Bucovinenii nu vor să cadă în groapa de gunoi săpată în Pasul Mestecăniș. La Bruxelles încă se așteaptă un răspuns din România

Frumuseți naturale excepționale, ospitalitate cum rar întâlnești, tradiții nealterate și o groapă de gunoi la peste 1.000 de metri altitudine. Cam așa se poate scrie pe cartea de vizită pe care o are Bucovina. Ultima notă, cea cu gunoiul sus pe munte, este atât de celebră încât a  ajuns și la Bruxelles, la Comisia Europeană. Întâmplarea nu e breaking news, ci este unul din episoadele care scot în evidență felul în care administrațiile publice locale se raportează la interesul cetățenilor și la găsirea unor soluții viabile la probleme reale.

În Pasul Mestecăniș, ce se află pe șoseaua europeană E58, între localitățile Iacobeni și Pojorâta județul Suceava, în 2013, a fost începută construcția unei gropi de gunoi ecologice, o investiție finanțată cu bani europeni și care face parte dintr-un proiect cu titlul ”Sistem de management integrat al deșeurilor în județul Suceava”.

În consecință, sute de locuitori din mai multe sate din proximitatea perimetrului s-au trezit cu un șantier în desfășurare, cu sute de tone de pământ mutate aiurea și cu peisaj distrus în condițiile în care zona este o veritabilă atracție turistică, iar drumul, o cale de acces către ținutul mânăstirilor.

Revolta celor afectați, mai ales cei din satele Valea Putnei, Pojorâta, Mestecăniș și Fundu Moldovei,  a fost cu atât mai întemeiată, cu cât, potrivit celor precizate de exponenți ai nemulțumiților, nu au fost organizate dezbateri publice de către administrația publică a comunei Pojorâta pe al cărei teritoriu se face depozitul și care a dat terenul.

Valul de proteste și de nemulțumiri a căpătat o anvergură națională. Articole de presă, grupuri civice dar și o campanie media desfășurată de gândul.info (inclusiv cu strângere de semnături pentru o petiție) au scos la iveală, printre altele, felul în care administrația publică a găsit să respecte inclusiv legislația. Spre exemplu, într-un ordin din 2014 al ministrului Sănătății se precizează că nu se poate face o asemenea construcţie la mai puţin de 1.000 de metri de locuinţe. În cazul de la Mestecăniș, distanța între rampele pentru deșeuri și primele case este mai mică.

De altfel, ministrul Mediului, Grațiela Gavrilescu a declarat în primăvara acestui an, în urma unei vizite în județul Suceava, că există probleme legate de autorizarea depozitului de deşeuri de la Pojorâta, tocmai pentru cu nu este respectată distanța între rampă și locuințe.

La nivel local, mai mult decât să-și arate nemulțumirea, un grup de cetățeni din satele Mestecăniș și Valea Putnei a dat în judecată Primăria Pojorâta. Lupta în instanță s-a concentrat pe respectarea sau nu a legislației în cazul hotărârii dată de Consiliu Local prin care administrația publică de la Pojorâta a oferit spre folosință terenul destinat depozitului ecologic de deșeuri.

Două instanțe, una de la Tribunalul de la Suceava și alta de la Curtea de Apel de la Bacău, au dat câștig de cauză Primăriei.

Localnic revoltat: ”Ne-au încălcat dreptul la un mediu curat și trai decent”

Cu toate acestea, lupta continuă. Contactat telefonic de România Curată, unul dintre reprezentanții localnicilor revoltați din zona Pasului Mestecăniș, Aristide Maxim, a precizat de la începutul discuției că ”datoria mea ca cetățean este sa-mi apăr interesele mele și ale celor din jurul meu. Sunt un om care se gândește  la prezent și la viitor”.

El a adăugat că prin săparea gropii s-a distrus  munte într-o zonă  cu potențial turistic, o zonă ce trebuia protejată. Despre efectele negative asupra zonei,  locuitorul de Valea Putnei a precizat că acestea se vor resimți și mai departe, la Pojorâta și chiar spre Câmpulung Moldovenesc.

În primul rând, a spus Aristide Maxim, mirosul emanat va persista în toată aria. Dincolo de aceasta, pânza freatică și izvoarele vor avea de suferit. Nu în ultimul rând, este lezat interesul economic al localnicilor: o dată pentru cei care activează în turism și a doua oară pentru crescătorii de animale. Practic, ”groapa a fost săpată în trupul unei pășuni, aceasta fiind împărțită în două dintr-un total de 90 de hectare. Nu vor mai putea fi vândute produse ecologice provenite din zonă. La fel, flora și fauna nu vor mai fi aceleași”.

Dincolo de toate aceste aspecte, mai este problema sutelor de tone de pământ excavat care este supus eroziunii din cauza ploilor, tocmai pentru că perdelele naturale de protecție se vor dezvolta peste zeci de ani.

