Unul dintre principalii beneficiari ai proiectului de ordonanţă de urgenţă privind modificarea codurilor penale este chiar liderul PSD Liviu Dragnea. Explicaţia e foarte simplă: proiectul redefineşte infracţiunea de abuz în serviciu. Ministerul Justiţiei propune reducerea pedepsei pentru abuz în serviciu de la 2-7 ani la 6 luni-3 ani, instituie un prag de 200.000 de lei pentru prejudiciul provocat şi condiţia de a exista o plângere a instituţiei care ar fi fost prejudiciată.
Or, în cazul procesului de la Înalta Curte al liderului PSD prejudiciul se ridică doar la 108.000 de lei.
Aceasta înseamnă că procesul în care Liviu Dragnea este acuzat de instigare la abuz în serviciu pentru că ar fi cerut angajarea unor secretare PSD la Direcţia Copilului Teleorman încetează în clipa în care ar intra în vigoare astfel de modificări legislative. Secretarele nu ar fi venit la serviciu la Direcţia Copilului, în schimb ar fi încasat salariu şi în tot acest timp ar fi lucrat pentru PSD.
Această dezincriminare de facto l-ar scăpa pe Liviu Dragnea de spectrul puşcăriei în condiţiile în care el mai are o condamnare în dosarul fraudei de la referendumul din 2012 privind demiterea fostului preşedinte Traian Băsescu.
Ce spune DNA despre modificările propuse la infracţiunea de abuz în serviciu
„Se dezincriminează faptele de abuz în serviciu care provoacă o pagubă mai mică de 200.000 lei.
Limita de 200.000 lei nu are nicio legătura cu decizia Curţii Constituţionale a României în ceea ce priveşte această infracţiune, cu toate că, în nota de fundamentare se invocă acest aspect.
Lege cu dedicaţie
Această limită este stabilită în mod arbitrar, fără a fi justificată în vreun fel, existând posibilitatea să fie favorizate anumite persoane.
Sunt afectate şi dosarele cu achiziţii publice
De asemenea, fracţionarea unor achiziţii publice în mai multe contracte cu valoare sub limita de 200.000 lei împiedică tragerea la răspundere penală pentru un eventual abuz în serviciu.
Totodată, faptele săvârşite în materia achiziţiilor directe, al căror prag este de 30.000 euro, ar rămâne în afara răspunderii penale.
Scad termenele de prescripţie
Limitele de pedeapsă se reduc farte mult: de la 2-7 ani la 6 luni – 3 ani, fără a se preciza care este justificarea acestor modificări.
Pedeapsa scade nejustificat de mult, scăzând în consecință şi termenul de prescripție la 5 ani.
Legea e neclară
Sintagma „îndeplinește un act contrar legii” nu clarifică în niciun fel problemele apărute după decizia Curții Constituționale a României nr.405/2016 și va ridica aceleași probleme de interpretare ca și până acum.
Dosarul privind barocamera de la Floreasca ar putea pica
Se dezincriminează faptele care cauzează o vătămare intereselor legale ale unei persoane, dacă nu se produce o pagubă materială, fiind plasate astfel în afara ilicitului penal numeroase fapte periculoase.
Spre exemplu, se dezincriminează în parte faptele ce constituie obiectul dosarului care vizează nepunerea în funcţiune a barocamerei de la unitatea de arşi a unui spital şi în care s-a produs vătămarea intereselor legale ale unor persoane prin imposibilitatea tratării victimelor dezastrului de la „Colectiv”.
Sintagma „în exercitarea atribuţiilor de serviciu” e înlocuită cu „în exercitarea serviciului”. Această modificare poate constitui o problemă deoarece se poate interpreta că vizează doar fapte săvârşite în timpul programului de lucru.
Dacă instituţia fraudată de şeful ei nu face plângere, dosarul pică
Plângerea prealabilă a persoanei vătămate, ca modalitate de declanșare a procesului penal, este total nepotrivită; în felul acesta, multe situații care ar trebui investigate ar putea rămâne în afara controlului justiţiei. Dacă autorul faptei este însuşi conducătorul instituţiei, ar trebui sa formuleze plângere împotriva propriei persoane. În plus, se deschide posibilitatea retragerii plângerii prealabile, cu consecințele de rigoare.
