Unici în Europa. Nicăieri în UE nu e prag la abuzul în serviciu!

Toată ţara dezbate zilele acestea cât să fie pragul la abuzul în serviciu, după ce CCR a obligat Parlamentul şi Guvernul să introducă un astfel de prag valoric, dincolo de care vinovatul să facă puşcărie, iar cei care provoacă un prejudiciu sub această limită să scape. Și România Curată participă la dezbatere printr-un sondaj de opinie pe această temă la care au participat până acum peste 5500 de persoane.

Motivarea CCR a fost în sensul că legea ar fi neclară, imprevizibilă şi s-ar încălca astfel drepturile omului.

Ce se ştie mai puţin e că nicăieri în Europa nu există un prag pentru infracţiunile de serviciu cum este abuzul.

Camelia Bogdan, judecătoare: Nu există prag la infracţiunile de serviciu în UE!

“În SUA e relevant FCPA (Foreign Corrupt Practices Act – n.r.) şi în UK, Bribery Act 2010. Nu există prag nicăieri în lume! În Franţa se sancţionează cu 10 ani detenţie şi amenzi usturătoare”, a declarat pentru România Curată celebra judecătoare Camelia Bogdan.

Alexandra Lăncrănjan, procuror: Se pedepsesc intenţia şi condiţionarea. În Texas există prag, dar nu pentru existenţa infracţiunii, ci ca formă agravantă

„Deoarece, în mod evident, nu orice încălcare a unei dispoziţii legale ar trebui să fie sancţionată din punct de vedere penal, legiuitorul naţional a prevăzut o formă de delimitare, dar aceasta vizează fie intenţia (se pedepseşte încălcarea atribuţiilor de serviciu dacă aceasta este intenţionată, iar circumstanţele concrete sunt lăsate în marja de apreciere a sistemului judiciar cum este cazul Canadei), fie condiţionarea existenţei infracţiunii de existenţa unei vătămări sau a unei pagube sau a unui folos fără să fie cuantificat strict, de obicei semnalizat în norma de incriminare prin sintagme de tipul ”atingere însemnată”, ”grav”, ”important” (aprecierea caracterului suficient de grav este lăsată în sarcina sistemului judiciar cum este cazul Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord).

Un prag valoric predefinit este întâlnit în cazul legislației penale din Texas, dar nu ca element de existenţă a abuzului în serviciu, ci ca formă agravantă a acestuia”, a declarat procurorul Alexandra Lăncrănjan pentru România Curată.

Claudia Postelnicescu, avocat: În Texas există prag valoric

“În Codul penal al statului Texas, SUA, există mai multe praguri individualizate pentru infracţiunea de abuz de putere/abuz în serviciu, fie pentru încălcarea legilor în exercitarea atribuţiilor de serviciu, fie neglijenţa în serviciu cu bunuri publice, servicii publice care sunt în grija funcţionarului sau al instituţiei publice, astfel:

un prag de 100 USD pentru încălcarea unei legi în legătură cu atribuţiile de serviciu;

praguri individualizate în raport cu valoarea pagubei – un prag între 100 şi 750 USD;

un prag între 100 şi 2500 USD;

închisoarea pentru prejudicii mai mari de 30.000 USD, dar mai mici de 150.000 USD;

închisoarea (individualizată pe categorii de pedepse) pentru prejudicii între 150.000 USD şi 300.000 USD;

închisoarea pentru pagube de 300.000 USD sau mai mari”, a explicat avocata Claudia Postelnicescu pentru România Curată.

Document de drept comparat intrat în posesia României Curate

În plus, surse din cadrul Ministerului Justiţiei confirmă ce spun experţii României Curate. Un document intern al MJ intrat în posesia României Curate arată fără dubiu că infracţiunile de serviciu nu au un prag valoric în UE.

Vezi mai jos cum sunt definite în UE infracţiunile de serviciu precum abuzul de funcţie sau de putere.

În Italia, de exemplu, valoarea pagubei este un criteriu doar pentru stabilirea pedepsei, nu un indicator de unde să înceapă răspunderea penală.

