Mai mulți cititori ne-au semnalat că la Casa Nanu-Muscel, aflată în Piața Romană nr. 7, au început diferite lucrări, pe care aceștia le-au considerat a fi premergătoare demolării. România Curată a verificat situația și a aflat că nu se pune problema demolării clădirii monument istoric, ci a restaurării ei. De asemenea, a mai aflat că în spatele acesteia va mai fi construită o clădire cu subsol, parter și șapte etaje. Rectorul Academiei de Studii Economice (ASE), proprietara Casei Nanu-Muscel, Pavel Năstase, ne-a declarat că instituția a finalizat deja licitația pentru executarea lucrărilor de consolidare și restaurare, iar în prezent se fac lucrări de curățare a subsolului clădirii. Investiția se ridică la circa 23 milioane lei și presupune pe lângă restaurarea clădirii vechi și construirea a două etaje în locul actualei mansarde, dar și ridicarea unui corp de clădire nou, de 7 etaje, în spate. Cele două imobile vor fi folosite de ASE pentru cercetare și alte activități de învățământ.
“Acum curățăm subsolul, iar după ce terminăm, vom începe lucrările de consolidare și restaurare a clădirii vechi. Nu se demolează nimic. În presă au apărut articole denigratoare, că demolăm casa. Nu este așa. În 2012 am depus un efort foarte mare să cumpărăm această clădire și vrem să o păstrăm. Guvernul ne-a aprobat printr-o Hotărâre de Guvern sumele necesare consolidării și restaurării. Termenul de finalizare al lucrării este de doi ani de la începere. Pentru amenajările interioare vrem să accesăm fonduri europene”, a declarat Pavel Năstase, pentru România Curată.
ASE a cumpărat clădirea din Piața Romană nr. 7, în 2012, cu suma de 3,8 milioane de euro de la firma Proconces Ro, aflată în insolvenţă la momentul tranzacției. În 2013, Guvernul a aprobat indicatorii tehnico-economici pentru “Spații de educație si cercetare – Academia de Studii Economice din București, Piața Romană nr. 7, sectorul 1, București”, alocând pentru proiect circa 40 milioane lei (detalii aici).
“Clădirea existentă va avea un regim de înălțime de S+P+3E, iar clădirea nouă va dispune de un regim de înălțime de 3S+P+7E. Valoarea totală a investiției (inclusiv TVA) este de 40.289,15 mii lei, din care 32.305,41 mii lei reprezintă construcțiile şi montajul, în condițiile unui termen de execuție de 2 ani (preţuri valabile la 27.06.2013). Actualmente clădirea existentă nu prezintă siguranță, în ceea ce privește posibilitatea de exploatare şi de asemenea din punct de vedere arhitectural necesită o intervenție rapidă pentru protejare cât şi pentru valorificarea corespunzătoare din punct de vedere peisagistic. Finanțarea proiectului se face de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Educației Naționale, din fonduri externe nerambursabile, venituri proprii ale Academiei de Studii Economice”, se arată în nota de fundamentare a Hotărârii de Guvern. În ceea ce privește aspectul clădiriilor, clădirea veche va fi consolidată, restaurată, iar mansarda va fi transformată în așa fel încât să adăpostească două nivele “prin schimbarea regimului de înălțime în S+P+3E”.
“În baza acestor considerente a rezultat un volum compact care conține în mod prețios clădirea existentă care va fi restaurată şi astfel revalorizată. Fațada majoră a corpului nou de clădire P+7 a fost tratată ca un ecran arhitectural pe care se profilează silueta delicată a imobilului de la nr. 6, monument de arhitectură. Corpul vechi se conectează cu cel nou direct prin pachete de scări. Deasupra ultimului nivel s-a prevăzut o terasă cu amplă deschidere către Piața Romană, bd. Magheru şi bd. Dacia”, se mai arată în nota de fundamentare a Hotărârii de Guvern.
Pentru edificarea acestui proiect există o autorizație de construire emisă de Primăria Capitalei în 2012 pentru vechiul proprietar. Potrivit informațiilor de pe site-ul instituției nu a fost emisă o nouă autorizație. În 2014, ASE-ul a scos la licitație contractul pentru execuția lucrărilor. Potrivit SEAP, contractul vizează “consolidarea, restaurarea și extinderea unui imobil (spații de educație și cercetare) – proprietate a Academiei de Studii Economice din București, amplasat în Piața Romană nr. 7, sectorul 1”. Pe 26 mai 2015, contractul a fost atribuit firmei PALEX CONSTRUCȚII INSTALAȚII S.R.L. pentru suma de 23,32 milioane de lei fără TVA.