Plângerea prealabilă poate fi introdusă doar în termen de trei luni de când partea vătămată a cunoscut existenţa faptei – spre exemplu, controalele Curţii de Conturi care vizează activitatea unei instituţii din anul anterior nu mai pot determina formularea unei plângeri prealabile.
Aceste prevederi intră în sfera legii penale mai favorabile şi se aplică inclusiv cauzelor în curs, astfel încât toate dosarele aflate pe rolul instanțelor având ca obiect infracţiuni de abuz în serviciu vor fi condiţionate de formularea plângerii prealabile de către persoana vătămată. Dacă o asemenea instituţie va refuza formularea plângerii, se va dispune încetarea procesului penal”, arată DNA într-un comunicat de presă.
Notă. Intertitlurile aparţin redacţiei.
Ce spune Parchetul General despre modificările la infracţiunea de abuz în serviciu
„Cu privire la infracţiunea de abuz în serviciu, prin stabilirea în mod arbitrar a unui prag minim de 200.000 lei al prejudiciului cauzat prin infracţiune, s-ar produce practic o dezincriminare cu consecinţe grave, care ar scoate din sfera ilicitului penal o multitudine de încălcări ale legii.
O altă vulnerabilitate în cazul infracţiunii de abuz în serviciu este şi aceea că acţiunea penală se pune în mişcare doar la plângerea prealabilă a persoanei vătămate, situaţie care ar arunca în derizoriu incriminarea faptei întrucât de multe ori autorul este chiar reprezentantul legal al persoanei juridice vătămate prin infracţiune. Mai mult decât atât, instituţia plângerii prealabile vizează în esenţa ei situaţia persoanelor fizice vătămate, nu a celor juridice”, arată Parchetul General.
Dan Voiculescu scapă din penitenciar şi nu plăteşte prejudiciul
În plus, potrivit proiectului de graţiere, ar putea fi graţiate jumătate din pedepsele deţinuţilor de peste 60 de ani, deţinutelor gravide sau ale celor care au copii în întreţinere de sub 5 ani.
Mogulul Antenelor, Dan Voiculescu, are o condamnare de 10 ani, însă are peste 60 de ani. Dacă i s-ar reduce pedeapsa la jumătate, el ar putea rămâne cu doar 5 ani de detenţie din care a executat deja 2 ani şi jumătate. Prin urmare, dacă ordonanţa de graţiere ar trece în forma Guvernului, Dan Voiculescu ar putea ieşi rapid din închisoare pe bună purtare.
În plus, potrivit proiectului, „graţierea este condiţionată de achitarea despăgubirilor la care persoana condamnată a fost obligată prin hotărâre judecătorească definitivă, în termen de 1 an de la punerea în libertate”.
În cazul lui Dan Voiculescu, instanţa nu a cerut plata unor despăgubiri, ci a prejudiciului. Chiar dacă formularea este neclară, plata s-ar putea face în termen de un an de la eliberare şi nu sunt prevăzute sancţiuni pentru nerespectarea termenului.
Udrea, Bica, Vîntu, Olteanu, Blejnar, Şova şi alţii ar putea scăpa şi ei din cauza redefinirii instituţiei denunţătorului
„Denunţul este valabil şi poate fi probă într-un dosar penal doar dacă este făcut în termen de cel mult şase luni de la săvârşirea faptei“, se arată în proiectul de ordonanţă al Ministerului Justiţiei.
Dacă ordonanţa privind modificările la codurile penale va fi adoptată, inculpaţii care au fost „turnaţi” de complicii lor ar putea să scape.
E vorba, de exemplu, de Elena Udrea, acuzată de abuz in serviciu în dosarul Gala Bute. Ea a fost denunţată de subalternii ei de la Ministerul Turismului şi Dezvoltării.
O altă beneficiară ar putea fi fosta şefă DIICOT, Alina Bica, denunţată de foştii ei colegi procurori cărora le-ar fi cerut să ceară doar condamnare cu suspendare pentru omul de afaceri Ovidiu Tender.
Pe listă este şi fostul ministru al Transporturilor, Dan Şova, denunţat de angajaţii lui avocaţi sau fostul preşedinte al Camerei Deputaţilor, Bogdan Olteanu, denunţat de omul de afaceri Sorin Ovidiu Vîntu.
