Administraţia Naţională a Penitenciarelor (ANP) a comunicat la solicitarea României Curate, făcută în baza legii 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, că deţinuţii Ovidiu Tender şi Marian Iancu nu au beneficiat de permisii din penitenciar, în schimb nu pot da explicații în cazurile lui Dan Voiculescu, Relu Fenechiu, Cristi Borcea, fraţii Becali, Dan Diaconescu şi Ioan Niculae pentru că aceștia nu și-au dat acordul pentru furnizarea către public a unor astfel de informaţii.
Mai mult, ANP nu a dorit să spună nici măcar în ce regim de detenţie sunt încadraţi acum aceşti deţinuţi, ceea ce ne-ar fi dat posibilitatea să ne facem o idee, pe baza legii 254/2013 privind executarea pedepselor, în legătură cu recompensele la care deţinuţii au dreptul legal, potrivit regimului de detenţie în care sunt incluşi.
Totuşi, în funcţie de anii de condamnare primiţi, ne putem da seama, cel puţin teoretic şi legal, la ce regim de detenţie au fost încadraţi aceşti deţinuţi la intrarea în penitenciar, la câte zile de permisii şi ce alte recompense, precum convorbiri online, au dreptul.
Important de precizat este că pe măsură ce îşi ispăşesc pedeapsa şi dau dovezi de “îndreptare” sau “bună purtare”, deţinuţii au posibilitatea de a beneficia de un regim mai blând de detenţie şi, prin urmare, de mai multe recompense, cum sunt ieşirile din penitenciar.
La fel de important este cine acordă aceste recompense. Pentru regimurile de detenţie semi-deschis şi deschis, permisiunile de ieşire din penitenciar sunt acordate chiar de către şeful ANP, Cătălin Bejan.
Prin urmare, miza este foarte mare şi poate explica de ce în ultimele zile ale Guvernului Ponta, ministrul Robert Cazanciuc a ţinut să îi acorde calificativul “foarte bine” lui Cătălin Bejan, astfel încât să nu poată fi demis de următorul ministru, tehnocrata Raluca Prună.
Rechinii de afară sunt rechini şi înăuntru?
Potrivit unor surse chiar din interiorul sistemului penitenciar şi din Ministerul Justiţiei, ANP interpretează în manieră proprie ce informaţii ţin de dosarul individual al deţinutului şi nu pot fi comunicate fără acordul acestuia. Evident că deţinutul nu îşi va da acordul dacă informaţiile nu îi sunt favorabile, aşa că publicul nu poate afla dacă pedeapsa la care a fost condamnat este efectivă şi eficientă.
E de interes public să ştim dacă pedepsele cu închisoarea pentru corupţie – plaga cu care România se luptă de atâţia ani şi nu mai scapă de ea – sunt „disuasive”, cum spun magistraţii, adică sunt eficiente, au darul să schimbe lucrurile.
Corupţia nu va mai fi un sport naţional doar atunci când aceasta nu va mai fi o afacere, când făptuitorii vor avea parte de un regim serios de detenție și vor rămâne și fără banii furați.
Avem dreptul să ştim cum li se aplică deţinuţilor sistemul legal de recompense din penitenciare: dreptul la ieşire din închisoare, la vizite, la pachet, etc, în condiţiile în care penitenciarele şi traiul deţinuţilor sunt finanţate din banii noştri.
Potrivit avocatului specializat în drepturile omului, Diana Hatneanu, transparenţa din partea ANP este necesară, însă numai din perspectiva respectării condiţiilor legale de acordare a recompenselor. Altfel, lipsa de transparenţă a ANP poate da naştere la suspiciuni privind regimul preferenţial al unor deţinuţi, favoritisme, abuzuri şi chiar ilegalităţi în sistemul de acordare a recompenselor.
Ce am cerut ANP
Aşadar, am solicitat Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor să comunice în baza legii 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public dacă şi când şi, mai ales, de ce au primit permisii/învoiri de ieşire din penitenciar următorii deţinuţi:
Dan Voiculescu, Marian Iancu, Ovidiu Tender, Cristian Borcea, Ioan Becali, Victor Becali, Ioan Niculae, Relu Fenechiu şi Dan Diaconescu.
