Dosarele lui Nichita. Care îl va trimite la închisoare cu executare?

Primarul suspendat al Iașiului, Gheorghe Nichita a fost arestat, în dosarul în care este suspectat că a primit mită de la preşedintele grupului UTI, Tiberiu Urdăreanu. Atât fostul primar, cât și Urdăreanu au fost reținuți joi seara. Nechita va rămâne în arest, în timp ce preşedintele UTI va fi cercetat în arest la domiciliu. Decizia judecătorul de la Tribunalul Bucureşti poate fi contestată la Curtea de Apel Bucureşti.

Gheorghe Nichita este acuzat că a primit 10 la sută dintr-un contract de aproape 70 de milioane de lei atribuit UTI şi unei alte firme, precum şi reduceri la un hotel de lux din Bucureşti, dar şi cazare în China. Tiberiu Urdăreanu, alături de vicepreşedintele UTI, Mihail Tănăsescu, şi de Iulius Gabriel Mardarasevici, directorul firmei Information Business Consulting SRL (IBC), este acuzat de dare de mită.

Citiți și: EXCLUSIV. Cine este milionarul Tiberiu Urdăreanu, reținut azi de DNA într-un dosar în care l-ar fi mituit pe primarul suspendat al Iașului, Gheorghe Nichita, reținut și el de procurori

În urma cercetărilor, a rezultat că, în luna august 2013, în contextul implementării proiectului „Sistem de Management de Trafic în Municipiul Iaşi”, care privea fluidizarea traficului rutier şi pietonal, precum şi scăderea gradului de poluare, finanţat din fonduri europene, Gheorghe Nichita, în calitate de primar al municipiului Iaşi, a pretins şi primit de la ceilalţi inculpaţi mai multe foloase necuvenite pentru a agrea câştigarea licitaţiei de către asocierea UTI – IBC şi semnarea contractului respectiv, în valoare de 69.614.309 lei (fără TVA), precum şi pentru asigurarea derulării acestuia în bune condiţii.

Concret, până în prezent edilul Iaşiului a primit o parte din suma totală de 10% din valoarea contractului atribuit, beneficii constând în reduceri de 30-40% (în total circa 15.100 lei) din preţurile unor locuri de cazare la un hotel de lux din Bucureşti, în perioada 2013-2015, plata, în cursul anului 2014, a unor servicii de cazare la o vizită în China, efectuată de el alături de angajaţi ai primăriei, precum şi oameni de afaceri, între care şi directorul IBC, beneficii constând în achiziţionarea unor echipamente electronice în perioada ianuarie – februarie 2014, evaluate la circa 20.000 lei.

Din probele existente la dosarul cauzei a rezultat că suma de 6,9 milioane lei, reprezentând 10% din valoarea contractului de lucrări, urma a fi remisă în raport cu cota de participare a asociaţilor UTI şi IBC la contract, adică 80% reprezenta „contribuţia” UTI, iar 20% reprezenta „contribuţia” IBC la banii colectaţi cu titlu de mită pentru Nichita, parte din aceasta fiind colectată deja în contul IBC, mai spun procurorii.

Gheorghe Nichita a fost suspendat din funcţia de primar al Iaşiului, pe 22 mai, fiind cercetat de procurorii DNA pentru că ar fi apelat la angajaţii Poliţiei Locale ca să-şi urmărească fosta iubită.

Tangențele lui Nichita cu DNA-ul

Cariera politică a lui Gheorghe Nichita, în calitatea de primar a municipiului Iași, timp de aproape trei mandate, nu a fost lipsită de o serie de incidente în care acesta a ajuns în fața justiției. Până acum însă nu s-a luat nicio măsură concretă, cu toate că sunt mai multe semne de întrebare care nu au fost rezolvate până astăzi. Fie că este vorba despre relația foarte apropiată a edilului cu clubul sportiv local, Poli Iași și ulterior CSMS, finanțat generos din bugetul local, bine-cunoscutul scandal din jurul ridicării complexului Palas, care a devenit astăzi un simbol al Iașului, cât și tăierea teilor, profilul politic al primarului a fost cel de conducător care și-a subminat toți potențialii adversari, fie că erau din propriul partid sau din alte direcții.

Unul dintre primele scandalurile care l-au adus pe Gheorghe Nichita în fața procurorilor DNA și a Curții de Conturi s-a născut în 2009, când Curtea de Conturi a realizat un raport în legătură cu un contract de asociere în participațiunie încheiat în anul 2006. Atunci, firma prin care se administra clubul de fotbal Politehnica Iași a primit suma de 3 milioane de lei (aproximativ 1 milion de dolari la vremea respectivă) pentru sprijinirea activităților pe care aceștia le-au desfășurat. În contractul respectiv se specifica faptul că firma trebuia să restituie banii primiți într-un an, fapt care nu s-a întâmplat, iar în urma acestui aspect s-a născut o situație bizară – Primăria Municipiului Iași, reprezentată de primar, dădea în judecată clubul pentru recuperarea banilor, unde președinte de onoare era tot primarul.

Într-o declarație oferită presei la vremea respectivă, Gheorghe Nichita a precizat: „Îmi asum tot în ceea ce privește fotbalul, plecând de la finanțare și până la celelalte probleme. Veți vedea că fotbalul va funcția la Iași, nu va pierde”. Tot atunci, fostul președinte al Curții de Conturi Iași, Constantin Iațco, declara: „În curând, primăria va rămâne cu mai puține acțiuni la clubul de fotbal, eventual doar cu bunurile de patrimoniu, iar clubul va intra complet în legalitate, acțiunile fiind 100% în privat”. Situația însă nu s-a rezolvat nici până astăzi, CSMS Iași, continuatoarea Politehnicii, fiind finanțată printr-un ONG, situație reclamată în mai multe rânduri ca fiind frauduloasă de către consilierii locali din opoziție.