„Art. 323 Cod Penal italian, abuzul în serviciu:

În măsura în care nu constituie o infracţiune mai gravă, funcţionarul public sau persoana însărcinată cu un serviciu public care, cu ocazia exercitării funcţiei sau serviciului său, cu încălcarea normei legale sau regulamentare, sau prin omisiunea de a se abţine în prezenţa unui interes propriu al său sau al unei rude apropiate sau în alte cazuri prevăzute, cu intenţie îşi procură lui sau altor persoane un avantaj patrimonial injust sau cauzează altor persoane o pagubă injustă, este pedepsit cu închisoare de la un an la patru ani.

Pedeapsa e majorată în cazurile în care avantajul sau paguba prezintă o gravitate deosebită”, se arată în raportul de drept comparat intrat în posesia României Curate.

Ce spune legea în Liechtenstein

„Abuzul de autoritate

1. Funcţionarul care, în scopul de a aduce atingere drepturilor unei alte persoane, cu ştiinţă abuzează de atribuţiile sale în efectuarea activităţilor de serviciu în numele ţării, a unei asociaţii municipale, a unei municipalităţi, sau a unei alte entităţi de drept public în calitate de organ de executare a legii se pedepseşte cu închisoarea de la şase luni la cinci ani.

2. Persoana care comite o infracţiune în cadrul efectuării unei acţiuni oficiale cu o autoritate străină sau o instituţie internaţională sau supranaţională se pedepseşte cu închisoare de la unu la zece ani”.

 În Portugalia, articolul 382 privind abuzul de putere spune că:

„Funcţionarul care abuzează de atribuţiile sale sau încalcă obligaţiile de serviciu, cu scopul de a obţine, pentru el sau pentru altul, un beneficiu ilegal sau cauzează o vătămare unei alte persoane, se pedepseşte cu închisoarea de până la trei ani sau cu amendă, dacă nu i se poate aplica o pedeapsă mai gravă din cauza existenţei unei alte prevederi legale”.

În Austria, abuzul de autoritate publică spune:

„1. Funcţionarul public care de bunăvoie abuzează de autoritatea sa în efectuarea atribuţiilor de serviciu de aplicarea legii în numele guvernului federal, a unui Land, a unei asociaţii de municipalităţi, o municipalitate sau alt organ de drept public cu scopul de a aduce atingere drepturilor unei alte persoane se pedepseşte cu închisoarea de la şase luni la cinci ani”.

În Spania, abuzul în serviciu e reglementat astfel:

„Autoritatea sau funcţionarul public care, cu bună ştiinţă, pronunţă o hotărâre cu caracter arbitrar într-un dosar administrativ, va fi pedepsită cu pedeapsa specială a interzicerii ocupării unei funcţii sau a exercitării unei profesii pe o perioadă de şapte până la zece ani.”

Şi în Croaţia norma penală privind infracţiunile de serviciu prevede praguri de gravitate pentru ca judecătorul să poată diferenţia pedeapa aplicată, nu pentru a-i exonera pe unii de răspunderea penală.

„Articolul 337, Codul penal, abuzul în serviciu şi de autoritate publică:

1. Funcţionarul sau persoana responsabilă care, în scopul de a obţine pentru el sau pentru altă persoană un avantaj altul decât financiar sau de a cauza un prejudiciu altei persoane, abuzează de funcţia sau autoritatea sa publică, depăşeşte limitele autorităţii sale publice sau nu îşi îndeplineşte obligaţiile de serviciu, se pedepseşte cu amendă sau cu închisoarea de până la trei ani.
2. Dacă infracţiunea stipulată la paragraful 1 al acestui articol are ca rezultat prejudicierea considerabilă sau vătămarea gravă a drepturilor unei persoane, făptuitorul se pedepsește cu închisoare de la trei la cinci ani.
3. Dacă prin infracţiunea menţționată la paragraful 1 din prezentul articol se obţine un câştig financiar, făptuitorul se pedepseşte cu închisoarea de la şase luni la cinci ani.
4. Dacă prin infracţiunea menţionată la paragraful 1 din prezentul articol se obține un câştig financiar considerabil, iar făptuitorul acţionează cu scopul de a obţine un astfel de câştig, sau dacă este cauzat un prejudiciu mare, făptuitorul se pedepseşt+e cu închisoarea de la un an la zece ani.

