu invers. Un fel de aristocrație se întinde ca o pastă cleioasă și greu de dezlipit peste toate vârfurile piramidelor din societate. Manageritrucul este un politruc puțin decolorat. Și pentru toți, ziua are mai multe ore decât 24, darul ubicuității este la butonieră, pot citi rapid și lua decizii bune cu viteza fulgerului. Altfel nu s-ar explica nivelul foarte ridicat de dezvoltare pe care l-am atins, față de 1989!!!
Bravo PSD, bravo PNL, bravo PDL(PD), bravo partidulețe care-ați existat (bă, voi chiar ați existat?) din 89 încoace! Rușine London School of Economics, rușine universități din Occident care-ați îndiplomat mii de tineri români: dac-ați fi școli serioase, aceștia și-ar fi găsit deja locul în poziții înalte România, nu ?
Dacă a votat o demitere ilegală a Președintelui României indiferent cum se cheamă, în afara legii, înseamnă că este un…bun jurist, care respectă ”ad…politicam” precepturile dreptului ”pesedist”. Întocmai ce le trebuie lui Dragnea, Tăriceanu & comp. Și nu le-a trebuit mult timp să-l găsească pentru că ”piața” juristilor care practică cu zel justiția pesedistă este…generoasă. ”Generozitatea” derivă din faptul că încă, după 27 de ani de iliecelism, încă mai au un cuvânt greu foștii : absolvenți de Stefan Gheorghiu, securiștii infiltrați în justiție și politică, iar acum va fi a unul infiltrat in…guvern. Da, ”codrul” politicienilor români are multe ”uscături” încă.
Obs. : cât este 0,5 +1 dintr – un număr necunoscut ( neprecizat ,cei 18 milioane de votanţi sunt evident de necrezut ) ?