Pavel Năstase a declarat că imobilul de 7 etaje va fi construit pe terenul liber rămas în spatele casei, spre amfiteatre şi se va alinia la înălţime cu clădirea ASE de pe b-dul Dacia și la calcanul clădirii învecinate, iar casa veche va fi integrată ”ca o bijuterie în ansamblu”. Acesta spune că lucrările se vor face în baza autorizaţiei de construire din 2012, deoarece lucrările au început din 2013, iar acum este nevoie doar de o prelungire a actului administrativ.
Rugat sa dea mai multe detalii despre proiect, Pavel Năstase a declarat că acesta va fi prezentat când reîncep lucrările.
În spatele Casei Nanu-Muscel ar urma să fie ridicată o clădire cu subsol, parter și încă 7 etaje… Cum crezi că va arăta?
Casa din Piața Romană nr. 7, denumită Casa Nanu-Muscel, a aparținut profesorului dr. Ion Nanu-Muscel (1862-1938) şi soției sale Ana, născută Staicovici, scrie arhitecta Silvia Colfescu pe blogul său. “Casa a aparținut Academiei Comerciale, fiind donată în 1940 de văduva Nanu-Muscel pentru a adăposti profesori pensionari ai Şcolii şi studenți. După care a ajuns în proprietate privată. Inițial cu două corpuri, casa a rămas numai cu corpul principal; cel auxiliar a fost demolat abuziv în 2007. Distinsul cuplu Nanu-Muscel şi-a construit casa prin 1890, în gustul vremii, un stil compozit, care înmănunchează elemente ale stilurilor Louis XV şi Louis XVI, în maniera arhitectului I. D. Berindey-fiul”, scrie arhitecta Silvia Colfescu.
După demolarea corpului din spate al clădirii, au apărut informații în presă că va fi demolată și casa Nanu-Muscel care la vremea respectivă nu era clasată ca monument istoric. După proteste din partea societății civile și scandalul apărut în presă, în 2013, după ce a fost cumpărată de ASE, Ministerul Culturii a decis clasarea imobilului. Inițial, au apărut în presă și declarații ale rectorului ASE că instituția ar vrea să demoleze clădirea, dacă este posibil. Acestea au fost apoi retrase.
Casa Nanu-Muscel este înconjurată de mai multe clădiri monument: Casa Gh. Petraşcu, construită în 1904, Piața Romană 5, Academia de Studii Economice, Piața Romană 6, ridicată în 1926 şi Casa Sabba Ştefanescu – Piața Romană 8, construită în 1903.
Foto: Florin Eșanu/ România Curată
Poate acest domn rector vremelnic sa construiasca un bloc cu 7 etaje lipit de o casa monument? Ce spune legea? Stiam ca, la mai putin de 100 de metri de un monument, nu ai voie sa construiesti nimic. D-l Nastase vorbeste foarte lejer de noua constructie, ignorand legislatia privind monumentele. Pot intelege, d-l Nastase este economist, nu prea are batai de cap cu arhitectura, dar unde este Directia de Cultura a Municipiului, unde sunt organizatiile arhitectilor? Ma asteptam ca d-na Silvia Colfescu sa aiba ceva de spus despre intentiile domnului rector, dar dansa se limiteaza la cateva detalii despre familia Nanu-Muscel. Mai este o intrebare: daca aceasta splendida casa a fost donata Academiei de Studii Economice, cine a instrainat-o? De ce sa plateasca ASE, acum, aproape 4 milioane de euro pe ceva ce i-a fost lasat ca donatie? Numai in Romania se poate intampla o astfel de anomalie. DNA, cum va suna afacerea? E vorba de banii statului, totusi…
Am uitat sa ma mir de alta incalcare a legii monumentelor… In articol se vorbeste de intentia d-lui Nastase de a construi doua etaje in locul mansardei casei Nanu-Muscel. Citez: “Mansarda va fi transformată în așa fel încât să adăpostească două nivele prin schimbarea regimului de înălțime în S+P+3E”. Asta inseamna ca se va interveni in arhitectura si structura unui monument !!! fapt interzis de lege. E ca si cum ai spune ca la Foisorul de Foc mai adaugi doua etaje din sticla, sa se vada mai bine orasul… Cine va raspunde pentru incalcarea legii de catre rectorul ASE? Nimic de zis, renovarea acelei case se impunea de mult, e laudabila intentia conducerii ASE, dar lucrarile trebuie facute sub supravegherea unor specialisti in monumente. La castelele grofilor din Transilvania se lucreaza sub supravegherea lui Harry Rumbold, arhitectul Printului Charles, astfel incat nu este permisa nici o interventie, nici o tigla sau o caramida in plus. Iar noi, la putinele monumente ramase in Bucuresti, lasam arhitectura monumentala la discretia unui economist (altminteri un profesor emerit, nimic de zis). Ce au de spus organizatiile profesionale ARA (Arhitectura, Restaurare, Arheologie), OAR (Ordinul Arhitectilor), UAR (Uniunea Arhitectilor din Romania)?