Articolul 338, Codul Penal, abuzul în exercitarea atribuţiilor guvernamentale:

Funcţionarul sau persoana responsabilă din cadrul organelor sau unităţilor guvernamentale ale unei administraţii sau autonomii locale sau regionale, unităţi autonome locale sau organe care îndeplinesc servicii publice sau o persoană responsabilă din cadrul entităţilor juridice cu capital de stat sau majoritar de stat din Republica Croația  sau o unitate autonomă locală sau administraţie care, în scopul de a obține un câştig pecuniar în afacerea sa privată sau afacerea privată a membrilor familiei sale, abuzează de funcţia sau autoritatea sa publică acordând tratament preferenţial în cadrul unui concurs, sau prin acordarea, obţinerea sau contractarea de locuri de muncă se pedepseşte cu închisoarea de la şase luni la cinci ani”, se arată în documentul obţinut de România Curată.

Cum e în Finlanda

 „Codul penal, capitolul 40 Secțiunea 7 – Abuz de funcţie publică (604/2002)

1. Dacă funcţionarul, cu scopul de a obţine un beneficiu pentru el sau pentru altă persoană sau pentru a cauza o daună sau pierdere unei alte persoane
2. încalcă obligaţiile sale de serviciu stipulate în conformitate cu prevederile sau regulamentele care trebuie urmate în exercitarea funcţiilor publice, în cadrul participării în procesul de luarea deciziilor sau în cadrul pregătirii procesului de luarea deciziilor sau în cursul exercitării autorităţii publice în cadrul altor funcţii publice ale sale sau
3. utilizează abuziv funcţia sa cu privire la o persoană care se află sub comanda sau imediata supraveghere a sa, este condamnat pentru abuz de funcție publică la amendă sau închisoare de până la doi ani.
4. Funcționarul public poate fi condamnat şi la demiterea din funcţie dacă acesta este considerat în mod clar neadecvat să-şi exercite obligaţiile de serviciu.

Secţiunea 8 – Abuz de funcție publică în formă agravată (792/1989)

Dacă prin abuzul de funcție publică:

(1) se urmărește un beneficiu important, sau

(2) se încearcă să se cauzeze o anumită daună sau pierdere importantă sau

(3) infracțiunea este comisă într-un mod sistematic sau lipsit de scrupule iar abuzul de funcție publică este într-o formă agravată și la o evaluare globală, funcționarul public este condamnat pentru abuz de funcție publică în formă agravată la închisoarea de la patru luni la patru ani şi concediere.

Secţiunea 9, încălcarea obligaţiilor de serviciu (604/2002)

1. Dacă funcţionarul public, în exercitarea funcției sale, cu intenție și într-o manieră alta decât cea descrisă în prezentul capitol sau în capitolul 11, secțiunea 9(a), își încalcă obligațiile de serviciu care sunt în conformitate cu prevederile și regulamentele stipulate pentru funcțiile publice, iar fapta, analizată în întregime, având în vedere efectul său dăunător și vătămător și celelalte circumstanțe cu privire la faptă, nu este minoră, acesta se pedepsește pentru încălcarea obligațiilor de serviciu cu amendă sau închisoare de până la un an. (990/2009)

2. Funcţionarul public poate fi de asemenea demis dacă este vinovat de săvârşirea infracţiunii prevăzute de paragraful 1 sau îşi încalcă flagrant îndatoririle, iar infracţiunea indică faptul că este în mod evident nepotrivit pentru sarcinile de serviciu.”

Cum e în Lituania

„Cod Penal, articolul 228. Abuzul în serviciu:

1. Funcţionarul public sau persoana cu calitate echivalentă care abuzează funcţia deţinută sau îşi depăşeşte atribuţiile, cauzând astfel un prejudiciu major statului, unei organizaţii publice internaţionale, unei persoane fizice sau juridice, va fi privat(ă) de dreptul de a deţine o anumită funcţie sau de a se angaja în anumite activităţi, va fi amendat(ă) ori încarcerat(ă) pe o perioadă de până la patru ani. 

2. Persoana care săvârşeşte fapta prevăzută la paragraful 1 al acestui articol cu intenţia de a dobândi foloase materiale sau alte foloase personale, fără a exista o faptă de mituire, va fi privată de dreptul de a deţine o anumită funcţie sau de a se angaja în anumite activităţi, ori încarcerată pe o perioadă de până la şase ani.

