Ideile de modificare a formei de organizare a Municipiului Bucuresti au capatat in ultima perioada o forma legislativa – inca bruta – si au devenit in acelasi timp motiv de controversa politica. Proiectul unei Legi a Bucurestiului, sustinut de un grup de parlamentari ai PDL si modul de organizare a administratiei Capitalei s-au transformat intr-un motiv de duel intre personaje politice aflate in functii de conducere precum primarul Sectorului 1(i), Andrei Chiliman, ministrul Turismului Elena Udrea(ii) si primarul general Sorin Oprescu. Batalia declaratiilor se poarta pe bloguri, la TV, in ziare sau prin orice ocazie publica ivita, miza fiind acapararea intr-un procent cat mai mare a vacii tocmai buna de muls numita Bucuresti.
Fiecare dintre partile implicate si-a sustinut pozitia fata de proiect cu motivatii aprinse. Primarul PNL-ist s-a impotrivit schimbarii, datorita reglementarilor bugetare si invocand regulile democratice ale reprezentativitatii (prezenta primarilor alesi de cetateni) si a solicitat organizarea unui referendum, pe cand grupul PDList a sustinut nevoia de creare de unitate si de consens. Sorin Oprescu a sustinut nevoia unei legi a Capitalei si a declarat ca daca se va organiza un referendum pe tema modului de alegere a primarilor, cu siguranta va fi pe vreme calda, pentru a creste gradul de participare a cetatenilor. Cu toate acestea, in realitate, schimbarile administrative si politice tin de cultura civica, de nivelul crescut al coruptiei si de ambitii politice.
Parlamentarul pedelist Vasile Gherasim, fost primar al Sectorului 1 propune o serie de mecanisme care au scopul declarat de a reduce gradul de birocratizare si discrepantele semnificative intre sectoare.
1. Cea mai mare miza a legii este desfiintarea primarilor de sector si consiliilor locale, cu mentinerea structurii administrative pe sectoare. Au fost vehiculate totusi doua variante ale legii, una in care divizarea urma sa se se faca in 22 de zone, dupa structura arrondismentelor franceze si cea de-a doua, care pare sa fie preferata, de mentinere a celor sase sectoare. Proiectul prevede anularea functiei de primar in favoarea instalarii unui numar de sase viceprimari, care sa coordoneze la nivel de sector aparatul de specialitate. Viceprimarii ar urma sa fie alesi din randul consilierilor municipali, prin hotarare adoptata cu votul majoritatii consilierilor in functie. Acestia ar urma sa implementeze dispozitiile primarului municipiului Bucuresti si sa gestioneze bugetele locale aprobate de catre consiliu.
Care sunt deci avantajele unei astfel de transformari si ce disfunctionalitati poate ea provoca?
Pro
• Desfiintarea functiei de primar ar reduce cromatica politica variata, care creeaza disfunctionalitati atat in relatia cu primarul general, cat si cu cele sase consilii de sector. Existenta a sapte primari intr-un oras este evident un factor determinant al unei lipse de unitate decizionala si implica existenta unor stiluri manageriale diferite, care se pot transforma intr-un dezavantaj pentru dezvoltarea durabila a orasului.
• Avand in vedere ca sectoarele nu sunt unitati administrativ teritoriale distincte, ci subdiviziuni administrativ-teritoriale ale municipiului Bucuresti, practic s-ar crea o unitate decizionala fireasca prin disparitia unui numar de sase din sapte ordonatori principali de credite.
• Existenta unui numar prea mare de consilieri locali. Pastrarea unui singur consiliu local poate conferi o mai mare transparenta si vizibilitate deciziilor semnificative.
Contra
• Pana in acest moment, primarul a fost ales prin vot direct, uninominal, regula stabilita de lege.
• Functia de primar este una executiva, pe cand cea de consilier municipal este deliberativa. Chiar daca un consilier municipal devine viceprimar, datorita lacunelor legislative, poate participa la sedintele de consiliu local si poate vota, ceea ce este o incalcare a principiului separarii dintre executiv si legislativ.
• Consilierii locali sunt mult mai apropiati de comunitate si pot gestiona mai bine deciziile.
• Un consiliu municipal cu 55 de membri nu este suficient de reprezentativ. Prezenta a doi consilieri pe colegiu de deputat nu asigura o reprezentativitate destul de mare a cetatenilor din sectoare.
• Legea nu specifica faptul ca viceprimarul ar trebui sa fie ales in sectorul din care face parte colegiul in care a fost votat.
• Viceprimarii pot fi schimbati din functie, la propunerea partidului, prin votul majoritatii consilierilor municipali. Astfel, raspunderea va fi mult diluata si nu va mai exista o responsabilitate directa pentru deciziile luate impotriva binelui comun al comunitatii.
Un subiect adiacent este alegerea primarului general intr-un singur tur de scrutin. Andrei Chiliman a argumentat impotriva acestei propuneri prin faptul ca ar scadea legimitatea primarului ales. Avand in vedere ca nu mai trebuie sa primeasca votul a 50% plus unu din numarul voturilor exprimate, exista riscul de a fi votati primari care sa nu au votul majoritatii membrilor comunitatii.
