La inițiativa ARCEN, o asociație condusă de Edmond Niculușcă, consilier al ministrului Culturii, un frasin secular, plantat între 1890 și 1891 în grădina interioară a Școlii Centrale din Capitală, va fi salvat de la moarte sigură. Copacul va fi supus unor perfuzii nutritive, după cum au explicat specialiștii, un tratament absolut nou pentru România.
Bătrânul frasin din grădina interioară a Şcolii Centrale din Capitală este singurul martor viu care a asistat la întreaga istorie a frumoasei clădiri concepute de arhitectul Ion Mincu, la finalul secolului XIX. Potrivit unor estimări, arborele a fost plantat undeva între 1890-1891 de primele eleve ale şcolii de la Pensionatul Domnesc de fete. Exista o tradiţie a vremii ca, la inaugurarea unei clădiri, să fie plantat şi un arbore.
Frasinul reprezintă centrul Lumii în curtea concepută de Mincu după modelul antic al grădinii Paradis. Este un simbol viu, istoric şi afectiv, al Şcolii centrale şi al oraşului.
Copacul avea nevoie urgentă de intervenţie. Potrivit unor studii făcute în iulie, exista riscul ca la primăvară să nu mai înfrunzească. Prin urmare, după obţinerea avizelor de la Direcţia de mediu, o echipă de la ADP, supravegheată de specialişti de la Facultatea de Horticultură a Universităţii de Agronomie a intervenit pentru salvarea frasinului secular. Iniţiativa aparţie ARCEN, o asociaţie condusă de Edmond Niculuşcă, consilier al ministrului Culturii.
ARCEN şi conducerea Şcolii Centrale vor să restaureze întreaga grădină interioară şi să o deschidă publicului pe timpul verilor.
În ce constă tratamentul aplicat frasinului secular
Înainte de toate, au fost îndepărtate uscăturile, s-au luat probe de sol, de scoarţă şi de frunze şi s-au aplicat substanţe împotriva dăunătorilor. Apoi arborelui i s-au aplicat primele perfuzii nutritive, tratament nou în România.
“Intervenţia ar putea să îi prelungească viaţa cu încă 20, poate chiar 50 de ani”, a declarat pentru România Curată Elisabeta Dobrescu, profesor la Facultatea de Horticultură, Universitatea de Agronomie Bucureşti.
De ce e importantă salvarea copacului
“Este importantă, ar trebui să fie pentru toată lumea importantă pentru că este o parte din patrimoniul cultural. Frasinul pe care încercăm să îl salvăm este simbolul Şcolii centrale. Faptul că face parte din vegetaţia istorică, ataşată unui element de arhitechtură clasat drept monument istoric, îl face foarte important. Avem datoria, chiar dacă mulţi au zis că ar trebui dat jos şi pus unul nou, frumos, nu putem să facem aşa ceva pentru că este un arbore protejat, este un arbore de patrimoniu. Trebuie să îl salvam şi să îl ajutăm să mai trăiască atât cât poate el să mai trăiască”, a explicat profesoara Elisabeta Dobrescu.
“Este singura mărturie vie care a parcurs întreaga istorie a Şcolii Centrale. E aşa .. ca o legătură de la prima generaţie a acestei Şcoli până astăzi”, a declarat şi Edmond Niculuşcă de la Asociaţia ARCEN.
“Şcoala s-a construit în jurul lui. Este un simbol al Şcolii, de aceea ţinem foarte mult la el. E la fel de important ca şi Şcoala, este totuna cu Şcoala. Generaţiile de elevi, când termină, intră în această curte interioară, până atunci nu au dreptul să intre aici. La sfârşitul liceului intră, este o ceremonie, sar peste 12 corzi, care sunt ţinute de cei mici de la pregătitoare sau de la clasa I. Cele 12 corzi simbolizează cei 12 ani de şcoală. Ne reunim cu toţii în jurul acestui frasin şi cred că frasinul îi cunoaşte pe toţi aceşti elevi care au terminat aici. Sunt generaţii care au terminat acum 50 de ani care vin în curte, lângă frasin”, spune directoarea Şcolii Centrale, Mariana Vişan.
Vor să restaureze întrega grădină interioară
Curtea a fost gândită de arhitecul Ion Mincu după modelul antic al grădinii Paradis.
“Mincu a avut ca model grădina mănăstirii Certoza di Pavia (din Italia – n.r.) şi ideea de grădină Paradis, grădină pătrată, cvadripartită cu un element important în centru, de regulă fie un bazin cu apă, fie un arbore specific. E vorba de lumea văzută ca fiind plată, cu cele 4 alei către punctele cardinale şi fiecare parter reprezentând câte un anotimp sau mai multe elemente de filosofie”, a explicat Alex Mexi, unul dintre studenţii care au realizat proiectul de restaurare a curţii interioare.
Dacă ar fi refăcută, grădina ar mai păstra doar frasinul secular şi o magnolie. Cireşii japonezi – plantaţi în 1940 de profesorul Borza de la Cluj, care a transformat curtea într-o mica grădină botanică – ar putea fi replantaţi. Acum au mai rămas doar 2 dintre cireşii plantaţi în cele 4 colţuri ale grădinii, însă sunt în stare foarte proastă. Ar trebui îndepărtaţi nucii, merii, duzii şi corcoduşul care nu fac parte din vegetaţia istorică şi afectează clădirea, au explicat peisagiştii.
Restaurarea ar putea costa peste 10.000 de euro, estimează Alex Mexi.
Curtea interioară ar putea fi deschisă publicului
Acum, grădina poate fi vizitată doar la noaptea Muzeelor şi în noaptea de Sânziene când ARCEN organizează o seară culturală.
“Vrem să deschidem această gradină, măcar în timpul verilor, chiar dacă aici e şcoală, să devină una publică, măcar o anumită perioadă din an unde să se întâmple lucruri frumoase”, îşi propune Edmond Niculuşcă de la ARCEN.