3. Persoana juridică este, de asemenea, trasă la răspundere pentru faptele prevăzute în prezentul articol.

Articolul 228 (1). Înregistrarea ilegală a drepturilor asupra unui bun

Funcţionarul public sau persoana cu calitate echivalentă care în exercitarea atribuţiilor funcţiei de operator de registru înregistrează într-un registru public drepturile asupra unui bun, va fi privat(ă) de dreptul de a deţine o anumită funcţie sau de a se angaja în anumite activităţi, va fi amendat(ă) ori arestat(ă) sau încarcerat(ă) pe o perioadă de până la cinci ani.

 Articolul 229. Neîndeplinirea atribuţiilor oficiale

Funcţionarul public sau persoana cu calitate echivalentă care nu îşi îndeplineşte atribuţiile din neglijenţă sau le îndeplineşte defectuos, cauzând astfel un prejudiciu major statului, unei persoane fizice sau juridice, va fi privat(ă) de dreptul de a deţine o anumită funcţie sau de a se angaja în anumite activităţi, va fi amendat(ă) ori arestat(ă) sau încarcerat(ă) pe o perioadă de până la doi ani.

Cum sunt reglementate infracţiunile de serviciu în Polonia

Articolul 231 Cod Penal 

• 1. Funcţionarul public care îşi depăşeşte atribuţiile de serviciu sau nu le îndeplineşte, acţionând în detrimentul interesului public sau individual, va fi supus unei pedepse de privare de libertate pe o perioadă de până la trei ani.
• 2. În cazul în care făptuitorul săvârşeşte fapta prevăzută la § 1 în scopul de a dobândi un folos material sau personal, va fi supus unei pedepse de privare de libertate pe o perioadă cuprinsă între unu şi zece ani.
• 3. În cazul în care făptuitorul săvârşeşte fapta prevăzută la § 1 acţionând fără intenţie şi cauzând un prejudiciu esenţial, acesta va fi amendat, va fi supus unei pedepse de restricţionare a libertăţii ori de privare de libertate pe o perioadă de până la doi ani.
• 4. Dispoziţia § 2 nu se va aplica în cazul în care fapta prezintă caracteristicile faptei interzise menţionate la articolul 228.

Şi în Slovenia, legea diferenţiază cu privire la pedeapsa primită de cel care comite o infracţiune de serviciu, în funcţie de valoarea prjudiciului, nu stabileşte praguri valorice sub care făpuitorii să scape de răsunderea penală. De exemplu, funcţionarul care produce cu intenţie un prejudiciu sub 5000 de euo primeşte închisoare până la un an. Peste acest prag, primeşte până la 3 ani.

„Abuzul în serviciu sau al îndatoririlor de serviciu, articol 257: 

1. Funcţionarul sau funcţionarul public, care cu intenţia de a dobândi foloase nepecuniare pentru sine sau pentru altcineva sau de a cauza prejudiciu cuiva, abuzează funcţia deţinută sau îşi depăşeşte atribuţiile ori nu îşi îndeplineşte atribuţiile, va fi supus pedepsei cu încarcerarea pe o perioadă de până la un an.

2. Dacă, prin săvârşirea infracţiunii la care se face referire în paragraful de mai sus, făptuitorul cauzează un prejudiciu semnificativ sau atentează la drepturile altcuiva, atunci va fi supus unei pedepse cu încarcerarea pe o perioadă de până la trei ani.

3. Funcţionarul public care, intenţionând să dobândească un folos material pentru sine sau pentru altcineva abuzează funcţia deţinută sau îşi depăşeşte atribuţiile ori nu îşi îndeplineşte atribuţiile, va fi supus pedepsei cu încarcerarea pe o perioadă cuprinsă între trei luni şi cinci ani.

4. Făptuitorul menţionat în paragraful de mai sus, care abuzează de funcţia sau influenţa pe care o deţine, în scopul de a-şi crește ilegal propria sa proprietate într-o valoare semnificativă, se pedepsește în aceeaşi măsură ca şi în paragraful precedent.