2. Bugetul este a doua noutate legislativa intens dezbatuta. Batalia se da pentru introducerea unui buget consolidat, dorit si de primarul Oprescu.
Pro
Bugetul consolidat, decis de catre Primaria Generala nu s-ar mai distribui pe motive politice, ci pe motive care tin de necesitatile comunitatii – spre exemplu, in functie de numarul de gradinite, parcuri etc. Acest mecanism ar permite transferarea de fonduri suplimentare catre zone aflate in dificultate socio-economica. Conform Elenei Udrea, un buget consolidat ar elimina alocarea ineficienta a resurselor.
Contra
Bugetul consolidat ar defavoriza sectoarele unde taxele sunt mai mari, cum ar fi sectorul 1. Acesta forma de bugetare implica transferarea de fonduri catre toate sectoarele, indiferent de sursa banilor si anuleaza distribuirea bugetelor proportional, cum se intampla in acest moment.
3. Proiectul de lege aduce si alte noutati legislative, atat productive, cat si nocive pentru structura administrativa a Bucurestiului. Una dintre intrebarile pe care trebuie sa ni le punem, cu toate ca nu apare implicit in proiectul de lege: ce se va intampla cu urbanismul in Capitala?
Grupul parlamentar PDL a organizat o serie de intalniri cu diverse grupuri socio-profesionale, cu scopul de a imbunatati propunerea legislativa, ocazie cu care s-a dezbatut si posibila organizare urbanistica a Capitalei. O parte dintre argumentele de mai jos au fost culese din opiniile exprimate de catre participanti, in mare parte, reprezentanti ai unor organizatii relevante.
Pro
• Eliminarea derogarilor de la Planul Urbanistic General, care stabileste care sunt regulile de urbanism din Bucuresti. Astfel, singurele instrumente de lucru ar ramane PUG-ul si PUZ-urile care ar avea rolul de a-l detalia si nu de a stabili derogari.
• In forma administrativa actuala, exista sapte arhitecti sefi, unul la nivelul Capitalei si sase la sectoare. Ace
asta formula atrage dupa sine un grad inalt de birocratizare, avand in vedere ca aprobarile se dau atat la PMB cat si la primariile de sector, fiind cazuri unde pe parti diferite ale aceleiasi strazi – cum ar fi Calea Dorobantilor – autorizatiile se obtin de la autoritati diferite. Existenta unei Directii de urbanism unice pe Bucuresti ar putea avea avantajul de a fluidiza si unifica procedurile si stilurile manageriale.
• Eliminarea planurilor si viziunilor de dezvoltare trunchiate. O viziune unitara ar atrage dupa sine o mai buna sectorizare sociala, economica si urbanistica a Bucurestiului.
Contra
• O posibila lipsa de viziune a arhitectului sef al Primariei Bucuresti ar putea atrage dupa sine repercusiuni grave asupra dezvoltarii sectoarelor.
Un ultim aspect la care vom face referire este corelarea proiectului de lege cu alte acte normative. Desi exista referiri la Legea 215/2001, a administratiei publice locale, acestea sunt minimale. Avand in vedere schimbarile pe care le creeaza la nivel structural si electiv, ar trebui introduse aprecieri referitoare la modul in care se va corela cu Legea 67/2004 privind alegerea autoritatilor administratiei publice locale, in sensul in care consilierii locali sunt alesi pe lista, iar legea Capitalei implica alegerea acestora uninominal.
Per ansamblu, proiectul de lege aduce dupa sine modificari importante, care pot avea doua consecinte. Prima dintre ele ar fi fluidizarea administratiei publice din Bucuresti, prin instituirea unei sistem eficient de luare a deciziilor si distribuire a fondurilor in mod unitar si just. Cu toate acestea, avand in vedere gradul mare de coruptie din sistemul administrativ romanesc, mai ales in sectoare cum ar fi urbanismul sau distributia bugetara, riscul de a avea o administratie deraiata creste, prin faptul ca decizia va fi arbitrara, la nivelul partidului care va acapara cea mai mare parte a deciziei.
Note:
(i) Vezi pozitia PNL: Legea Capitalei, intre oportunismul si necesitatile Elenei Udrea („Va invit la piata, doamna ministru!”) si Principiile si valorile liberale nu se negociaza: Primarii trebuie alesi de majoritatea cetatenilor comunitatii!
(ii) Vezi pozitia PDL: Legea Capitalei, o administratie locala mai supla si mai eficienta.
Septimius Parvu este absolvent al Facultatii de Stiinte Politice, Universitatea din Bucuresti si activeaza in domeniul participarii publice, transparentei decizionale si urbanismului.
Citeste si despre: Andrei Chiliman, Sorin Oprescu, , Bucuresti, primarie.
