Silvia Vrinceanu

”Totul e clar, fracturăm pe un dolar!” ManiFEST, primul festival anti-fracking din România: mărturii, înregistrări VIDEO și galerie FOTO

”Totul e clar, fracturăm pentru un dolar!” este mesajul artiștilor care au urcat pe scenă sâmbătă, în prima zi a ManiFEST – Cu noi nu te PUIești, primul festival anti-fracking din România. Activiști din toată țara, artiști și localnici s-au întâlnit în comuna vasluiană pentru a se cunoaște direct, pentru a face schimb de informații și pentru a consolida rezistența în fața exploatării prin fracturare hidraulică a gazelor de șist.

Cu cei deciși nu te pui la Puiești! Asta arată în aceste zile o mână de oameni implicați, inimoși, perseverenți și hotărâți, veniți din toată țara, care și-au propus să facă un simbol național al rezistenței împotriva fracturării hidraulice dintr-o mică localitate, situată între domoalele dealuri din Moldova. La Puiești, comună cu 4.800 de oameni, care trăiesc din agricultură și creșterea animalelor, compania americană Chevron a obținut toate autorizațiile necesare pentru a fora gaze de șist prin controversata metodă a fracturării hidraulice. Cum locurile de muncă și prosperitatea promise cântăresc mult mai puțin decât posibila otrăvire a apelor, a solului și a aerului, ca să nu mai amintim de riscul seismic, comunitatea a spus “NU!”, iar activiștii pentru mediu s-au alăturat mișcării de rezistență. Timp de trei zile, într-o fâneață plină cu parfum de izmă sălbatică, situată chiar lângă perimetrul concesionat de Chevron, are loc prima ediție a ManiFEST. Aici se face rezistență creativă, inteligentă, pașnică, la firul ierbii care era păscută ieri cu nesaț de o turmă de mioare. Iar sătenii le-au sărit în ajutor. Au cazat artiștii la ei acasă, le-au adus fân cu căruțele și apă, iar Crucea Roșie a organizat un punct de prim ajutor. Inițiatorii spun că evenimentul civic este organizat pe bază de voluntariat și din donații adunate de la persoane particulare, în primul rând pentru informarea populației, dar și pentru a arăta că – la nevoie – se poate lupta chiar și cu mâinile goale împotriva unor corporații puse pe profit, care au forța să răstoarne și guverne, dacă nu le pot cumpăra sau cointeresa.

“Suntem toți ca unul, să arătăm Chevron-ului cine e jupânul!”

În jur de 150 de oameni s-au adunat în prima zi, sâmbătă, lângă perimetrul Chevron, de unde au transmis într-un glas: CU NOI NU TE PUI(ești)! Nu sunt mulți, dar nici puțini, dacă ne gândim că totul are loc într-unul din cele mai sărace județe ale României, acolo unde chiar acum se formează o brumă de societate civilă sau “pui civici”, așa cum îi numesc organizatorii. Pornind de la premisa că prin artă și muzică se comunică mai ușor problemele sociale și de mediu, organizatorii, câțiva prieteni căliți în protestele de stradă de la București, au reușit să mobilizeze nu mai puțin de 30 de trupe pentru a le cânta celor de la Puiești. Fiind o premieră, festivalul antifracturare a nășit și o trupă muzicală, „No Name Crew”, care a scris, pe loc, și imnul acestui festival. “Suntem toți ca unul, să arătăm Chevron-ului cine e jupânul!”, a răsunat de pe scena amplasată în câmpul de la Puiești. De loc din Bârlad, Andrei Morariu și frații Cătălin și Vlad Condrat au prins curaj și au urcat pe scenă la cererea publicului. “Acum am urcat prima dată pe o scenă adevărată. Noi cântăm împreună de numai patru zile. Până acum ne-am întâlnit mai mult pe lângă scenă”, ne-au spus băieții, care au cerut să fie iertați pentru nesincronizare. Ei au promis că vor intra cu imnul în studioul de înregistrări.

“Singura șansă este mobilizarea comunității”

