Cristian Bogdan

Votul anticipat, următorul pas pentru România? DEZBATERE

Într-un moment în care dezbaterea despre votul prin corespondență și/sau votul electronic ia avânt, Cristian Bogdan ne trimite, din Suedia, o altă propunere de luat în seamă: votul anticipat (early voting), instituit în mai multe țări europene, în Australia, Noua Zeelandă și în unele state din SUA. Citește mai jos argumentele lui Cristian Bogdan și spune-ne și punctul tău de vedere la secțiunea ”comentarii” (România Curată).

***

Discuția despre votul electronic și votul prin corespondență a luat avânt în ultimele zile. Voi detalia aici o formă de vot mult mai simplă și mult mai ușor de adaptat la condițiile de votare din România de azi: votul anticipat. Această formă de vot nu numai că rezolvă în mare măsură majoritatea problemelor din diaspora dar mărește și prezența la urne în țară. Poate fi aplicată la orice formă de alocare a mandatelor, de la vot uninominal la vot pe listă. Mai mult decât atât, votul anticipat elimină listele suplimentare, reducând riscurile de vot multiplu.

Îmi amintesc de o emisiune TV de acum vreo doi ani în care un politician din establishment ne spunea doct că votul prin corespondență e imposibil la noi pentru că în Romania încrederea în procesul de votare se bazează pe prezența tuturor părților implicate în secția de votare și verificarea reciprocă. Această afirmație m-a convins că încercarea de a face schimbări prea mari în sistemul de vot nu va face decât să creeze incertitudini care vor fi manipulate cu iscusință de politicieni pentru a compromite orice încercare de îmbunătățire a sistemului actual. Așa cum voi arăta mai jos, atât votul electronic și cât și votul prin corespondență prezintă astfel de incertitudini, iar votul anticipat va fi mult mai ușor de acceptat.

Cu toții suntem de acord că prezentul sistem de vot e depășit, mai precis avem mari probleme cu locul și timpul votului. În privința locului, mulți cetățeni nu locuiesc acolo unde figurează la evidența populației, fiind plecați în străinătate sau fiind mutați în țară fără acte, sau pur și simplu călătoresc în ziua scrutinului. În ce privește timpul, mulți nu au timp să voteze pentru că sunt ocupați în ziua votului, iar în diaspora nu au timp fizic pentru că numărul lor depășește capacitatea secției de votare, așa cum am văzut. Pe lângă asta, mulți nici măcar nu pleacă spre consulat pentru că știu ce cozi îi așteaptă acolo.

E adevărat că votul prin corespondență și cel electronic, în multe din variantele lor, rezolvă aceste probleme. Dar ele introduc alte probleme și suspiciuni, cum ar fi identificarea votantului, care vor fi exploatate cu ușurință de orice sceptic. Spre deosebire de acestea, votul anticipat (early voting) flexibilizează momentul și locul votului păstrând verificarea identității celui ce votează în responsabilitatea unui reprezentant al statului. Este implementat în multe țări (Australia, Canada, Finlanda, Germania, Irlanda, Malta, Noua Zeelandă, Norvegia, Elveția, Suedia, Tailanda, Statele Unite), iar procedurile din acele țări pot fi folosite ca inspirație. Flexibilitatea conferită de votul anticipat duce la creșterea prezenței la urne, de exemplu în Suedia la recentele alegeri din toamna lui 2014 prezența la urne a fost de 86% din care cam o treime sunt voturi anticipate.