Deși recunoaște că românilor, inclusiv concetățenilor săi, încă le lipsește spiritul civic, Aristide Maxim a mărturisit că va lupta pana la capăt și asta pentru că ”ne-au încălcat dreptul la un mediu curat și trai decent”. ”Cei de la Primăria Pojorâta au gândit cu picioarele, au văzut că e un proiect mare și vor ciupi și ei ceva din asta”. Faptul că s-a implicat, spune Aristide Maxim, a făcut ca cei din administrația publică de la Pojorâta să nu-l privească cu ochi buni.

De altfel, o sursă care a dorit să-și păstreze anonimatul a precizat pentru România Curată că, la  nivel local, ”oameni cheie” din rândul comunității au făcut ”lobby” pentru a-i face pe oameni să accepte proiectul.

Asociația Biosilva ia în calcul o plângere la DNA

Cu toate piedicile, însă, însoțite de lipsa de implicare a locuitorilor care în realitate nu sunt de acord cu proiectul, cei care s-au împotrivit explicit au repurtat un succes parțial: din octombrie 2014, firmele care au câștigat contractul de realizare a gropii au stopat lucrările.

Situația este confirmată de președintele Asociației Biosilva, Florin Grădinariu, care a spus că demonstrațiile de stradă organizate la Suceava au avut menirea să atragă atenția și asupra a ceea ce se întâmplă în Pasajul Mestecăniș.

El a declarat în exclusivitate pentru România Curată că petiția prin care se solicită renunțarea la depozitul de deșeuri a strâns aproximativ 1.000 de semnături. El a precizat că vor urma și alte acțiuni, dar că pe moment, pe de o parte, se așteaptă reacții, iar pe de altă parte asociația și colaboratorii caută noi informații care să poată fi folosite pentru o  sesizare la DNA.

Mai mult, Florin Grădinariu a precizat că, în primăvară, a fost organizată o întâlnire la care a participat și președintele Consiliului Județean Suceava, Cătălin Nechifor. Acesta din urmă a precizat că este pregătit să oprească proiectul dacă nemulțumiții vor veni cu o altă variantă.

Președintele de la Protecția Mediului crede că investiția este binevenită

De fapt, în ceea ce privește reacții din partea autorităților, acestea  merg, în general, pe varianta că investiția din Pasul Mestecăniș este un binevenită. Spre exemplu, Toma Petcu, preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului, afirmat la Gândul Live că proiectul de la Mestecăniș este unul oportun. “Practic, toată zona de vest a judeţului Suceava este o zonă turistică. Oriunde s-ar fi ales în zona respectivă sunt convins că ar fi fost aceleaşi aspecte”.

Potrivit aceleiași surse, oficialul a spus că dacă un asemenea proiect s-ar fi derulat, însă, la Poiana Braşov, situaţia ar fi fost alta. “Sigur nu se pune problema amplasării unei gropi de gunoi lângă Poiana Braşov sau în altă parte, dar pentru Suceava, în momentul anului 2009, a fost singura variantă pe care au găsit-o”. Acesta a reiterat ce a susţinut şi actualul preşedinte al Consiliului Judeţean Suceava, Cătălin Nechifor, în cadrul investigaţiei gândul:  renunţarea la proiect ar însemna pierderea finanţării europene în valoare de 6,3 milioane de euro, fără TVA, acordată numai pentru construirea acestei gropi.

Șeful Consiliului Județean Suceava, Cătălin Nechifor, în 2013, declara pentru hotnews.ro că zona respectivă unde se construiește depozitul este ferită de vizibilitate. El a adăugat  nu va afecta mediul și nici partea peisagistică.

Bruxelles-ul nu crede în vorbele autorităților

Asigurările venite de la autoritățile din România nu au fost în măsură să convingă la Bruxelles. Într-o scrisoare deschisă, comisarul european pentru politici regionale, Corina Crețu, și-a manifestat îngrijorarea cu privire la posibilitatea distrugerii peisajului alpin prin crearea unui depozit de deşeuri în judeţul Suceava. ”Aş dori să mă alătur cetăţenilor români şi instituţiilor media care au atras atenţia cu privire la construirea unui depozit ecologic de deşeuri în judeţul Suceava, ca parte integrantă a unui proiect de gestionare a deşeurilor, aprobat de Comisia Europeană în 2011, şi vreau să-mi exprim îngrijorarea cu privire la posibila distrugere a peisajului alpin prin crearea acestui depozit de deşeuri. Peisajul Carpaţilor este una dintre cele mai mari bogaţii ale României şi ale Europei şi vreau să mă asigur că fondurile europene nu sunt utilizate pentru a pune în pericol această nepreţuită resursă”- se precizează în scrisoare.

În același timp, oficialul de la Bruxelles a rugat autoritățile de la București să analizeze modul în care proiectul din județul Suceava respectă legislația de mediu și, în special, ”normele privind protecția peisajelor”.

Bruxelles-ul încă așteaptă un răspuns articulat la problema ridicată.

Ca date tehnice, pentru realizarea gropii de la Mestecăniș, conform contractului, vor fi cheltuite 27,6 milioane de lei. Suprafața pe care o va ocupa va fi de 9 hectare. Depozitul va funcţiona până în anul 2037, având o capacitate de 350 mii de tone de deşeuri.