5. În cazul în care, prin săvârşirea infracţiunii la care se face referire la paragrafele 3 şi 4, făptuitorul dobândeşte pentru sine sau pentru un terţ un folos reprezentat de o proprietate semnificativă care corespunde intenției sale iniţiale, va fi supus pedepsei cu încarcerarea pe o perioadă cuprinsă între unu şi opt ani.

Termenul „Prejudiciu semnificativ” este definit la articolul 99 paragraf 9 punct 2 ca fiind orice prejudiciu care nu depăşeşte valoarea de 5.000 de euro”, se arată în documentul obţinut de România Curată.

Cum e în Elveţia

Cod Penal, articolul 312 – Abuzul în serviciu

Orice membru al unei autorităţi sau orice funcţionar public care abuzează de funcţia pe care o deţine pentru a dobândi un folos necuvenit pentru sine ori pentru altcineva sau pentru a cauza un prejudiciu altcuiva, se pedepseşte cu încarcerarea până la cinci ani sau cu amendă.

Abaterea în funcția publică, art. 314

Membrul din cadrul unei autorități sau funcționarul public care, în cursul unei operațiuni juridice și cu scopul de a obține un avantaj nedrept pentru el sau pentru altă persoană, aduce prejudicii intereselor publice pe care trebuie să le protejeze este pasibil de o pedeapsă privativă de libertate de până la cinci ani sau de o sancțiune pecuniară. Pedeapsa privativă de libertate trebuie combinată cu o sancțiune pecuniară”.

În Franţa, legislaţia nu prevede infracţiunea de “abuz de funcţie”, însă mai multe infracţiuni (deturnarea de fonduri publice, conflicte ilegale de interese şi favoritism) cuprind acest concept în definiţia lor. De asemenea, Franţa nu a creat o infracţiune suplimentară pentru îmbogăţirea ilegală deoarece articolele 321-1 şi 321-6 din Codul Penal referitoare la primirea resurselor şi nejustificarea acestora şi articolul 168 din Codul Fiscal general (CGI) au același obiectiv.

Ar putea intra în noţiunea de abuz în serviciu (conform art 19 al UNCAC) şi următoarele infracţiuni:

„Secţiunea I. Abuz de autoritate îndreptat împotriva administraţiei publice

Articolul 432-1

Luarea de măsuri cu scopul de a obstrucționa aplicarea legii de o persoană cu autoritate publică în exercitarea funcției sale, se pedepsește cu cinci ani de închisoare și o amendă de 75.000 euro.

Articolul 432-2

Infracțiunea prevăzută de articolul 432-1 se pedepsește cu zece ani de închisoare și cu o amendă de150.000 euro dacă acțiunea infracțională a avut succes.

Articolul 432-3

Comiterea în continuare a unei infracțiuni de o persoană care deține o autoritate publică sau care exercită atribuții publice, sau de o persoană care deține un mandat public electoral, după ce a fost informată oficial de decizia sau circumstanțele care au dus la încetarea atribuțiilor sale, se pedepsește cu doi ani de închisoare și o amendă de 30.000 euro.

Paragraful 2. Discriminarea

Articolul 432-7

Discriminarea definită de articolul 225-1, comisă cu privire la o persoană fizică sau juridică, de o persoană care deține o autoritate publică sau care exercită atribuții publice, în exercitarea sau cu ocazia acelei funcții sau responsabilități, se pedepsește cu cinci ani de închisoare și o amendă de75.000 euro dacă constă în:

1° refuzarea uni drept conferit de lege;

2° îngreunarea exercitării în condiții normale a unei anumite activități economice”.

În Germania,  

„Secțiunea 263. Frauda

(1) Persoana care, cu intenția de a obţine pentru ea sau pentru altă persoană un beneficiu material ilegal, aduce prejudiciu bunurilor unei alte persoane provocând sau menţinând în eroare reclamând situaţii false sau denaturând sau eliminând fapte adevărate se pedepsește cu închisoarea de până la cinci ani sau cu amendă.

(2) Tentativa se pedepsește.