Cum se organizează votul anticipat? Cu câteva săptămâni înainte de scrutin se deschid localuri de vot anticipat în instituții publice cu afluență largă de trecători: oficii poștale, universități, biblioteci, iar în străinătate la ambasade și consulate. Ele nu sunt secții de votare propriu-zise: voturile pe care le adună sunt distribuite de autoritatea electorală către secțiile de votare obișnuite deschise în ziua scrutinului. Votul fiecărui cetățean ajunge la secția de votare unde votantul e arondat, de unde cetățeanul e de regulă absent, motiv pentru care votul anticipat se mai numește și absentee vote. Trimiterea votului “acasă” elimină practic nevoia de liste suplimentare și reduce riscurile de vot multiplu pentru că toate voturile unui cetățean vor ajunge într-un singur loc. Pentru a permite distribuirea voturilor, localurile de vot anticipat se închid de regulă cu câteva zile înainte de scrutin.

Localurile de vot anticipat nu trebuie să aibă program permanent; programul lor se poate adapta la programul instituției gazdă sau pur și simplu la programul funcționarului care deservește localul și care de obicei e oricum plătit de stat în instituția respectivă pentru activitatea pe care o desfășoară: factor poștal, bibliotecar, consul, etc. Acest funcționar verifică identitatea fiecărui cetățean care se prezintă la vot, îi pune la dispoziție cele necesare votului (buletin, ștampilă și cabină în cazul românesc), preia votul și îl pune într-un plic sigilat care conține separat votul și identitatea cetățeanului. Secția de votare unde cetățeanul e arondat e de asemenea specificată, reieșind din adresa cetățeanului la evidența populației. În multe țări specificarea secției se face cu ajutorul unui certificat de votant, tipărit special pentru respectivul scrutin, dar acel document nu e esențial, cetățeanul poate să afle singur adresa secției de votare la care e arondat, în fond e interesul lui ca votul să ajungă la destinația corectă.

Autoritatea electorală preia voturile anticipate și le distribuie la secțiile de votare tradiționale. În ziua scrutinului, la sfârșitul programului de vot, în fiecare secție se deschide pachetul sigilat cu voturi anticipate în fața întregii comisii electorale. Restul procesului decurge ca în prezent: cetățenii care au votat anticipat sunt bifați pe lista electorală iar voturile lor se amestecă (păstrând secretul) cu cele adunate deja în urnă. Numărarea voturilor decurge ca și până acum.

Este interesant că, în Suedia de exemplu, sunt acceptate și voturile anticipate care ajung după ziua scrutinului, caz în care ele sunt adăugate la numărătoare la nivel municipal sau regional, după ce se verifică că cetățeanul nu a votat la secția de votare unde e arondat, prin examinarea listei electorale completate în acea secție. Probabil că prelucrarea voturilor anticipate la un nivel ierarhic superior secției de votare (comunal la alegerile locale, la nivel de colegiu la parlamentare, eventual la nivel județean la prezidențiale) poate fi o soluție interesantă în România pentru că multe din neregulile semnalate au loc în secțiile de votare mici din mediul rural.

Ce riscuri există în procesul de vot anticipat? Funcționarul poate fi părtinitor, dar poate fi verificat prin sondaj de către observatori și partide politice. El oricum nu are control total asupra votului pentru că nu îl introduce în urnă. Orice bănuială că plicul a fost manipulat va duce la anularea votului. Atât funcționarul cât și cetățeanul știu că votul va fi preluat și posibil verificat de către autoritatea electorală, ceea ce îi poate face să se gândească de mai multe ori înainte să încerce să trișeze. Localul de vot anticipat poate fi spre exemplu vandalizat, dar asta va duce la anularea doar a voturilor aflate acolo la momentul respectiv (voturile pot fi preluate de autoritatea electorală în mai multe loturi). În fine, pentru că procesul nu e limitat la o singură zi, există timp pentru a verifica orice neregulă, iar cei ce vor să comită nereguli știu asta. Închiderea unui astfel de local pentru nereguli lasă cetățeanului posibilitatea de a se prezenta la alt local de vot anticipat din zonă.

