Asociaţia pentru Parteneriat Comunitar din Braşov şi Colegiul Medicilor Dentişti din judeţul Braşov vor să determine Ministerului Sănătăţii să creeze şi să finanţeze două programe naţionale de sănătate dentară la copii. Ideea a venit în urma unei campanii de un an în care APC şi 28 de medici stomatologi implicaţi în proiectul „Vorbeşte în gura mare şi zâmbeşte“ au evaluat sănătatea dinţilor a trei mii de copii din mediul rural din Braşov. Bilanţul rezultat, care a arătat că 95% din copiii din mediul rural au probleme dentare, le-a dat fiori.
„Accesul copiilor din mediul rural la dentist este aproape zero“
Caravane formate din medici şi voluntari ai APC au bătut judeţul Braşov în lung şi în lat consultând 2.996 de copii din 20 de localităţi din mediul rural. În urma controalelor stomatologice au fost identificate nu mai puţin de 15.736 de probleme dentare, de la carii şi probleme gingivale, până la complicaţii stomatologice grave, inclusiv probleme complexe de ortodentiţie şi infecţii majore.
Potrivit reprezentantei APC Braşov, Mihaela Cîrstea, din cei 2.966 de copii consultaţi în mediul rural, 1.141 au între una şi patru carii, 1.356 au între cinci şi zece carii, iar 255 de copii au între 11 şi 22 de carii.
„Practic, doar 148 din cei 2.966 de copii evaluaţi nu au prezentat niciun fel de probleme stomatologice”, a spus Mihaela Cîrstea care a adăugat că „în cele mai multe zone din mediul rural accesul copiilor la dentist este aproape zero, pentru că sănătatea dentară costă, iar părinţii nu au resursele financiare pentru asta“. De altfel, din cele 20 de localităţi vizizate de caravana Asociaţiei pentru Parteneriat Comunitar, doar în cinci extistă cabinete stomatologice.
Bilanţul dezastuos, rezultat al desfiinţării cabinetelor şcolare şi al serviciilor nedecontate de CAS
Bilanţul i-a speriat şi pe reprezentanţii Colegiului Medicilor Dentişti din Braşov care spun că media de cinci probleme dentare la fiecare copil este extrem de îngrijorătoare şi denotă atât lipsa cunoştinţelor de prevenţie şi a instrumentarului minim de îngrijire (nu se cunosc regulile de periaj corect, majoritatea copiilor nu au pastă şi periuţă de dinţi, de exemplu), cât şi accesul redus la tratamentul stomatologic.
Preşedintele Colegiului Medicilor Dentişti din Braşov, dr. Daniela Drăguşin, susţine că situaţia alarmantă a sănătăţii dentare a copiilor din mediul rural este unul dintre rezultatele desfiinţării reţelei de cabinete medicale şcolare, care asigura şi prevenţia, dar şi educarea copiilor.
Pe de altă parte, situaţia vine şi ca un rezultat al plafonării la 1.500 – 1.600 de lei pe lună, a cheltuielilor pentru serviciile medicale stomatologice, decontate prin Casa de Asigurări de Sănătate. Acest plafon nu îi ademeneşte pe prea mulţi stomatologi să intre în contract cu Casa, mai ales că pentru asta ar avea nevoie întâi să treacă printr-o evaluare care costă în jur de 1.000 de lei.
În judeţul Braşov, de exemplu, mai puţin de 10% din stomatologi au contracte cu CJAS. Din 594 de stomatologi, doar 50 au contracte cu Casa, iar puţinele servicii care sunt acoperite de CJAS sunt oferite pensionarilor sau copiilor.
Două propuneri pentru Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Educaţiei
Pe baza informaţiilor obţinute după evaluările din ultimul an în judeţul Braşov, Asociaţia pentru Parteneriat Comunitar şi stomatologii din Colegiul Medicilor Dentişti vor acum să îi aducă la aceeaşi masă atât pe reprezentanţii Ministerului Sănătăţii, cât şi pe cei ai Ministerului Educaţiei, pentru a pune la punct două programe care vizează sănătatea dentară şi educarea copiilor. „Suntem convinşi că bilanţul din judeţul Braşov este valabil şi pentru alte zone ale ţării şi având în vedere că la nivelul ultimilor cinci ani, Ministerul Sănătăţii nu are nicio analiză a sănătăţii dentare la copii, acesta poate fi punctul de plecare pentru un program naţional de profilaxie“, a spus Mihaela Cîrstea.
Una dintre propunerile APC vizează pornirea unui program de prevenţie, cu un control stomatologic gratuit anual pentru fiecare copil. „În proiectul nostru, o trusă de evaluare dentară a costat opt lei şi suntem convinşi că statul român îşi poate permite o dată pe an aceastã sumă, pentru consultaţia un copil“, a spus reprezentanta APC.
A doua propunere vizează pornirea unui program naţional de protejare a molarului (finanţat deci de Ministerul Sănătăţii) prin „sigilarea” lui, o lucrare care se face o dată în viaţă şi asigură sănătatea molarilor.
Efectele acestor programe se vor vedea doar pe termen lung, chiar dacă ar fi implementate în cel mai scurt timp: „Chiar dacă am reuşi să determinăm Ministerul Sănătăţii să pornească aceste programe în exerciţiul bugetar 2017, copiii din mediul rural de 13 – 14 ani, care acum au probleme dentare serioase nu ar mai avea de beneficiat”, a declarat Mihaela Cîrstea.
