Chemare la acțiune: români din toată lumea, spuneți-le politicienilor ce fel de procedură de vot doriți!

Sute de mii de români care au ieșit în stradă în noiembrie 2014 protestând în toate colțurile lumii împotriva unui sistem și a unor politicieni care nu i-au lăsat să își exercite dreptul la vot sunt invitați să nu-i lase pe politicieni să facă singuri legea. Să le spună răspicat politicienilor ce fel de sistem de vot doresc. Este soluția identificată de România Curată – cea mai puternică platformă care le-a oferit românilor din diaspora posibilitatea de a-și spune cuvântul la alegeri, care a scris despre toate protestele și care a protestat și ea la toate instituțiile abilitate, în numele românilor afectați de incompetența politicienilor – pentru a-i ajuta pe cetățenii noștri de pretutindeni să se facă auziți. Împreună cu partenerii noștri de la Academia de Advocacy din Timișoara, vă propunem să participați la audierea publică și să vă trimiteți în scris și înregistrate depozițiile voastre până pe data de 17 aprilie. Tot ce aveți de făcut este să descărcați și să citiți întregul pachet de documente pus la dispoziție și să respectați procedura descrisă aici (click).

Ce vrem noi este ca, prin introducerea unei metode de vot pentru toți românii, oriunde s-ar afla, obligatoriu să fie respectate:

• Unicitatea votului exprimat;
• Accesul facil pentru exprimarea votului de catre cetatean;
• Anonimatul si secretul votului exercitat;
• Securizarea impotriva riscului de fraudare.

Cele doua metode de vot, prin corespondenta si votul electronic, asa cum au fost analizate si exprimentate in alte tari au avantaje si dezavantaje care trebuie bine cumpănite. Pentru ca propunerile voastre să fie eficient argumentate vă prezentăm mai jos câteva dintre ele.

Votul prin corespondenta

1. Avantaje:

• Sporirea participarii in procesul electoral, prin exprimarea votului comod, intr-un cadru familial, fara costuri de timp asociate deplasarii la cabina de vot;
• Flexibilitatea momentului exprimarii votului, care poate fi ales de votant cat mai convenabil pentru el;
• Util pentru persoane cu dizabilitati fizice sau cu probleme de deplasare, bolnavi, etc
• Util persoanelor care calatoresc in ziua destinata alegerilor electorale, in afara localitatilor de resedinta (care in prezent voteaza pe liste suplimentare), permitand un mai bun control al “turismului electoral”.
• Utilizarea codurilor de bare si cititoarele asociate acestora, pentru datele privind identitatea votantului, cu corelarea introducerii automate in baza de date unica a persoanelor cu drept de vot.
• Elimina costurile asociate recrutarii si instruirii membrilor sectiilor de vot traditionale;
• Reduce numarul de voluntari necesari pentru observarea respectarii procesului de vot, din partea partidelor politice si a societatii civile;
• Inregistrarea plicurilor returnate (adrese eronate, persoane decedate, etc) conduce la actualizarea bazei de date unice a persoanelor cu drept de vot;
• Asigura posibilitatea renumararii voturilor in caz de contestatie electorala.

1. Dezavantaje:

• Costul postal si retelizarea acestuia, in scopul transmiterii plicurilor electorale si a inregistrarii returnarii celor care contin voturile exprimate;
• Imposibilitatea previzionarii participarii la vot in corelatie cu organizarea logisticii aferente in consecinta (prevederea de personal suplimentar instruit in oficiile postale electorale la capacitate maxima, indiferent de numarul de participanti la vot; dotarea oficiilor postale pentru a face fata fluxului de corespondenta ce trebuie procesat in timp foarte scurt);
• Diminuarea consistenta a asistentei din partea personalului instruit cu privire la procesul electoral;
• Identitatea votantului este dificil a fi dovedita;
• Caracterul anonim si secret al votului este dificil de asigurat (plicurile ce contin voturile exprimate trebuiesc depozitate separat fata de formularele cu datele de identificare ale votantilor, pentru a nu se face legatura intre votant si votul sau exprimat);
• Necesita existenta unui electorat majoritar alfabetizat, care poate intelege instructiunile de completare a formularelor transmise prin posta;
• Presupune liste electorale actualizate cu domiciuliu /resedinta actuala corecta a votantilor, pentru a reduce costurile de expediere eronate;
• Presupune riscul ca materialul electoral sa fie considerat de destinatar ca si corespondenta nesolicitata si care sa fie aruncat, alaturi de alte materiale publicitare, fara a fi deschis (junk mail);
• Disparitia sensului de participare publica la un eveniment decizional comun;
• Grupuri vulnerabile de votanti (detinuti in inchisori, persoanele existente in azile sau camine de batrani, etc) pot fi influentati mai usor privind exprimarea votului lor;
• Aparitia fenomenului de votare in grup, prin influente de familie si/sau prieteni;
• Risc de fraudare a alegerilor prin organizarea a completarii formularelor si a exprimarii votului, in intalniri de grup;
• Procesul de votare nu va avea observatori, crescand in acest fel riscul de fraudare;
• Va necesita o buna planificare si organizare a procesului de informare, inregistrare a votantilor, transmiterea corespondentei electorale si apoi receptionarea voturilor exprimate.