Tender şi Iancu nu au ieşit. Ceilalţi?
Administraţia penitenciarelor ne-a dat următorul răspuns:
“Potrivit Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor educative privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursului procesului penal, informaţiile conţinute la dosarul individual pot fi consultate numai cu acordul persoanei condamnate.
Astfel, deţinuţii Tender Ovidiu Lucian şi Iancu Alexandru Marian nu au beneficiat de permisiunea de ieşire din penitenciar, iar celelalte persoane la care faceţi referire nu şi-au exprimat acordul privind furnizarea acestor date”, a fost răspunsul ANP.
În ce condiţii pot beneficia deţinuţii de ieşiri din penitenciar
Recompensele sunt acordate deţinuţilor în funcţie de regimul de detenţie la care sunt încadraţi în raport de periculozitatea şi mărimea pedepsei cu închisoarea.
Potrivit legii 254/2013 privind executarea pedepselor, regimurile de executare a pedepselor privative de libertate sunt în ordinea descrescătoare a gradului de severitate:
– regimul de maximă sigurantă;
– regimul închis;
– regimul semideschis;
– regimul deschis.
Regimul de maximă siguranţă se aplică deţinuţilor condamnaţi la închisoare pe viaţă sau celor condamnaţi la detenţie mai mare de 13 ani, precum şi celor care prezintă risc pentru siguranţa penitenciarului.
Regimul închis se aplică deţinuţilor condamnaţi la închisoare mai mare de 3 ani, dar care nu depăşeste 13 ani.
Regimul semideschis se aplică deţinuţilor condamnaţi la închisoare mai mare de un an, dar care nu depăşeşte 3 ani.
Regimul deschis se aplică deţinuţilor condamnaţi la închisoare de cel mult un an.
Regimul de detenţie se schimbă însă pe măsură ce deţinutul îşi ispăşeşte pedeapsa şi “dă semne de îndreptare”, de “bună purtare”. La fiecare cincime din pedeapsă, deţinutul intră într-o comisie din penitenciar care îi poate schimba regimul de detenţie cu unul mai blând. În cazul unei decizii nefavorabile, deţinutul are posibilitatea să dea penitenciarul în judecată.
“Comisia stabilită la nivelul penitenciarului are obligaţia ca, după executarea a 6 ani şi 6 luni, în cazul pedepselor cu detenţiunea pe viaţă şi a unei cincimi din durata pedepsei cu închisoarea, să analizeze conduita persoanei condamnate şi eforturile pentru reintegrare socială, întocmind un raport care se aduce la cunoştinţa persoanei condamnate, sub semnătură”, arată Adminisitraţia penitenciarelor.
Care este regimul actual de detenţie al lui Voiculescu & Co?
Am solicitat ANP să ne răspundă şi care este regimul de detenţie în care cei 9 deţinuţi de mai sus sunt incluşi acum.
“Potrivit normelor prevăzute de Legea nr. 544/2001, corelate cu cele stabilite de Legea 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, informaţiile privind regimurile de executare ale unor persoane custodiate identificate sau identificabile nu fac parte din categoria datelor de interes public”, a fost răspunsul ANP.
Care a fost regimul de detenţie al lui Voiculescu & Co la intrarea în penitenciar?
După numărul de ani la care au fost condamnaţi ne putem da seama totuşi unde ar fi putut fi încadraţi la intrarea în penitenciar deţinuţii enumeraţi de noi. Între timp însă, pe masură ce şi-au ispăşit pedeapsa şi pentru bună purtare, li s-a putut acorda un regim mai favorabil.
Marian Iancu are pedeapsa cea mai mare, 14 ani de detenţie. El a fost condamnat în dosarul Rafo-Carom pe 8 iunie 2015. Se afla deja în penitenciar pentru că, pe 14 octombrie 2014, primise alţi 12 ani într-un alt dosar. Prin urmare, Iancu ar fi trebuit încadrat la regimul de maximă siguranţă. Este închis la Rahova.
