S.O.S. Bucuresti. La Matache (foto)

Nu pot să văd cum se taie un copac şi cum se dărîmă o casă. Ceea ce am de povestit aici este că azi, 29 ianuarie, se duce un cartier, piaţa Matache Măcelaru şi strada Berzei pînă la intersecţia cu Ştirbei-Vodă.

Hala Matache se demolează! Fără să fi fost declasată, aşadar prin nesocotirea legii care i-a acordat calitatea de monument istoric acestei construcţii care, oricum, datează din 1887.

Acum nu mai mult de o lună, era un proiect de a o păstra, deplasînd-o pentru a lărgi carosabilul viitoarei Diametrale. Pur şi simplu, s-a renunţat, fiindcă e un contract la mijloc şi oamenii se grăbesc ca să nu treacă termenul. Deci, Comisia de Monumente a Capitalei n-a fost consultată şi probabil că aceeaşi va fi soarta altor două imobile, numerele 81 şi 89 de pe strada Berzei, în jurul cărora ghiarele de oţel rup hălci din casele vecine: acestea două au încă statutul care ar trebui să le protejeze pentru valoarea lor arhitecturală deşi restrîng lăţimea străzii. De aceea s-a ales pentru demolare week-endul, cînd instanţele şi instituţiile de control nu lucrează, precum s-a procedat şi acum două săptămîni, cînd au fost dărîmate hotelul Marna şi clădirea de la colţul Buzeşti/Calea Griviţei.

Aşa se face că astăzi Hala era înconjurată de lucrători de la Euroconstruct care înfigeau piroane în zidurile ei. O parte din mulţimea strînsă pe trotuar e formată din gură-cască atraşi de spectacol, dar alţii, inevitabilii „romi”, adună fiare vechi. Dacă-i fotografiezi, îţi răspund: „Nu noi, hoţii ăi mari… Noi furăm ce ne dă voie”. Deci, au fost chemaţi ca să evacueze mai repede rămăşiţele din dărîmături. La vederea lor, înţelegi că al lor a fost cartierul, cel puţin din perioada interbelică, atunci cînd o întreagă literatură a descris condiţiile de existenţă ale locuitorilor. În primele timpuri, după ce a apărut Gara de Nord, populaţia din zonă era aşezată de-a lungul Căii Griviţei pînă la răspîntia de la Matache Măcelaru, unde erau măcelarii, pescarii şi precupeţii. Un martor din acea vreme (1904) găsea „magazine cu coloniale, băuturi spirtoase, berării, bragagerii, brutării, simigerii, birturi, tutungerii, cofetării, negustori ambulanţi cu mărunţişuri de mîncare, hoteluri şi cafenele cu petreceri de noapte, dintre care în vreo două cîntă şi joacă turcoaice după obiceiul oriental”.

Dincolo de Hală, pe străzile Cameliei, Horaţiu şi Virgiliu, comunicînd cu Berzei, erau mai ales aromâni: lume pe care a evocat-o fermecător o carte a Irinei Nicolau. Nu exclud ca, în condiţiile actuale, să fie şi intenţia de a-i îndepărta pe ţigani, aşa cum se întîmplă zilele astea la Cluj.

În orice caz, Primăria are numai de cîştigat, deoarece, prin expropriere, rămîne ea proprietara întinselor terenuri care se eliberează pentru investitori. Iar, în perspectiva viitoarelor alegeri la Primăria Generală, şansele domnului Oprescu cresc cu fiecare intervenţie importantă pe care a întreprins-o pentru a moderniza Capitala.

Se explică astfel atitudinea responsabililor care, în loc să se bată pentru a pierde cît mai puţin din ţesutul urban moştenit, fac drepţi la telefoanele poruncitoare pe care le primesc. Unul dintre ei nu-şi mai poate şterge de pe faţă expresia posomorîtă care e ca recunoaşterea vinovăţiei de care este acuzat.

Vasta acţiune ai cărei martori neputincioşi sîntem împinge repede, de la o săptămînă la alta, o societate în care coexistau mai multe vîrste de civilizaţie spre o uniformitate de împrumut. Nu ne civilizaţi cu de-a sila, vă rog!

Foto:

Despre demolari, puteti citi si in articolul: 28.01.2011: Salvati Bucurestiul avertizeaza. Diametrala Nord-Sud, un drum printre ilegalitati si abuzuri