CSM a cerut Înaltei Curţii de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) strămutarea de la Curtea de Apel Bucureşti (CAB) a procesului prin care Uniunea Judecătorilor (UNJR) şi Asociaţia Forumul Judecătorilor contestă declanşarea alegerilor pentru noul CSM doar pentru 6 dintre membrii săi şi nu pentru toţi cei 14 membri aleşi dintre magistraţi.
Consiliul Superior al Magistraturii a solicitat strămutarea procesului pe motiv că judecătorii de la CAB nu ar fi obiectivi în judecarea acestui litigiu. Săptămăna trecută, o instanţă de contencios a CAB a suspendat alegerile pentru noul CSM şi a sesizat Curtea Constituţională, la cererea UNJR. Vezi aici.
Instanţa Supremă se va pronunţa asupra cererii CSM de strămutare pe 31 mai. Vezi aici.
Şi şeful statului şi-a exprimat neîncrederea într-o Curte de apel
Cererea CSM de strămutare pe motiv de lipsă de imparţialitate a unei instanţe vine în contextul în care chiar motto-ul CSM este “garantul independenţei Justiţiei”. Mai mult, la începutul anului, chiar şeful statului Klaus Iohannis şi-a manifestat neîncrederea într-o instanţă judecătorească, a formulat contestaţie în anulare faţă de sentinţa definitivă a Curţii de Apel Braşov (CA BV) prin care a pierdut una dintre casele sale din Sibiu şi apoi a cerut Înalte Curți să-i strămute procesul pe motiv că judecătorii CA BV nu ar fi imparţiali.
Argumentele CSM
“Înţelegem să invocăm drept motiv de strămutare pe cel referitor la bănuiala legitimă în ceea ce îi priveşte pe toţi judecătorii Curţii de apel Bucureşti.
În acest sens, facem trimitere la dispoziţiile art. 140 alin (2) din Codul de procedură civilă, conform cărora “bănuiala se consideră legitimă în cazurile în care există îndoială cu privire la imparţialitatea judecătorilor din cauza circumstanţelor procesului, calităţii părţilor ori a unor relaţii conflictuale locale“, a arătat CSM în cererea de strămutare adresată ICCJ, semnată de preşedintele Consiliului, Mircea Aron.
De ce ar fi judecătorii CAB lipsiţi de imparţialitate în acest caz
“Unul dintre motivele de bănuială legitimă se referă la calitatea reprezentanţilor legali ai Asociaţiei Forumul Judecătorilor din România de judecători la Curtea de apel Bucureşti, domnul Ionuţ Militaru fiind chiar judecător la Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, secţie competentă să soluţioneze cererea de chemare în judecată.
În cauză, calitatea reprezentanţilor legali ai Asociaţiei Forumul Judecătorilor din România, unul dintre titularii plângerii prealabile, de magistraţi judecători la instanţa competentă să judece cererea, iar a domnului Ionuţ Militaru la secţia la care cererea a fost repartizată, reprezintă o împrejurare de natură să afecteze aparenţa de obiectivitate şi imparţialitate a judecătorilor ce vor soluţiona litigiul.
(…)
Un alt motiv care poate duce la aprecierea că judecătorii CAB sunt lipsiţi de aparenţa de obiectivitate şi imparţialitate este acela că în situaţia respingerii cererii de suspendare a executării Hotărârii Plenului CSM nr. 338/29.03.2016, aceştia nu vor putea să candideze sau să îşi desemneze un candidat pentru alegerea membrilor CSM, avînd în vedere că au deja un reprezentant în Consiliu, pe doamna judecător Alina Nicoleta Ghica”, a arătat CSM în cererea de strămutare a procesului.
Într-adevăr, reprezentanta CAB în CSM, judecătoarea Alina Ghica, se numără printre cei 8 membri care vor să îşi menţină mandatul individual de 6 ani.
Ce spune un jurist independent
România Curată a căutat un specialist în drept, independent de acest litigiu, care să explice consecinţele demersului CSM.