Votul prin corespondență și votul electronic sunt de fapt, în cele mai des întâlnite forme, tipuri mai avansate de vot anticipat. Votul prin corespondență e un vot anticipat în care verificarea identității nu se face de către un funcționar instruit de stat, ci de exemplu cu ajutorul unor martori. În cazul alegerilor din Suedia se cer doi martori, nu neapărat cetățeni suedezi, iar votul prin corespondență e limitat la diaspora suedeză, în țară fiind permis doar votul la localul de vot anticipat. În acest moment votul prin corespondență nu e direct compatibil cu infrastructura electorală din România pentru că nu se poate vota cu ștampila, din moment ce cetățeanul votează acasă, deci. Chiar și identificarea cu martori e discutabilă dat fiind că a vota în numele altuia sau a vota de mai multe ori în nume propriu nu e de neconceput în România și se pot realiza ușor în sistemul actual. Totuși, faptul că votul anticipat va merge întâi la o autoritate electorală, unde poate fi cercetat, și nu va rămâne o afacere locală precum voturile multiple de azi, ar putea descuraja frauda la identificarea cu martori. O alternativă preferată de birocrația din România ar fi identificarea și votarea la un notar, în ipoteza că statul român ar accepta pentru vot anticipat în străinătate alți notari decât propriii consuli. Costul votării autentificate de un notar, mai ales în străinătate, nu ar fi neglijabil, dar e o posibilitate, și poate fi mai ieftin ca timp și bani decât un drum până la consulat.

La votul electronic, identitatea votantului e verificată cu ajutorul certificatelor digitale și presupune schimbări mai complexe, cum ar fi introducerea cărților de identitate electronice. Votul electronic anticipat poate deveni o soluție, dar lecțiile Estoniei trebuie examinate cu atenție. Spre exemplu într-o dezbatere despre votul electronic, discuția despre exprimarea voturilor trebuie separată de discuția despre numărarea lor. În vreme ce în Estonia voturile electronice sunt numărate electronic, poate ar fi mai ușor acceptabilă numărarea voturilor electronice în secția de votare împreună cu celelalte voturi (după ce au fost tipărite de cetățean sau de autoritatea electorală), chiar dacă pare contra naturii (voturile electronice “se cer” numărate electronic).

Ce se va întâmpla cu un vot anticipat exprimat în străinătate? Dacă votantul are domiciliul în străinătate, votul va ajunge, sau va rămâne, la consulatul respectiv.  Dacă cetățeanul are domiciliul în România, votul va ajunge la respectiva secție de votare din țară. Probabil mulți votanți vor dori să se asigure că votul lor a ajuns cu bine la secția de votare de destinație, și în acest scop publicarea pe Internet a listelor electorale completate în secția de votare (fără CNP și semnătură) ar putea fi o soluție. Altă soluție poate fi urmărirea electronică a traseului votului pe baza unui cod de colet, similar cu urmărirea unui pachet trimis de la un site de comerț electronic.

Rezolvă votul anticipat simplu (la consulat sau alte localuri) problemele românilor din străinătate? Nu în totalitate din moment ce vor trebui în continuare să se deplaseze la un reprezentant al statului român. Pe de altă parte, votanții au un orizont de timp mai larg să facă asta, ceea ce ne asigură că toți cei ce doresc să voteze vor avea timp să o facă. În plus, statul poate să deschidă localuri de vot anticipat în mai multe localități prin rotație, deplasând un singur funcționar în loc ca sute sau mii de cetățeni să fie nevoiți să călătorească pentru a vota.

Sistemul de vot anticipat poate avea multe variante în ce privește multiplicitatea votului. Spre exemplu în Suedia votantului îi este permis, pe lângă un vot anticipat, și un vot în ziua scrutinului, care îl anulează pe cel anticipat, dând astfel cetățeanului posibilitatea să se răzgândească, ceea ce nu e de neconceput într-o campanie electorală înfierbântată. Pe de altă parte, în Suedia două sau mai multe voturi anticipate se anulează reciproc. În Estonia votul anticipat e electronic și poate fi modificat în mod repetat până când votarea electronică se închide cu câteva zile înaintea scrutinului, iar apoi poate fi înlocuit de un vot tradițional pe hârtie la scrutin, ca în Suedia.