În ianuarie 2010, pe baza acestui contract de asociere în participațiunie, Gheorghe Nichita alături de mai mulți consilieri locali și județeni au fost citați la DNA pentru a răspunde asupra felului în care au fost oferiți banii clubului și pentru a se determina legalitatea acestor acțiuni. Acuzațiile aduse primarului la momentul respectiv erau de abuz în serviciu, deturnare de fonduri și instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată, practic, fiind vorba de finanțarea ilegală a clubului sportiv. Într-un final, învinuiții au fost scoși de sub urmărire penală.

Palas, un complex comercial ilegal

O altă întâlnire a fostului primar cu justiția a fost în aceeași perioadă, 2006, și a avut legătură cu ridicarea cunoscutului complex comercial Palas de către omul de afaceri Iulian Dascălu. Atunci, Primăria (implicit Gheorghe Nichita) a fost acuzată de faptul că a concesionat 12 hectare de teren la prețul de 50 de euro metrul pătrat către Iulian Dascălu pentru a-și ridica complexul, într-o zonă în care prețul mediu era de 350 de euro metrul pătrat. Deși sesizările repetate ale oamenilor de afaceri ieșeni au fost soluționate cu decizii de neînceperea urmării penale de către DNA Iași, cazul a fost preluat de către DNA București, care însă nu a mai ajuns la nicio soluție, iar cazul a fost clasat. Urmărirea penală era începută, oricum, împotriva viceprimarului Constantin Necula, a directorului tehnic Mihai Chirica, actualul primar interimar al Iașului, și a lui Alexandru Casin, expert tehnic la momentul respectiv în primărie.

Ulterior, urmărirea penală a fost extinsă și asupra primarului și a altor membri ai primăriei. Conform informațiilor apărute la momentul respectiv în presă, în afacere ar fi fost implicat inclusiv actualul Patriarh, PF Daniel, Mitropolit al Moldovei și Bucovinei la momentul respectiv. Deși există o sentință definitivă care precizează că întregul complex a fost ridicat ilegal și că ar trebui demolat, el rămâne și astăzi în picioare, fiind promovat ca una dintre principalele atracții ale Iașului.

Contracte atribuite direct unor firme, fără licitații

După ce a izbucnit anul acesta dosarul în care fostul edil al Iașului este acuzat de faptul că s-a folosit de reprezentanții Poliției Locale ca detectivi particulari pentru a spiona o fostă amantă, angajată a Primăriei, primarul a mai avut o surpriză. În 2011, ANAF-ul a întocmit un raport în care a precizat că cele aproape 200 de milioane împrumutate de către Primărie prin creditul DEXIA au fost folosite în mod nejustificat, iar multe dintre contracte s-au atribuit direct unor firme, fără licitații. Creditul trebuia să fie folosit pentru modernizarea a 120 de străzi din municipiu, iar alte obiective de investiție din aceștia bani erau realizarea și implementarea sistemului de management integrat al deșeurilor, construirea de locuințe sociale, realizarea și implementarea sistemului informatic integrat, realizarea pasajului Octav Băncilă, reabilitarea și modernizarea iluminatului public, finalizarea execuției lucrărilor la Hala Centrală, realizarea și implementarea cadastrului general. Multe dintre aceste obiective de investiție sunt și astăzi pe agenda Primăriei, fiind departe de a fi finalizate.

„Din analiza actelor şi documentelor referitoare la obiectivul de investiţii «Proiectare şi execuţie lucrări de modernizare străzi în municipiul Iaşi, etapa I» s-a constatat că în perioada iulie 2007 – decembrie 2009 au fost decontate de către Municipiul Iaşi, cheltuieli cu organizarea de şantier, fără a exista documente justificative”, se precizează în documentul citat.

În acest caz a fost sesizat și DNA-ul, care a deschis un dosar penal pentru abuz în serviciu împotriva primarului Gheorghe Nichita. Dosarul a fost clasat însă inițial fiindcă raportul ANAF-ului a fost contestat de către primărie în instanță, unde a avut inițial câștig de cauză. Până anul acesta, când Înalta Curte de Casație și Justiție a admis recursul ANAF, iar pe baza acestei decizii, Tribunalul Iași, unde ordonanța de clasare a DNA a fost atacată de către un consilier local, Sorin Ionescu, a decis infirmarea ordonanței și a hotărât reînceperea urmăririi penale.

Victorie a societății civile

Probabil unul dintre cele mai cunoscute scandaluri în care a apărut numele primarului și în care s-au înregistrat și un număr mare de plângeri penale la toate instituțiile abilitate se leagă de hotărârea tăierii teilor de pe Bulevardul Ștefan cel Mare din februarie 2013. Atunci, Primăria, prin vocea primarului de atunci, Gheorghe Nichita, a anunțat că teii de pe bulevardul central al Iașului sunt bătrâni și a hotărât tăierea lor pentru a scoate în vedere frumusețea peisajului arhitectural al zonei centrale, în care există mai multe clădiri-monument – Teatrul Național „Vasile Alecsandri”, Catedrala Mitropolitană, Biserica Trei Ierarhi sau chiar Palatul Culturii.

După mai bine de doi ani de plângeri, una dintre acestea a fost acceptată  de Garda de Mediu care a decis amendarea Primăriei cu 60.000 de lei pentru tăierea celor 70 de arbori, care au fost înlocuiți apoi cu salcâmi japonezi. După consultarea ieșenilor printr-un „mini-referendum” local, primăria a decis replantarea teilor. Aceștia urmează să își recapete locul pe bulevard în perioada următoare, această hotărâre fiind considerată una dintre cele mai mari victorii ale societății civile în Iași în ultima perioadă.