“La modul general, te-ai aştepta ca CSM să aibă încredere că oricare instanţă s-ar pronunţa cu privire la cauza în care este implicat să fie dincolo de orice bănuială legitimă cu privire la imparţialitatea judecătorilor. Dincolo de consideraţiile generale, pot exista circumstanţe particulare care să justifice cererea de strămutare formulată de CSM. Rămâne în sarcina Înaltei Curţii de Casaţie şi Justiţie să analizeze temeinic cererea, astfel încât, în cazul în care o admite, să fie clar tuturor justiţiabililor că numai astfel de circumstanţe particulare foarte serioase au justificat-o. În caz contrar, semnalul către public ar fi că nici cele mai înalte foruri din sistemul judiciar nu au încredere în judecători, ceea ce ar submina încrederea în justiţie în general“, a declarat avocatul Diana Hatneanu.
De ce se ceartă magistraţii
Pe 7 martie, Senatul a hotărât ca membrii CSM care au fost aleşi doar pentru un rest de mandat – în locul colegilor care au trebuit să plece, dintr-un motiv sau altul – să rămână toată perioada de 6 ani în Consiliul Superior al Magistraturii.
Actualul CSM şi-a început activitatea pe 7 ianuarie 2011. Senatul i-a validat atunci pe noii membri ai CSM “pentru un mandat de 6 ani, ce va expira la 6 ianuarie 2017”.
Pe parcurs însă, unii membri au plecat din CSM sau au fost nevoiţi să plece. În locul lor au venit alţi magistraţi “pentru restul de mandat”. Astfel, Alina Ghica şi Florentina Gavadia au fost validate de Senat ca membri CSM pe 7 septembrie 2011, Bogdan Gabor pe 2 aprilie 2012, Gheorghe Muscalu şi Mona Lisa Neagoe pe 8 octombrie 2012, Adrian Bordea pe 28 ianuarie 2013, Luminiţa Palade pe 25 iunie 2013 şi Daniela Ciochină pe 20 noiembrie 2012.
Senatul a decis, la solicitarea celor opt magistraţi, ca aceştia să rămână în mandat până când se împlineşte termenul de 6 ani, nu doar până la 7 ianuarie 2017. Decizia Senatului se bazează pe interpretarea articolului 133 alin. 4 din Constituţie care prevede că: “Durata mandatului membrilor Consiliului Superior al Magistraturii este de 6 ani”. Prin urmare, se poate interpreta că mandatul membrilor CSM este individual şi expiră la împlinirea termenului de 6 ani.
Problema e că în legea 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, la articolul 22 se spune:
“În termen de 15 zile de la publicarea hotărârilor prevăzute la art. 21 (e vorba de publicarea în Monitorul Oficial a hotărârilor Senatului privind validarea şi alegerea membrilor Consiliului Superior al Magistraturii – n.r), preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie convoacă membrii Consiliului Superior al Magistraturii în şedinţa de constituire.”
Din moment ce se vorbeşte în lege de constituirea unui nou CSM, se presupune că vorbim de un organism cu mandat colectiv, au explicat pentru România Curată mai mulţi magistraţi.
CSM are 19 membri, 14 sunt aleşi dintre magistraţi, 3 sunt membri de drept – preşedintele ICCJ, ministrul Justiţiei şi procurorul general – şi 2 sunt din partea societăţii civile.
Alegeri doar pentru 6 locuri
Pe 29 martie, plenul CSM a declanşat procedura de alegere doar pentru 6 locuri, nu pentru toate 14. Vezi decizia CSM aici.
Hotărârea Plenului CSMN a fost atacată în instanţă de UNJR şi Asociaţia Forumul Judecătorilor. Pe 29 aprilie, UNJR a anunţat că a obţinut la CAB suspendarea procedurii de alegere şi sesizarea CCR pentru a se clarifica dilema “membrii CSM au mandat colectiv sau individual?”. Vezi aici.
UNJR a solicitat şi preşedintelui Klaus Iohannis să medieze un potenţial conflict dintre Senat şi judecători (Detalii aici).