Toate trupele invitate au acceptat să cânte pro bono la ManiFest, “pentru o lume curată, fără fracturare”. Aceasta a fost cea mai ușoară parte a organizării, după cum ne spune Hetti Benedek, membră a echipei de organizare, cea care conduce Grupul de Intervenție Civică (GIC) Brașov,  înființat cu această ocazie „din nevoia de a avea o ștampilă pentru formalități”. “Iar cel mai greu a fost să mișcăm lucrurile aici. A trebuit efectiv să tragem de oameni”, după cum ne mărturisește. Partea bună a fost că autoritățile locale sunt de partea activiștilor. „Fără autorizație de la Primărie, ar fi fost greu de organizat festivalul fără amenzi. Aici până și Poliția e cu noi, dar până când nu știm… Am făcut informare și oamenii înțeleg că gazele nu se vor extrage prin metode tradiționale și că astfel se va otrăvi apa, aerul și solul și nu vor mai avea cu ce să hrănească animalele. Precedentul s-a creat la Pungești. Mai departe nu știm ce se va întâmpla, dar unul din scopurile festivalului ăsta a fost, să mobilizăm oamenii și, dacă se întâmplă ceva, să facă rezistență. În paralel se duc și procese, dar finalitatea lor este incertă, la cum se schimbă legile la noi. Eu tot cred, în prostia mea, că singura șansă este mobilizarea comunității. Dacă oamenii nu se revoltă, nicio șansă nu avem!”, insistă Hetti.

Sunt protestatar de-al locului!

În vârstă de 59 de ani, David Roma din Puiești este casier la o firmă privată, consilier local la al treilea mandat, și a muncit pe brânci pentru organizarea festivalului. A fost singurul din comună care a participat la protestele de la Pungești, în toamna anului 2013. „Văzând că nu e de glumit cu gazele de șist, că fracturarea hidraulică nu e bună, afectează pânza freatică, schimbă culoarea la apă, afectează vegetația și câte și mai câte, am zis că nu e de stat cu mâinile în sân. Noi aici trăim din agricultură, iar dacă nu avem apă, suntem morți.” Împreună cu Alexandru Lișman, cântăreț de muzică hip-hop, timp de două săptămâni a fost din poartă în poartă pentru a informa sătenii că „România nu e lumea a treia”. “Oamenii nu au informații, sunt foarte puțini care urmăresc presa locală, care au internet. Dacă vom ieși în stradă, va fi bine, dacă nu, va fi dezastru. Consecințele forării nu se văd acum, ci peste 7,8,10 ani cel mult. Am fost aseară la Pungești și oamenii de acolo povesteau că apa a început să-și schimbe culoarea. Din informațiile mele, cei de la Chevron au stagnat lucrările la Puiești din pricina alegerilor prezidențiale. După aceste alegeri, 100% va veni sonda la Puiești. Dacă noi nu ieșim în număr mare să-i oprim, ei vor face ce vor. La ei, în America, se forează dar la o distanță de 70-80 km de localități, nu ca la noi, 7-900 metri de sat.”, spune David Roma.

Și primarul spune „nu” gazelor de șist

Primarul Costel Moraru ne spune că cei de la Chevron au toate autorizațiile emise și se teme că așteaptă doar un semnal pentru a începe. „Atât noi, cei de la conducerea comunei, cât și locuitorii, suntem împotriva explorării și exploatării gazelor de șist și cred că am făcut tot ce era în putința noastră, dar din păcate încă nu am ajuns la un rezultat bun. Mă tem că se va trece peste voința noastră. Tocmai de aceea cred că este important să aflăm cu toții ce este o fracturare hidraulică. Din ce știm până acum, din ce ne-au spus oamenii de știință, nu e benefică, de aceea și organizăm acest festival. Dacă ar fi după mine, lucrările ar trebui oprite”, spune primarul Moraru.

Compania Chevron deţine patru acorduri de mediu în judeţul Vaslui pentru explorarea gazelor de şist, în localităţile Siliştea – Pungeşti, Păltiniş – Băceşti, Popeni – Găgeşti şi Puieşti. În noiembrie 2013, Consiliul Local Puiești a adoptat o decizie de interzicere a explorării şi exploatării gazelor de şist, însă Tribunalul Vaslui a declarat ilegală hotărârea. „Comunităţile locale nu se pot pronunţa asupra exploatării zăcămintelor din subsol, acestea fiind în proprietatea exclusivă a statului”, subliniază Prefectura Vaslui în cererea de anulare a hotărârii. Sonda de la Puieşti ar urma să fie amplasată la 1,4 km de cea mai apropiată așezare umană şi la 300 de metri faţă de pârâul Tutova, pe o suprafață de două hectare, concesionate de la un particular. Procesul prin care comunitatea a decis să spună „nu” exploatării continuă la Curtea de Apel Iași.