Articole cu aceeasi tema:
Administratie locala. Urbanismul de sector- intre participare pudica si decizii obscure
O afacere de succes: consilier local la sectoarele bucurestene
Legea propusa de PDL e buna, poate mai trebuie facute unele modificari, dar in mare e buna, preferabila fiind varianta cu 22 de districte. Oricum situatia de acum nu mai poate continua. Ar trebui macar sa se revina la ce a fost inainte de modificarile aparute in urma conflictului dintre Basescu si PSD.
Nu stiu daca Bucurestiul poate suporta in acest moment financiar, administrativ si social o impartire pe 22 de districte, insa este cert ca nici sectorizarea actuala nu este eficienta. Modelul este luat de la Paris, unde sistemul este total diferit, iar impartirea se realizeaza dupa alte criterii.
mai descotorositi birourile de nepoti si nepoate, d.lor
Pareri Pro si Contra vor exista mereu. Consider ca pentru a avea rezultate pozitive managerii sectoarelor trebuiesc responsabilizati prin existenta unor masuri de constrangere, punitive si penale care sa-i determine sa privească Primăria şi altfel decât ca pe proprietatea lor.
amestecam doua concepte. Buget consolidat (care are mai multe merite decat defecte, vezi si capacitatea sporita de a negocia/contracta credite) vs. decizia administrativa. Colateral exista si problema extinderii teritoriale. O totala independenta (asa cum o vrea Chiliman) are vreo sansa sa fie aplicata si la nivelul judetelor fara sa i se vada aspectul de blasfemie???
Pot sa va intreb ce legatura are subiectul asta cu Romania Curata, e vreo chestie cu coruptia aici?
Si de ce puneti sa scrie pe un ziarist care evident nu se prea pricepe la administratie locala? Din treaba aia cu bugetele nu se intelege nimic, e clar ca bietul om nu prea stie cum functioneaza finantele locale si vorbeste dupa ureche.
lustratia este singula cale de a scapa de putregaiul din tara chiar si dupa de 20 ani!
nu trebuie uitat ce s-a intamplat in 89 atunci cand din neant a aparut iliescu manipulandu-ne acesta a castigat cu 80% alegerile.acest guvern daca este sa pice macar sa treaca la * legii lustatiei,tinand cont de pct 8 de la timisoara.nu inteleg cum posturile tv nu vad realitatea. as dori ca jurnalistii sa-si asume intr-un fel tot ce se intampla,acestia fiind una puterile din stat care nu raspunde niciodata in fata cetateanului ptr. derapajele pe care le face,manipuland *.nu am vazut niciodata ca acestia sa vorbeasca despre modul in care voiculescu a facut atatia bani din contractele cu statul.
voiculescu stie ca daca ceausescu dadea de mancare populatiei acesta era si acum la putere.logic vorbind il citez pe mircea badea-eu nu musc mana care imi da sa mananc.
acesta este modul securist al lui voiculescu de asi mentine puterea mituind jurnalistii.cum de ponta si crin nu vad acest lucru?este simplu fara televiziunile lui acesta era un neica nimeni,iar partidul sau …….daca dorim ca mizeria sa ajunga la rang de curatenie o sa-i ajutam noi cei din strada.
ce parere aveti ?????????
.Preşedintele PSD, Victor Ponta, a declarat, marţi, la interviurile “Gândul”, că, dacă unii colaboratori ai fostei Securităţi pot fi scuzaţi, colaboratorii lui Traian Băsescu sunt “slugi” şi nu au nicio scuză.
Ponta a afirmat, întrebat despre rolul CNSAS, că nu crede că oamenii ar trebui să răspundă politic pentru că au colaborat cu fosta Securitate, ci a trebui să o facă pentru demagogia şi incosecvenţa arătate după 1989.
El a adăugat că a fost prea tânăr la Revoluţie pentru a-şi permite să îi judece pe cei care au colaborat cu regimul comunist.
“Lipsa de simpatie dintre mine şi domnul Voiculescu nu este generată de ceea ce a făcut înainte de 1989, ci de ce a făcut în 2004”, a precizat Ponta.
El a arătat că este anormal ca în 2012 oamenii să fie judecaţi pentru ce au făcut înainte de 1989, în loc să fie judecaţi pentru ce au făcut după Revoluţie.
“Colaboratorii lui Băsescu nu au nicio scuză. Marii intelectuali care tac din gură la toate ticăloşiile ca să primească vreun loc la ICR, să primească bani pentru o traducere în limba papuaşă sau un post de consul prin vreun oraş însorit nu au nicio scuză. Dacă pe vremea lui Ceauşescu spuneai că nu se putea altfel, acum sunt slugi, nu colaboratori. Este diferenţa dintre colaboratorii unui regim pe care nu puteai să îl învingi şi slugile unui regim pe care poţi să îl combaţi deschis. Colaboratorul dinainte de 1989 cred că poate fi iertat, dar sluga şi trădătorul din 2012 nu poate fi iertat”, a afirmat Ponta.
El a spus că, de exemplu, Monica Macovei nu ar trebui judecată pentru faptul că a fost procuror în vremea lui Ceauşescu, ci pentru “minciunile şi demagogia” de astăzi.