Ovidiu Tender are 12 ani de închisoare în dosarul Rafo-Carom în care a fost condamnat şi Marian Iancu, pe 8 iunie 2015. Tender ar trebui să fie la regimul închis. Se află la penitenciarul Arad.
Dan Voiculescu a fost condamnat la 10 ani de detenţie şi a fost introdus în penitenciar pe 8 august 2014. Şi el a fost încadrat la intrarea în penitenciar la regimul închis. Nu e clar dacă, între timp, a fost inclus în regimul semi-deschis. Se află la penitenciarul Rahova.
Cristian Borcea are o condamnare de 6 ani şi 4 luni de închisoare în dosarul Transferurilor, primită pe 4 martie 2014.Tot 6 ani şi 4 luni a primit şi fostul impresar de fotbal, Giovani Becali. Fratele lui Giovani şi vărul lui Gigi, Victor Becali, a primit 4 ani şi 8 luni tot în dosarul Transferurilor. Potrivit legii, cu toţii ar fi trebuit încadraţi la regimul închis de detenţie. Sunt la penitenciarul Poarta Albă din judeţul Constanţa.
Fostul patron al OTV, Dan Diaconescu, a primit 5 ani şi 6 luni de puşcărie pe 4 martie 2015. Tot la regimul închis ar fi trebuit încadrat. Se află la Rahova.
Fostul ministru al transporturilor, Relu Fenechiu, a primit 5 ani de detenţie pe 30 ianuarie 2014. Şi el ar fi trebuit încadrat la regimul închis, însă şi în cazul lui, acum nu e clar la ce regim de detenţie e inclus. Este închis la penitenciarul Vaslui.
Şi în fine, patronul Interagro, Ioan Niculae, unul dintre cei mai bogaţi români, a fost condamnat la 2 ani şi jumătate de închisoare pe 2 aprilie 2015. Potrivit unui document intern al ANP, obţinut de România Curată la sfârşitul anului trecut, după cele 21 de zile de carantină petrecute la intrarea în penitenciar, comisia de individualizare a regimului de detenţie l-a încadrat pe Ioan Nicuale la regimul semi-deschis şi avea posibilitatea de a face cerere pentru a trece la regimul deschis abia după 30 septembrie 2015. Nicuale a făcut însă contestaţie la instanţă şi a obţinut regimul deschis. Decizia a rămas definitivă, nefiind atacată de parchet. Vezi aici.
Ce recompense pot primi deţinuţii în funcţie de regimul de detenţie
Potrivit ANP, deţinuţii care “au o bună conduită şi au dovedit stăruinţă în muncă sau în cadrul activităţilor educative, moral-religioase, culturale, terapeutice, de consiliere psihologică şi asistenţă socială, al instruirii şcolare şi al formării profesionale”, li se pot acorda următoarele recompense:
– ridicarea unei sancţiuni disciplinare aplicate anterior;
– suplimentarea numărului convorbirilor on-line (?! – n.r.);
– suplimentarea drepturilor la pachete şi/sau vizite;
– suplimentarea dreptului la vizită intimă
– permisiunea de ieşire din penitenciar
Când poate fi un deţinut recompensat cu permisiunea de ieşire din penitenciar
Potrivit legii 254/2013 privind executarea pedepselor, permisiunea de ieşire din penitenciar poate fi acordată pentru:
– prezentarea deţinutului la un interviu în vederea ocupării unui loc de muncă după punerea în libertate;
– susţinerea unui examen;
– menţinerea relaţiilor de familie;
– pregătirea reintegrării sociale;
– participarea persoanei condamnate la înhumarea soţului sau soţiei, unui copil, părinte, frate sau soră ori bunic sau bunică.