Ar mai fi de observat că votul anticipat nu depinde în principiu de modul de alocare a mandatelor în cazul alegerilor parlamentare. Votul uninominal sau proporțional se pot implementa cu vot anticipat pe aceleași principii. Asta reduce riscul de a amesteca discuția despre sistemul de vot cu discuția despre alocarea mandatelor, amestec ce poate crea confuzie și poate fi speculat de politicienii conservatori, mai ales că discuția despre mandate, în contextul reducerii numărului de parlamentari, are potențial exploziv.

În concluzie, cred că dezbaterea de acum se îndreaptă spre potențiale ținte false: vot electronic, cu probleme la identificarea alegătorului și la numărare electronică, vot prin corespondență cu dificultăți de identificare și libertatea votului, etc. Acestea sunt ușor de atacat și presupun schimbări majore în sistemul actual de vot. În contrast, cu puțină bunăvoință, votul anticipat poate fi implementat pentru 2016. Atât pentru votul electronic cât și pentru votul prin corespondență, legiferarea principiului votului anticipat e necesară, iar localurile de vot anticipat ar fi ușor de organizat odată ce principiul e legiferat. Formele mai avansate și mai flexibile de identificare a votantului pot fi introduse mai târziu, pe măsură ce în societate se va acumula încredere în votul anticipat.


Vino în comunitatea noastră de bună guvernare!

Abonează-te la newsletterul România Curată. Vei primi pe e-mail articolele și campaniile noastre și ne poți răspunde la adresa de contact cu sugestii, sesizări sau cu propriile tale articole pentru publicare.

Articole recente

Recomandări

12 thoughts on “Votul anticipat, următorul pas pentru România? DEZBATERE

  1. Oana

    Sunt in Canada si folosesc acest mod de a vota- e super. cred ca incepe cu 2 saptamani inainte, sunt date fixe, in aceste 2 saptamani – mi se pare civilizat si fara riscuri de fraudare. Urnele se deschid cu celelalte, deci nici un candidat nu are informatii despre cum s-a votat. E elegant si fara batai de cap.

    Reply
  2. Matei Alexandru

    Doresc sa atrag atentia ca disponibilitatea catre frauda la noi este foarte mare si riscam sa ne tragem singuri un glont in cap cu votul electronic si cu cel prin corespondenta. Noi avem suspiciuni majore si in cazurile de vot multiplu prin traseism electoral care este verificabil si totusi imbratisam atat de usor ideea votului electronic si a celui prin corespondenta. Intradevar votul anticipat este o solutie mult mai realista. De asemenea, votul prin corespondenta sau cel electronic, daca il acceptam, trebuie sa fie accesibil doar celor carora nu li se poate pune la dispozitie o alta modalitate de a vota, adica celor din strainatate din comunitati izolate. In acest caz ponderea lor va fi foarte mica si implicit ponderea fraudei potentiale.

    Reply
  3. Cristian Bogdan

    Votul anticipat din Canada si din alte tari este anticipat dar nu este la distanta. Numele corect al celor propuse mai sus (pe model suedez) ar fi deci „vot anticipat la distanta”.

    Votul anticipat simplu e mult mai usor de implementat pentru ca nu implica transportul voturilor la sectia de votare de „acasa”. Pe de alta parte (cel putin in Canada), se poate vota doar la sectia de votare de acasa, ceea ce nu rezolva problemele diasporei romanesti.