(3) În anumite cazuri grave pedeapsa este închisoarea de la șase luni la zece ani. Un caz grav apare de obicei dacă făptuitorul

1. acționează pe baza unor considerente comerciale sau în calitate de membru al unei bande a cărui scop este comiterea continuă de fapte de falsificare și fraudă;
2. cauzează o pierdere financiară majoră pentru sau acționează cu intenția de a pune un număr mare de persoane în pericol de pierdere financiară prin săvârșirea continuă de infracțiuni de fraudă;
3. pune altă persoană în greutăți financiară;
4. abuzează de atribuțiile sau funcția sa de funcționar public; sau
5. pretinde că a avut loc un eveniment asigurat după ce el/ea sau altă persoană în acest scop au dat foc unui obiect de o valoare importantă sau l-a distrus, în totalitate sau în parte, dându-i foc sau cauzând scufundarea sau eșuarea unei nave.

(4) Secțiunea 243(2), secțiunea 247 și secțiunea 248a se aplică mutatis mutandis.

(5) Persoana care acționează pe baza unor considerente comerciale sau în calitate de membru al unei bande a cărui scop este comiterea continuă de infracțiuni prevăzute de secțiunile 263 – 264 sau secțiunile 267 – 269 se pedepsește cu închisoarea de la un an la zece ani, în cazuri mai puțin grave cu închisoarea de la șase luni la cinci ani.

(6) Instanța poate da un ordin de supraveghere (secțiunea 68(1)).

(7) Secțiunea 43a și 73d se aplică dacă făptuitorul acționează în calitate de membru al unei bande a cărui scop este săvârșirea continuă de infracțiuni prevăzute de secțiunile 263 – 264 sau secțiunile 267 – 269. Secțiunea 73d se aplică dacă făptuitorul acționează pe baza unor considerente comerciale.

Secţiunea 264. Frauda cu privire la subvenţii

(1) Persoana care:

1. face declarații false sau incomplete cu privire la fapte referitoare la acordarea de subvenții pentru el/ea sau altă persoană de natură avantajoasă pentru el/ea sau altă persoană, în fața unei autorități publice competente să acorde subvenția sau în fața altei agenții sau persoane care este implicată în procedura de acordare a subvențiilor (entitatea care acordă subvențiile);
2. foloseşte un obiect sau beneficiu monetar a cărui utilizare este restricționată de lege sau de entitatea care acordă subvențiile în legătură cu un contract de subvenții în contradicție cu această restricție;
3. ascunde, contrar legislației referitoare la acordarea de subvenții, informații cu privire la fapte referitoare la subvenția dată de entitatea care acordă subvențiile; sau
4. utilizează un certificat referitor la dreptul de subvenție sau cu privire la fapte în legătură cu subvenția, care a fost obținut în urma unor declarații false sau incomplete în cadrul procedurilor de acordare a subvenției,

Se pedepsește cu închisoarea de până la cinci ani sau cu amendă.

(2) În anumite cazuri grave pedeapsa este cu închisoarea de la șase luni la zece ani. Un caz grav apare de obicei dacă făptuitorul

1. obține, din interes propriu sau prin utilizarea de documente falsificate sau contrafăcute, o subvenție mare nejustificată pentru el sau pentru altă persoană;
2. abuzează de atribuțiile sale sau funcția sa de funcționar public; sau
3. se folosește de asistența unui funcționar public care abuzează de atribuțiile sau funcția sa.

(3) Secțiunea 263(5) se aplică mutatis mutandis.

(4) Persoana care acționează cu neglijență gravă în cazurile prevăzute în secțiunea (1) numerele 1 – 3 de mai sus se pedepsește cu închisoarea de până la trei ani sau cu amendă.

(5) Persoana care în mod voluntar împiedică acordarea de subvenții în baza infracțiunii nu se pedepsește în conformitate cu subsecțiunile (1) și (4) mai sus. Dacă subvenția nu este acordată indiferent de contribuția făptuitorului acesta va fi exonerat de răspundere dacă în mod voluntar și sincer face eforturi pentru a împiedica acordarea subvenției.

(6) În plus față de pedeapsa cu închisoarea de cel puțin un an pentru o infracțiune prevăzută în subsecțiunile (1) – (3) de mai sus instanța poate decide pierderea capacității de a deține funcții publice, de a vota și de a fi ales în alegeri publice (secțiunea 45(2) și (5)). Obiectele care au legătură cu infracțiunea pot face obiectul uni ordin de deposedare; secțiunea 74a se aplică.