Votul prin corespondenta sporeste participarea la vot insa o face selectiv prin retentia votantilor fideli (vezi aici). Opinia expertilor care sustineau ca sporirea participarii la vot s-ar datora doar mobilizarii membrilor si simpatizantilor activi ai partidelor politice a fost contrazisa de rezultatele acestei cercetari. Avantajul unei perioade puse la dispozitie pentru exercitarea votului prin corespondenta, a fost util celor care, din motive obiective sau subiective, nu puteau participa la vot in ziua alegerilor. Votantii cu un nivel scazut de educatie, cei mai putin informati si dezinteresati de politica nu au devenit mai participativi la procesul electoral prin intermediul votului prin corespondenta. Votul prin corespondenta creste prezenta la vot mai mult prin incurajarea si facilitarea exercitarii dreptului de a vota, din partea cetatenilor activi in prezent, in raport cu efortul de mobilizare a cetatenilor care in mod uzual nu isi exercita acest drept constitutional. De asemenea, se mai concluzioneaza ca votul prin corespondenta nu avantajeaza in vreun fel si cu preponderenta, nici partidul aflat la putere, nici partidul aflat in opozitie.

Principalul motiv pentru care votul prin corespondenta nu este practicat pe scara larga si pentru care este privit cu multa suspiciune, potrivit experientelor altor tari, este faptul ca ar permite fraudarea intr-un procent mai ridicat, fata de sistemul de vot traditional.

Votul electronic

1. Avantaje:

• Usurarea procesului propru zis de votare;
• Accesibil pentru electori (se foate efectua de acasa, de la serviciu, in locuri publice sau private, in tara si in strainatate);
• Reprezinta o facilitate pentru grupuri specifice: militari, persoane singure cu copii sub ingrijire, pentru calatori si diaspora;
• Cresterea exponentiala a posibilitatilor de acces la procesul electoral;
• Posibilitatea amplasarii de chioscuri de votare, de tip touch screen, in mall-uri, supermarket-uri, etc, cu trafic ridicat de persoane cu drept de vot;
• Cresterea participarii la vot prin oportunitatea mutiplelor cai de acces de exercitare a acestui drept;
• Eliminarea timpilor de asteptare la sectiile de votare;
• Reducerea timpului si a costului asociat procesului electoral;
• Alegatorul decide momentul exercitarii votului sau;
• Asigura posibilitatea mobilizarii grupului de votanti intre 18-24 de ani (tinerii), marcati in general de absenteism, dar care sunt familiarizati cu tehnologia si accesul prin internet;
• Asigura caracterul secret al votului pentru persoane cu dizabilitati vizuale si/sau auditive, care prin sistemul traditional au nevoie deinsotitor in cabina de vot;
• Asigura egalitate in drepturi a categoriilor defavorizate, care pot vota fara a fi asistati;
• Rezultatele procesului de votare se pot centraliza cu mai multa acuratete, fara erori ale operatorilor umani;
• Se elimina costurile asociate personalului din sectiile de votare;
• Se elimina costurile asociate tiparirii buletinelor de vot;
• Se reduce numarul de buletine de vot anulate, datorate greselilor de votare;