    Daca se elimina restrictia cu „votul numai acasa”, ramane practic o versiune prelungita a votului pe care-l avem azi, cu liste suplimentare si tot tacamul. Ar fi clar mai bine in diaspora, dar ramane problema listelor suplimentare. Ceva imi spune ca va fi preferata varianta asta :)

    Reply
  4. Raluca

    Eu sunt in SUA (Chicago, IL) si in fiecare an votez anticipat, pentru ca aici ziua de vot este totdeauna intr-o marti, si eu sunt deseori plecata din oras cu serviciul. Imi ofera multa flexibilitate, ma pot duce in orice zi in cele 2-3 saptamani dinaintea zilei de vot, nu este aglomeratie si treaba merge snur. Asta este avantajul pentru mine. Pentru autoritati – avantajul este ca numaratoarea incepe devreme, si se diminueaza riscul de aglomeratie. In plus, pentru partide, sau candidati, li se da o idee pe ce numar de voturi pot sa conteze inainte chiar de ziua alegerilor. Banuiesc ca asta ii ajuta la calcularea poll-urilor.

    Reply
  5. Laura

    Intr-adevar, votul anticipat (fara componenta de „la distanta”) poate fi foarte usor de implementat la noi. Spre deosebire de votul la distanta, votul (doar) anticipat rezolva problema verificarii identitatii alegatorilor – trebuie sa te prezinti fizic la o sectie de votare pentru a vota, obtii stampila/sticker pe pasaport/buletin, deci teoretic nu mai poti vota a doua oara.

    In cazul votului prin corespondenta (sau la distanta) avem o mare problema — care tine de capacitatea adimistrativa a Romaniei, si problema astea trebuie sa o rezolvam mai intai: Listele electorale sunt vraiste (contin mult mai multi alegatori decat in realitate) si e destul de usor ca cineva sa ceara buletine de vot prin corespondenta pentru toti mortii din ultimii 20 de ani care sunt inca pe listele de alegatori.

    Reply
  6. Sorin Paveliu

    In opinia mea, discutia privind votul electronic sau prin corespondenta risca sa ne abata de la problemele de fond care ridica suspiciuni privind corectitudinea votului: traseistii si mortii care voteaza. Am asistat, as spune cu stupoare la votul din Republica Moldova aflind de la tv ca fiecare votant era introdus intr-un calculator conectat la un server care arata ca persoana respectiva nu a mai votat. Este atit de banal tehnic incit este evident ca autoritatile nu au dorit si nici nu doresc acest lucru (fiecare aflat vremelnic la putere spera sa foloseasca in avantaj propriu aceasta portita). In ceea ce priveste listele electorale neperiate – reprezinta inca o dovada a relei-vointe a autoritatilor. Fiind medic, pot sa dau ca exemplu Sistemul Unic Integrat al asigurarilor sociale, care scoate imediat din baza de date asiguratul decedat. Datele nu vin din neant, sunt furnizate de ministerul de interne si sunt la zi (aproape in timp real). Nu exista nici un argument logic pentru care sa nu se faca o periere periodica – sa zicem lunara, trimestriala, daca nu saptaminala si cu listele de alegatori! Mai exista si alte metode insa nu este cazul sa dezvolt acum, De aceea, cred ca primul pas pe care trebuie sa-l facem, ca alegatori, sa cerem ca imediat autoritatile sa ofere certitudinea adoptarii masurilor mentionate (se pot pune in practica in 24 de ore!) si abia apoi sa ne avintam catre celelalte masuri.

    Reply
  7. Plesea Gheorghe

    V-as propune o metoda de vot electronic care ar rezolva si identificarea: amprenta.
    E de presupus o amprentare digitala voluntara care ar genera un cod unic de identificare a fiecarui cetatean. S-ar putea vota si de acasa (un cititor de amprente nu e teribil de scump). In plus se pot organiza in comunitati de cetateni mici puncte electorale dotate cu unul-doua calculatoare in tara sau afara care sa comunice cu un cntru electoral unde se pot corela coduri de amprenta cu CNP si distribui automat la sectiile electorale de bastina, fapt ce permite eliminarea votului fraudulos.