Ce spune DNA despre modificările la instituţia denunţătorului
„Modificările propuse vor îngreuna extrem de mult descoperirea faptelor de corupţie săvârşite anterior lunii iulie a anului 2016, ceea ce echivalează cu o dezincriminare de facto a acestor fapte.
În nota de fundamentare şi în expunerea de motive nu e indicat nici un argument care să justifice o asemenea modificare.
În legislaţia română, cauza de nepedepsire a denunţătorului pentru infracţiunile de corupţie e o instituție tradiţională, în vigoare în mod neîntrerupt din 1936. Întrebarea firească este: ce s-a schimbat între timp? De ce vrea Statul român sa renunţe la un instrument care s-a dovedit eficient?
În foarte puține cauze, denunţătorii anunță organele de urmărire penală imediat după consumarea infracţiunii, deoarece la acel moment sunt mulţumiţi de folosul primit în schimb.
Din practică, s-a constatat că, denunţurile se înregistrează când apar neînţelegeri între participanţii la infracţiune sau când aceştia doresc să profite de cauze de reducere a pedepselor. Nu se explică raţiunea pentru care se doreşte protejarea celor care au luat mită şi garantarea faptului că, după trecerea a 6 luni, nu mai pot fi traşi la răspundere”, arată DNA.
Dosarul cu barocamera sa pice, pe criteriul asta dati-va si voi seama ca altii vor face dosar lui Ciolos ca a facut spre Otopeni si tren, si metrou, cand orice studiu arata ca nu se amortizeaza nici unul…iar cu secretara platita de la Directia de protectie a copilului desi lucra la partid…pentru cateva luni acum multi ani, pe asta il bagam noi pe Dragnea? Altceva nu avem??? De aici razboiul civil care se vede
Denunțul este valabil, eu așa am citit, si daca e făcut mai târziu, numai ca denuntatorul nu poate beneficia de protecție penala decat dacă-l face in sase luni – asta e ideea pe care ar vrea ei s-o introduca.
Si oricum, efectul acesta particular al denunțului nu știam ca se aplica la abuzul in serviciu. La dare-luare de mita, da, iar mecanismul e tocmai cel prezentat in comunicatul citat: cineva da spaga (să-l numim cumva: Sebi), altcineva o ia (să-l numim si pe el cum ne vine la gura: Florin), apoi, cata vreme e multumit de servicii, Sebi tace, iar când se supăra pe Florin il denunța, știind ca nu risca nimic. Florin cade, Sebi e erou.
Ei ar vrea să-i limiteze eroismele lui Sebi la șase luni, dar e adevărat ca asta ar ingreuna posibilitatea de a-l sancționa macar pe Florin.
Lucrurile par foarte complicate. De aceea, doar cateva puncte de vedere clare (pentru mine, bineinteles!)
* mi se pare f. nedrept ca Alina Bica sa intre in aceiasi categorie umana cu Dragnea, Udrea si, mai ales Vantu.
* de neacceptat articolul conform caruia daca institutia nu depune plangerea, dosarul pica.
* institutia denuntatorului e eficienta, dar da si mult prea mult loc la delatiunea abjecta. Cei care am trait in anii dictatuiri comuniste stim prea bine cum era aceasta institutie abuzata si, se pare ca “bad habit dies hard”.
* Elena Udrea poate fi condamnata pentru alte fapte incriminate (trafic de influenta, spalare de bani, finantare ilegala a PD), dar Gala Bute mi se pare o gluma proasta atat vreme cat decizia a fost luata in sedinta de guvern si numai Elena Udrea e tinuta raspunzatoare.
* recuperarea prejudiciului mi se pare paramount!! si impiedicarea ocuparii unei functii publice pentru urmatorii …nu stiu cati ani. Dar incarcerarea fara recuparare prejudiu-este nesatisfacatoare, chiar contraproductiva. Pana acumpare ca incarcerarea e considerata satisfacatoare, nerecuperarea prejudicului ramanand in asteptare sine die. Utilizarea termenilor “prejudiciu” si “despagubiri” prin media mi se pare cel putin neglijenta. Trebuie ales termenule care conduce la recuperare maxima a pagubelor.
* institutii deja existente care pot juca rol activ in prevenire (Curtea de Conturi, Avocatul Poporului, Curtea Constitutionala, ANFP si altele) trebuie sa joace acest rol! nu auzi nimic despre aceste institutii cu anii!! primesc salarii mari si nu fac ce ar putea face! e un scandal!!