1. Dezavantaje:

• Existenta riscului de securizare a procesului electoral, datorat ”virusilor”, atacuri de hackeri ce pot bloca sistemul electronic de votare sau amplasarea calculatoarelor, destinate votului, in locuri publice ce pot fi supuse deteriorarii;
• Aparitia unor probleme tehnice de tipul caderi de tensiune, caderi de servere, conexiuni slabe la internet;
• Diviziune digitala discriminatorie a electorilor (lipsa de egalitate de sanse intre votanti ( cei cu calculatoare conectate la internet in raport cu cei care nu au acces la tehnologia informatiei; cei care au conexiuni de banda larga, cu viteza sporita in raport cu cei care nu poseda asemena conditii; etc));
• Facilitarea fraudei si coercitiei electorale (votul in locul altei persoane, cumpararea votului, confirmarea dificila a persoanei care voteaza). Sunt solutii de tip semnatura digitala sau parole unice individuale, insa trebuie analizata posibilitatea punerii in practica pe scara larga in Romania corelata cu nivelul costurilor asociate.
• Cresterea costurilor de informare, marketing si publicitate asociate educarii publicului pentru utilizarea corecta a votului electronic;
• Cost investitional semnificativ in infrastructura IT asociata procesului electoral, in actualizarea si mentenanta programelor informatice si in auditul sistemului informational utilizat;
• Aparitia fenomenului de votare in grup, prin influente de familie si/sau prieteni;
• Imposibilitatea renumararii voturilor in caz de contestatie electorala;
• Dezintegrarea capitalului social, a retelelor sociale de cartier si a vietii civice asociate procesului electoral traditional, care are un caracter preponderent comunitar si mai putin individualist.

Increderea in procesul de vot electronic depinde de increderea publicului si a expertilor independenti in sistemul informatic utilizat pentru exprimarea voturilor. Pe langa incredere, acesta trebuie sa fie prietenos cu utilizatorul, sigur si verificabil de experti independenti. Principalele riscuri ale metodei de vot electronic sunt cele legate de securitatea acestuia (sistemele IT pot fi manipulate atat din interior, de catre responsabilii de administrare a procesului electoral,  cat si prin atacuri informatice din exterior), costurile investitiei in infrastructura IT necesara si a tratamentului egal al alegatorilor (este accesibil doar pentru cei care au acces la internet). Daca respecta cu precadere securitatea sistemului de votare, prin comparatie,este mai rapid si mai usor de exercitat, in raport cu votul prin corespondenta. In lipsa votului exercitat pe suport de hartie, in cazul inregistrarii de contestatii, nu se pot renumara voturile liber exprimate, pentru solutionarea acestora. Exista insa solutii ale cercetatorilor in domeniu, prin care se poate creste increderea publicului in metoda de vot, prin transparentizarea centralizatorelor in urma procesului de vot.

Aplicarea acestor solutii conduce la eliminarea posibilelor fraude, iar votul exercitat sa poata fi verificat, in mod individual de fiecare votant, pastrandu-se in acelasi timp secretul acestuia (spre exemplu aici).

Câteva exemple despre cum este în alte țări:

Votul din diaspora. Soluția franceză (studiu de caz).

Detalii despre votul prin corespondenta in SUA aici și aici.

Din Suedia, am primit și postat o altă propunere de luat în seamă: votul anticipat (early voting), instituit în mai multe țări europene, în Australia, Noua Zeelandă și în unele state din SUA. Poate fi citită aici.

În Parlament au fost depuse mai multe inițiative legislative, iar procedura de adoptare a intrat în linie dreaptă. Acum este momentul să vă spuneți punctul de vedere.

Iată care sunt pașii concreți pe care vă invităm să-i parcurgeți:

1. Citiți motivatia;
2. Vă invităm să răspundeți la cele 3 întrebări de la finalul Motivației și să completați formularul de înscriere selectând una din cele 5 opțiuni.
3. Vă rugăm să trimiteți formularul de înscriere, completat, la sorana.greucean@advocacy.ro
4. Vă rugăm să vă elaborați depoziția scrisă, urmând instructiunile de formulare a unei opinii și să o trimiteți la sorana.grucean@advocacy.ro , până la data de 17 aprilie 2015.
5. Vă rugăm să verificați datele dvs de comunicare, pentru a vă transmite raportul sinteză, după finalizarea procedurii de audiere publică. Pentru a vă familiariza cu această tehnică de consultare publică, vă invităm să citiți procedura de audiere publica, regulamentul de eveniment și chemarea la acțiune.