    Reply
  8. Cristian Bogdan

    @Laura: eu cred că impactul problemelor binecunoscute ale registrului electoral asupra sistemului de vot anticipat la distanță este cam același cu impactul asupra sistemului de vot de acum. Sistemul de vot la distanță nu face decât să separe momentul identificării votantului de momentul intrării votului în urnă. În general, multe din problemele de acum vor avea același impact (deci nu va fi mai rău) mai puțin lista suplimentară (unde va fi mult mai bine).

    Localul de vot anticipat implică faptul că buletinul de vot îl dă un funționar care verifică identitatea votantului. Chiar dacă votantul îl mituiește pe funcționar și obține un buletin de vot pe CNPul unui mort, mai există două verificări. Prima o poate face autoritatea electorală când transferă votul și poate verifica CNPul să vadă dacă e al unei persoane vii. A doua se face în secția de votare la destinație care trebuie și ea ”unsă” din timp de către votantul fraudulos. Dacă comparăm situația votului pentru morți ”pe loc”, acesta e mult mai puțin riscant pentru că votantul fraudulos poate să abandoneze misiunea oricând în funcție de cine e în secție în acel moment, etc.

    Reply
  9. Cristian Bogdan

    @Sorin
    O viziune conservatoare (dar mainstream astăzi) despre implicarea calculatoarelor la vot
    https://www.gnu.org/philosophy/free-digital-society.en.html#voting

    Principiul de bază e că orice sistem de vot trebuie să fie verificabil în orice moment de către toate părțile implicate. Dacă e vreo problemă cu Sistemul Unic Integrat al asigurarilor sociale sau cu vreun sistem de comerț electronic, etc, există timp să fie detectată și reclamată.

    La vot, dacă un vot a intrat în urnă și apoi aflăm că respectivul cetățean n-a avut drept de vot, votul lui nu mai poate fi anulat decât dacă se anulează voturile din toată secția.

    Și pentru mine a fost o surpriză plăcută sistemul din Moldova. Dar votul multiplu se verifică mult mai simplu la votul anticipat la distanță. Toate voturile unei persoane ajung în aceeași secție, deci nu ar fi nevoie de un asemenea sistem.

    Sistemul n-a funcționat primele 6 ore în multe secții. așa că s-a recurs la liste suplimentare manuale. Efectul asupra procesului nu pare bun, pentru că practic orice persoană care a votat una din la aceste secții poate să voteze și la alta

    Nu știu cât e de verificabil de către cei din secția de votare. Poate a fi (de exemplu) corupt în noaptea dinaintea alegerilor în secțiile unde votul multiplu convine partidelor la putere, să afișeze că persoana n-a votat în altă parte…

    Rămâne problema votului cu CNPul unui cetățean plecat care știm sigur că nu va vota (plecat în străinătate sau pe lumea cealaltă…).

    Reply
  10. Cristian Bogdan

    @Plesea Gheorghe
    În Estonia se votează de acasă cu un certificat de identificare digital, pe card. Estonia e lider mondial la asftel de carduri. Sigur că un cititor de amprentă e o alternativă.

    Din câte înțeleg, tot sistemul de servere în Estonia e în custodia biroului electoral central, sub observația OSCE. Principiul verificabilității nu e totalmente satisfăcut dar măcar se fac eforturi.

    Ce e important de spus e că și acest sistem e un sistem de vot anticipat, ca cel propus în textul meu. Deci din câte înțeleg acum până nu avem vot anticipat, nu vom avea nici vot electronic. În plus, votul electronic nu va fi accesibil pentru toți, așa că cel anticipat ne-electronic va trebui realizat probabil oricum. Plus că e foarte puțin probabil ca votul electronic să fie gata pentru 2016; Estonia a fost în teste vreo patru ani. Mai există sisteme de internet voting și în Elveția (inclusiv prin SMS), încă nu m-am documentat asupra lor.

    Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *