Comunele din judetele Moldovei, campioane la nereguli cu fonduri SAPARD ARC va spune de ce nu exista in rural drumuri si canalizari

Alianța pentru o Românie Curată a solicitat Agenției Naționale de Plăți și Intervenții în Agricultură (APDRP), în baza Legii 544/2001, lista controalelor realizate în toată țara în perioada 2011 – 2012, în cazul Programului SAPARD. În total, prejudiciul este de peste 10 milioane de lei (aproximativ 2,3 milioane de euro), bani pe care primăriile trebuie să îi returneze Uniunii Europene. Cea mai frecventa neregula: falsificarea documentelor oficiale pentru a obține fonduri. Paradoxal, sumele investite nu se regăsesc în bunăstarea locuitorilor comunelor unde asfaltul s-a transformat în colb. Suma recuperată pînă în prezent este nesemnificativă în raport cu paguba.

La Administrația Consiliului Local Tansa Țibănești, județul Iași, inspectorii APDRP au constatat un prejudiciu de peste 3,4 milioane de lei într-un proiect ce prevedea alimentarea cu apă în satele Tansa, Șuhuleț, comuna Tansa, și satele Jigoreni, Văleni din comuna Țibănești.

Pentru că în acest caz au existat suspiciuni de fals, au fost sesizate Direcția Națională Anticorupție (DNA), Departamentul pentru Luptă Antifraudă (DLAF) și Oficiul European de Luptă Antifrauda (OLAF). Potrivit APDRP, cei suspectați de falsuri au fost responsabilul legal al proiectului și secretarul comisiei de evaluare. Adică, primarul comunei Tansa, Costică Sterea, și Vasile Panainte, secretarul Consiliului Local.

În iulie 2010, DNA Iași i-a trimis în judecată pe cei doi pentru „folosirea sau prezentarea de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităţilor Europene sau din bugetele administrate de acestea ori în numele lor şi înşelăciune.” Recent, judecătorii ieșeni au decis achitarea lor pentru aceste fapte de corupție, respingînd, ca neîntemeiată, acțiunea civilă formulată de APDRP. Magistrații au mai decis și ridicarea sechestrului pus pe bunurile inclupaților. Procurorii anticorupție au atacat decizia cu recurs.

Județul Iași, comuna Plugari. Alte milioane de lei din fonduri europene s-au dus pe apa sîmbetei. Proiectul privind alimentarea cu apa a satelor Plugari, Plugarii Vechi, Onești, Boroșoaia nu a trecut testul controlului APDRP, primarul de la acea vreme, Doina Buculei, și administratorul firmei SC Aldovlad SRL Iași fiind suspectați că ar fi aranjat documente oficiale pentru a obține fonduri SAPARD. Prejudicul se ridică la peste 2,8 milioane de lei. Pe fir au intrat DNA, DLAF și OLAF.

Astfel, în iulie 2010, fosta primăriță a comunei Plugari și Dorin Guzganu, administratorul firmei Aldovlad, acuzați de fals în declarații și înșelăciune, au fost trimiși în judecată de procurorii anticorupție.

„La data de 22 octombrie 2003, inculpata Buculei Doina, în calitate de preşedinte al comisiei de atribuire a contractului de achiziţie publică încheiat pentru derularea proiectului intitulat «Alimentare cu apă în localităţile Plugari, Plugarii Vechi, Oneşti, Borşoaia, comuna Plugari, judeţul Iaşi», finanţat în proporţie de 75% din funduri europene prin Programul S.A.P.A.R.D., a depus la Agenţia S.A.P.A.R.D, în dosarul procedurii de atribuire a contractului de execuţie a branşamentului electric, documente conţinînd menţiuni nereale referitoare la implicarea unora din membrii comisiei în evaluarea ofertelor sau în atribuirea contractului şi participarea persoanelor în cauză la şedinţele comisiei”, se arăta în rechizitoriul procurorilor.

La doi ani de la deschiderea procesului, în luna februarie 2012, fostul primar Doina Buculei este achitat de judecătorii ieșeni, acțiunea civilă fiind respinsă ca neîntemeiată. DNA și APDRP au făcut recurs.

La rîndul său, Guzganu Dorin, în calitate de asociat şi administrator al SC Aldovlad SRL Iaşi, în scopul de a participa la derularea proiectui, a fost acuzat că a determinat o altă persoană să întocmească în fals o ofertă tehnică conţinînd date nereale referitoare la condiţiile pe care trebuia să le îndeplinească firma sa pentru a încheia contracte finanţate din fonduri europene. Omul de afaceri nu se confrunta pentru prima data cu astfel de acuzații. El mai era cercetat într-un alt dosar tot pentru infracțiuni cu fonduri europene SAPARD. Administratorul „SC Aldovlad SRL” a fost condamnat, în anul 2011, în dosarul „Plugari” la un an de închisoare cu suspendare, iar în cel de-al doilea dosar la un an de închisoare cu executare.

Consiliul Local Stănilești, județul Vaslui. Nereguli cu duiumul au fost depistate la proiectul intitulat “Modernizare drum de interes local Gura Văii ( DN 24A ) – Pogănești, 6,524 Km., comuna Stănileşti, judeţul Vaslui”, contractat în anul 2004.

Prejudiciul a fost stabilit la circa 860 de mii de lei. Practic, s-a ales praful de drumul care trebuia construit prin programul SAPARD. Potrivit informațiilor transmise de APDRP, lucrările au fost întîrziate, iar calitatea investiției lasă de dorit. „Nu s-au realizat în totalitate podețele tubulare, deși se intenționează să se realizeze în acea zonă îmbrăcăminte asfaltică. Unele podețe dalate sunt de proastă calitate, în sensul că nu s-au armat dalele marginale, dale care în prezent sînt fisurate sau chiar rupte. Pînă la data constatării, nu au fost executate lucrările de amenajare albie pod, deși condițiile meteo și îndeosebi debitul pîrîului Gura Văii au permis acest lucru”, precizează APDRP.

Totuși, pentru a se asigura că obține ultima tranșă din fondurile alocate, fostul primar al comunei ar fi recurs la cîteva tertipuri.
Astfel, în luna februarie, procurorii anticorupție au trimis în fața judecătorilor șapte persoane suspectate că au măsluit actele pentru a obține fonduri SAPARD. Primul pe listă este fostul primar al comunei Stănilești, Liviu Arhip. El este acuzat de fals în declarații, fals intelectual și înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, se arată într-un comunicatul DNA. Alături de el au mai fost deferiți justiției: Magdalina Striblea, inginer proiectant în cadrul SC Striblea SRL Vaslui, Corneliu Șerban, inginer constructor, Radu Iordachi, inginer constructor, Gheorghe Drînceanu, inginer proiectant în cadrul Serviciului de Proiectare –Finanţare Europeană din cadrul Consiliului Judeţean Iaşi, Teodora Zaharia, secretar al Primăriei comunei Stănileşti și Ștefan Pruteanu, inginer în cadrul aceleași primării. Toți sunt acuzați de complicitate la realizarea falsului. Cu alte cuvinte, aceștia ar fi semnat că lucrările sînt gata și în grafic, deși în teren situația era alta.

Procurorii DNA arată în rechizitoriu: „În cursul lunii decembrie 2005, pentru a obţine în mod nelegal tranşa a patra din banii alocaţi în cadrul acestui proiect, inculpatul Arhip Liviu, în calitate de reprezentant al beneficiarului şi primar al comunei Stănileşti la acel moment, a semnat şi depus la Autoritatea Contractantă mai multe înscrisuri false (proces verbal de recepţie, raportul de execuţie) atestînd, în mod nereal, că lucrările pentru care a solicitat alocarea tranşei au fost realizate integral şi în conformitate cu prevederile proiectului tehnic. În această modalitate, Agenţia SAPARD a aprobat plata către Consiliul Local Stănileşti a sumei de 862.002,57 RON (echivalentul a aproximativ 235.590,63 euro) reprezentînd fonduri SAPARD şi fonduri de la bugetul de stat alocate în mod nelegal.”

Un drum din comuna Moldova Sulița, județul Suceava, pentru care s-au cheltuit pe
ste 3 milioane de lei din fonduri SAPARD, este în prezent complet stricat și nefuncțional, așa cum reiese din răspunsul transmis de APDRP.

În urma problemelor constatate, primăria comunei Moldova Sulița, în calitate de contractant, trebuie să returneze banii de care a beneficiat pentru „Modernizarea Drumului Comunal 86, Moldova-Sulița-Lucina, km 0+000 – km 7+000”.

De lucrări s-a ocupat consorțiul format din „SC Compania Construcții Feroviare SA” și „SC Tess Conex SA”.

Un prejudiuciu mai mic, 9.000 de lei, a fost constatat în comuna Gura Ocniței, județul Dâmbovița. Proiectul prevedea construirea unei rețele de canalizare și statie de epurare in com. Gura Ocnitei. În acest caz, administratorul firmei S.C. Inco Tehnic S.R.L a fost suspectat de fals în declarații, dosarul ajungînd pe mîna Direcției Naționale Anticorupție (DNA), Departamentului pentru Luptă Antifraudă (DLAF) și Oficiului European de luptă Antifraudă (OLAF). Debitul a fost recuperat doar parțial.