Permisiile de ieşire din penitenciar în funcţie de regimul de detenţie
Potrivit legii, deţinuţii de la regimul de maximă sigurantă (peste 13 ani de detenţie cum e cazul lui Marian Iancu) nu pot beneficia de ieşire din penitenciar.
Deţinuţii de la regimul închis (unde potrivit legii au fost încadraţi, cel puţin la intrarea în penitenciar, Voiculescu, Tender, Borcea, fraţii Becali, Dan Diaconescu şi Fenechiu) pot beneficia de permisiunea de ieşire din penitenciar pentru o zi, dar nu mai mult de 15 zile pe an.
Deţinuţii de la regimul semideschis pot primi permisiunea de ieşire din penitenciar pe o durată de cel mult 5 zile, dar nu mai mult de 25 de zile pe an.
Deţinuţii de la regimul deschis pot primi permisiunea de ieşire din penitenciar pe o durată de cel mult 10 zile, dar nu mai mult de 30 de zile pe an.
Toţi deţinuţii, mai puţin cei de la maximă siguranţă, pot avea o permisie de cel mult 5 zile pentru participarea la înmormântarea unei rude de gradul I.
Cine acordă permisiile de ieşire din penitenciar
Permisiunea de ieşire din penitenciar pentru o zi, dar nu mai mult de 15 zile pe an, poate fi acordată de o comisie formată din directorul penitenciarului, care este şi preşedintele comisiei, directorul adjunct pentru siguranţa deţinerii şi regim penitenciar, directorul adjunct pentru educație şi asistenţă psihosocială, la propunerea personalului care desfăşoară activităţi directe cu deţinuţii, cu avizul şefului secției unde sunt încarceraţi.
De ce e important şeful ANP
Permisiunile de ieşire din penitenciar pentru cel mult 5 zile, dar nu mai mult de 25 de zile pe an, adică pentru deţinuţii de la regimul semi-deschis şi permisiunile de ieşire din penitenciar pentru cel mult 10 zile, dar nu mai mult de 30 de zile pe an, adică pentru deţinuţii de la regimul deschis, pot fi acordate de către directorul general al Administratiei Naţionale a Penitenciarelor, la propunerea comisiei.
Cine e actualul şef al Penitenciarelor
Şeful ANP este Cătălin Bejan. El a fost numit în mai 2013 de către fostul ministru al Justiţiei, Robert Cazanciuc, soţul verişoarei fostului premier Victor Ponta.
Anul trecut, pe fondul scandalului scriitorilor din puşcării, actualul ministrul tehnocrat al Justiţiei, Raluca Prună, i-a cerut demisia lui Bejan, însă acesta a refuzat. Prună nu a putut să îl demită în condiţiile în care evaluarea şefului ANP se face anual, iar Cătălin Bejan tocmai ce primise calificativul “foarte bine” din partea fostului ministru Robert Cazanciuc.
Au ieşit sau nu din penitenciar Voiculescu, Fenechiu, Borcea, fraţii Becali, DD şi Ioan Niculae?
Potrivit răspunsului ANP, Tender şi Marian Iancu nu au beneficiat de permisiune de ieşire din penitenciar, iar Voiculescu şi ceilalţi nu au dorit să îşi dea acordul ca astfel de informaţii să fie furnizate opiniei publice.
Ba mai mult, ANP nu a dorit să comunice nici măcar regimul actual de detenţie în care sunt încadraţi deţinuţii Voiculescu, Fenechiu, Borcea, fraţii Becali, DD şi Ioan Niculae.
În cazul lui Ioan Niculae, ştim că se află la regimul deschis, potrivit unei note interne a ANP, intarate în posesia României Curate la sfârşitul anului trecut, iar în cazul celorlalţi, Voiculescu, Fenechiu, Borcea, fraţii Becali şi DD, putem măcar să ne dăm seama după numărul anilor primiţi la ce regim de detenţie ar fi trebuit încadraţi, potrivit legii, în momentul intrării în penitenciar: la regimul închis. Aşa cum am arătat mai sus chiar şi la regimul închis ar fi putut beneficia de câte o zi de permisie, dar nu mai mult de 15 zile pe an.