Stateam in zona cind au demolat corpul din spate, stiu ca mi s avstrins inima, inca o cladire urma sa fie distrusa si in locul ei sa apara vreo monstruozitate moderna
O admir zilnic, m am gindit de multe ori sa intru sa o vizitez dar este incuiata
Sper sa fie renovata, este splendida
Bravo celor care lupta contra celor care vor sa dispara o parte a istoriei Bucurestiului
Din pacate, pe Polona, pe Dorobanti, se demoleaza in continuare…
Gresala,la nr.5 in Piata Romana nu e casa lui Gh.Petrascu ci a fratelui sau,Nicolae,distins ziarist,printre altele.E adevarat ca la ultimul etaj,pe latura dinspre Caderea Bastiliei se gasea un atelier de pictura,construit de N.Petrascu pentru fratele lui pana acesta si-a ridicat propria-i vila,la Sosea,pe str.Zambaccian la intersectia cu str.Grigore Mora.Cladirea este opera arh.I.Mincu asa cum este si cea,tot din Piata Romana,la intersectia cu str.Mendeleev.Intreaga piata este un conglomerat de stiluri arhitectonice incepand cu finele sec.XIX si ajungand pana-n anii ’70,ultima cladire fiind blocul cu colonade de la intersectia cu bd.Dacia.
Daca era monument, de ce statul a mai vandut+o? Pt. ca a avut nevoie de bani nu? Acuma de ce se ma ridica unul si altul cu pretentii? Fiecare proprietar are dreptul sa faca ceea ce vrea. Si-au luat banii, asa ca…ciocul mic. Asta ar fii un punct de vedere. In rest, nu-mi place ce are de gand sa faca cu cladirea, dar m a rog…e-n proprieteatea ASE-ului, deci, are dreptul sa faca ce vrea din ea.
@ Sabina: când cumperi o casă monument istoric cunoști legile pe care trebuie să le respecți, chiar și atunci când e vorba de propria proprietate
Am fotografiat si eu zona , Casa se afla la nr.7 din Piaţa Romană a doctorului Nanu Muscel.
Bine ca s-au apucat de treaba , redandu-i sper frumusetea dealtadata.
Chiar daca “acum” face nota discordanta cu cladirile din vecinanate , trebuie s aparam ce a mai ramas din arhitectura romaneasca traditionala…
ce se dorea sa dfie construit pe locul respectiv se poate vedea din articolul http://www.romaniacurata.ro/uite-ce-construieste-ase-in-piata-romana-foto/
bine ca pana la urma a castigat ratiunea !!
Pentru ca toate aceste aprobări de demolare/renovare/clasare monument istoric sa fie primite, ar fi fost totusi nevoie de un studiu istoric al casei Nanu-Muscel. Nimeni nu vorbeste despre aceste lucruri si nu se cunoaste cine ar fi putut diminua importanta monumentului.
După mai multe încercări de a identifica dosarul cu autorizația de construcție (pe care nu l-am gasit pana in acest moment – ianuarie 2016), pot să vă confirm următoarele: În urma licitației din 11 iunie 1908 dr. Ion Nanu Muscel (1862-1938) este desemnat câștigător al terenului, oferind 50,5 lei/m.p și abia în 1910-1911 îl achită integral, deci perioada de construcție ar putea fi delimitată în acest interval. (A.N.D.M.B., fond PMB Tehnic, dosar 211/1898) Soția dr. Ion Nanu-Muscel era Mathilda Staicovici, sora dr. Nicolae Staicovici.
În revista „Gazeta Ilustrată”, anul I, nr. 3, 31 decembrie 1911, vila Nanu-Muscel apare prima/cea mai recentă în lista celor realizate de arhitectul român Ernest Doneaud (1879-1959), fiind urmată de cea a familiei Coandă, dnei. Răuțoiu, Alex. Duca și ing. Stroescu, toate confirmate de cercetarea noastră de arhivă. Din nou, deducem ca vila ar fi fost construita in cursul anului 1911.
Doneaud a mai realizat in acest interval și un cavou la Bellu, pentru familia Staicovici (lotul 18 bis, parcela 12).