(7) Subvenția în înțelesul acestei prevederi înseamnă

1. un beneficiu din fonduri publice în baza legii federale sau de stat pentru afaceri sau întreprinderi, care cel puțin în parte

(a)  este acordat fără a ține seama de legătura cu piață; și

(b)  este destinat promovării economiei;

2. un beneficiu din fonduri publice în baza legislației comunitare care este acordat cel puțin în parte fără a ține seama de legătura cu piața.

O întreprindere publică este considerată a fi o afacere sau întreprindere în sensul primei propoziții Nr 1 de mai sus.

(8) Faptele sunt relevante cu privire la subvenție în sensul subsecțiunii (1) de mai sus

1. dacă acestea sunt considerate relevante pentru subvenție în baza legii sau de către entitatea care acordă subvenția în baza unei legi; sau
2. dacă aprobarea, acordarea, reclamarea, reînnoirea sau continuarea unei subvenții depinde de aceste fapte în baza legii”.

Şi în Suedia, legea face diferenţieri în ce priveşte pedeapsa primită raportat la prejudiciu.

Capitolul 20

Abuzul de funcție, etc.

Secțiunea 1

Persoana care în exercițiul unei autorități publice prin acțiune sau omisiune, cu intenție sau prin neglijență, încalcă obligațiile sale de serviciu, se pedepsește pentru abuz de funcție cu amendă sau închisoarea de până la doi ani. Dacă, având în vedere atribuțiile de serviciu ale făptuitorului sau natura funcției sale considerată în legătură cu exercitarea atribuțiilor sale publice în alte privințe sau având în vedere alte circumstanțe, acțiunea putând fi considerată minoră, nu se va aplica pedeapsa.

Dacă o infracțiune menționată în primul paragraf a fost comisă cu intenție și este considerată ca fiind gravă, se aplică o pedeapsă pentru abuzul grav de funcție cu închisoarea de la șase luni la șase ani. În evaluarea gravității infracțiunii, o atenție specială se acordă faptului dacă făptuitorul a abuzat serios de funcția sa sau dacă infracțiunea a cauzat o vătămare gravă unei persoane sau sectorului public sau un beneficiu important necorespunzător.

Un membru al unei adunări municipale sau naționale cu rol decizional nu se face răspunzător conform prevederilor din primul sau al doilea paragraf din prezenta secțiune pentru nicio acțiune întreprinsă într-o astfel de calitate.

De asemenea, prevederile din primul sau al doilea paragraf din prezenta secțiune nu se aplică dacă infracțiunea se pedepsește conform acestei legi sau unei alte legi.

Dezbateri la Ministerul Justiției pentru pragul la abuz

Ministerul Justiţiei a anunţat organizarea unor dezbateri publice pe tema stabilirii unui prag valoric pentru infracţiunea de abuz în serviciu, după decizia CCR.

Vezi aici integral prima din aceste dezbateri:

Curtea a respins formal contestaţia Bombonicăi Prodana, fosta soţie a liderului PSD, Liviu Dragnea, privind inexistenţa unui prag valoric la abuzul în serviciu, dar în realitate a admis-o şi în motivare a scris negru pe alb că legiuitorul (Parlamentul prin lege sau Guvernul prin ordonanţă de urgenţă) are obligaţia să instituie un prag valoric la abuzul în serviciu. În caz contrar, s-ar încălca drepturile omului întrucât legea nu ar fi suficient de clară şi previzibilă.

Scapă Dragnea?

Pragul la abuzul în serviciu de 200.000 de lei a fost una dintre principalele nemulţumiri care au scos oamenii în stradă în februarie după adoptarea OUG 13 de către Guvernul PSD abia instalat. Pagubele produse cu intenţie sub această valoare nu ar mai fi fost sancţionate penal, adică cu detenţie. Pragul din celebra ordonanţă l-ar fi scăpat pe liderul PSD Liviu Dragnea de acuzaţia de instigare la abuz în serviciu în procesul angajărilor fictive de la Protecţia Copilului Teleorman. Prejudiciul din acest caz se ridică la 108.000 lei.