Care e miza încadrării la un regim mai blând de detenţie
În momentul în care este introdus la regimul semi-deschis (dacă nu este deja), un deţinut precum Dan Voiculescu are posibilitatea să iasă din penitenciar 5 zile legate, dar nu mai mult de 25 de zile pe an.
Niculae are dreptul la 10 zile consecutive de învoire, dar nu mai mult de 30 de zile pe an.
Informaţii publice despre ieşiri din penitenciar ale deţinuţilor
În aprilie acest an, presa a relatat despre ieşirea din penitenciar a lui Dan Diaconescu pentru a participa la înmormântarea tatălui său. Vezi aici.
Potrivit tabloidelor, fostul patron de la Dinamo, Cristi Borcea a beneficiat de 5 zile de permisie anul trecut. Aceasta ar însemna că el a fost introdus deja la regimul semi-deschis. (aici)
O permisie ar fi avut Borcea şi în acest an (detalii aici)
Şi alţi deţinuţi celebri, acum eliberaţi din penitenciar, precum Gigi Becali şi Gică Popescu au beneficiat de permisii. Gigi Becali a ţinut capul de afiş al televiziunilor în prima sa permisie, iar în cazul lui Gică Popescu s-a aflat cu ocazia judecării cererii de eliberare condiţionată că a beneficiat de mai multe ieşiri din penitenciar în perioada în care a fost deţinut. Vezi document.
Ce spun specialiştii despre lipsa de transparenţă a ANP
Sursă din cadrul sistemului penitenciar:
“Este un răspuns diplomatic, de eschivă instituţională (răspunsul ANP – n.r.). Aceste date ar trebui să fie publice fiindcă nu există niciun interes privat care ar putea să fie afectat. Dacă nu au nimic de ascuns, de ce ţin la secret?!“
Sursă din cadrul Ministerului Justiţiei:
“Ar fi trebuit să vă răspundă chiar şi dacă aţi fi întrebat câte vizite la camera intimă au avut. Pentru că e vorba de recompense, iar sistemul de acordare al recompenselor trebuie sa fie transparent. Nu v-ar fi putut răspunde dacă aţi fi întrebat cu cine s-a întâlnit Borcea la camera intimă pentru că aceasta într-adevăr este o informaţie care ţine de viaţa privată şi nu e de interes public.”
Judecătorul CSM Cristi Dănileţ, Asociaţia VedemJust:
“E aberant ca presa să aibă acces la informaţii din dosare în timpul judecăţii când inculpatul nu este condamnat, când operează prezumţia de nevinovăţie – dosarul penal este public în faza de judecată -, iar informaţiile privind modalitatea de executare a pedepsei să nu fie publice. Mâine-poimâine nu or să comunice nici la ce penitenciar se află deţinutul X sau Y pe motiv că ţine de dosarul individual şi trebuie să îşi dea şi el acordul”, a declarat judecătorul Dănileţ pentru România Curată.
Diana Hatneanu, avocat specializat în drepturile omului:
“Transparenţa din partea ANP este necesară, însă numai din perspectiva respectării condiţiilor legale de acordare a recompenselor. Trebuie să fie transparenţi ca să nu existe suspiciuni de regim preferential pentru anumiţi deţinuţi”, a declarat Diana Hatneanu.
Deţinuţii se plâng de condiţiile grele din penitenciare
Antena 3 şi Realitatea tv, televiziuni de ştiri ale căror patroni se află după gratii, duc de mai multă vreme adevărate campanii prin care vor să arate condiţiile grele de detenţie din sistemul penitenciar românesc. Cu siguranţă, condiţiile nu sunt bune, mai ales în unele penitenciare. Aşa se şi explică faptul că România e condamnată în repetate rânduri la CEDO pentru condiţiile din închisori. Dar asta déjà este altă poveste și nu explică sub nicio formă opacitatea Administrației penitenciarelor în ceea ce privește recompensele primite de deținuții VIP ai României.