Pungeștiul susține Puieștiul

La Puiești a venit și un grup de săteni din Pungeşti, prima localitate din România unde compania petrolieră a început prospecţiunile. “Suntem țărani autentici, nu ne-a scos nimeni în stradă, nu suntem plătiți de nimeni. Ne apărăm apa, pământul, drepturile noastre, viitorul copiilor. Orice se face pentru cauza asta, în lupta antifracking, este binevenit. Oamenii au nevoie să fie informați, e nevoie să se sensibilizeze țara. Să se știe că Roșia Montană, Pungești, Puiești sunt trei inimi românești. Și noi facem parte din România. Noi, în județul Vaslui, suntem văzuți ca o zonă săracă, pentru că autoritățile au vrut să fim săraci, ca să fim mai ușor de manipulat și ținut sub papuc. Dar săraci cum suntem, noi suntem mulțumiți cu traiul nostru, pentru că ne e dragă zona, ne sunt dragi pământurile. Suntem răzeșii lui Ștefan cel Mare, cum să lăsăm totul pustiu aici?”, spune Liliana Sava, de 40 de ani din Pungești, mama a două fete, cu care a venit la festival. Ea spune că unii săteni au făcut un pas în spate, crezând că pericolul a trecut. “Jandarmii încă mișună prin sat, iar dacă nu s-ar fi găsit gaze, așa cum s-a zis, puțul ar fi fost închis și l-ar fi dat nerentabil. Avem nevoie de solidaritatea românilor pentru că nici autoritățile nu conștientizează pericolul”, spune activista din Pungești. Liliana Sava povestește că a fost luată peste picior atunci când a mers să se plângă la autoritățile județului. “Am intrat câțiva țărani în Consiliu și l-am întrebat pe d-nul Buzatu (Dumitru Buzatu, președintele Consiliului Județean Vaslui – n.r.) ce face dacă vom rămâne fără apă într-un an, doi, trei. Răspunsul a fost că să mai bem rachiu în loc de apă”, spune ea.

“Ne-au făcut bețivi, dar nu toți oamenii sunt la fel. Așa cum sunt în Parlament adormiți, așa sunt și la noi bețivi sau puturoși”, intervine Elena Sprivac, care a venit cu copiii înfășurați în steaguri tricolore pentru a susține rezistența de la Puiești. “Ce se întâmplă la Puiești este bine, că se face informare. Nouă, la Pungești, ne-a lipsit informarea și am fost luați prin surprindere. Nu prea văd oameni din Puiești aici, cred că ar trebui să revină cu picioarele pe pământ”, îi dojenește Elena Sprivac, din Pungești, pe cei din Puiești.

Vasluienii nu sunt singuri

ManiFEST continuă pe câmpul de la Puiești până luni seară, cu concerte, prezentări, workshopuri. În Cortul Rezistent la Fracturare sunt programate activități de informare pe probleme de protecție a mediului, se vor prezenta alternative de dezvoltare durabilă pentru comunitătile rurale, se vor organiza ateliere creative și teatru tematic. La cortul anti-fracturare au loc discuții și sesiuni de informare. Maria Olteanu, despre care cei de acolo spun că a fost “scânteia festivalului”, alături de Frances Leader, activistă  și cântăreață din Anglia, le-au vorbit puținilor curioși despre rezistența din Marea Britanie. De la ora 15:30, de pe scenă va răsuna din nou muzica. Luni, aveți timp să trageți și voi o fugă până la Pungești, o comună pitorească, aflată la 20 de kilometri de Bârlad.

“Uniți salvăm planeta!”

Cristi Alexe, un activist care a susținut festivalul, a venit tocmai de la Arad, cu trenul, cu mașina și chiar pe jos câțiva kilometri, pentru a le arăta localnicilor că nu sunt singuri. El a dat exemplul unui trib din Brazilia care a distrus utilajele celor care au venit să le taie pădurile de care depinde existența lor, dar a spus și povestea unor săteni din Arad care s-au luptat cu „toporatorii” pentru a-și păstra pădurea. “Nu susțin violența, nu încurajez violența, nu instig la violență, dar susțin oamenii care recurg la autoapărare. Oamenii nu se pot uni până nu sunt informați, iar acesta este și scopul festivalului ManiFest, a cărui organizare este un adevărat miracol. Eu sunt din Arad, Alex e din Focșani, Maria din Călărași, Hetti și Erwin din Brașov, Willy Schuster de la Moșna. Ce vrem noi să facem este să transferăm informația la oamenii care nu au acces la informație. Pentru că în era informației a nu avea acces la informație este o crimă”, spune Cristi Alexe. “Uniți salvăm planeta!” este și mesajul cu care a venit din Grecia Dimitris. El militează “pentru democraţie directă” și ne-a povestit despre lupta comunităţii din Skouries împotriva unui proiect de minerit cu cianuri, cu aceleași ingrediente ca la Roșia Montană. El a susținut ieri o prezentare intitulată: “Atacul distructiv al capitalismului asupra societăţii şi naturii. Bătălia pentru Skouries”.

Ce frumos e la Puiești!…

Inspirați de FânFest, fratele mai mare de la Roșia Montană, ManiFest și-a atins scopul, după cum spun cei care l-au pus pe afiș. „Anul acesta a fost o ediție experiment, care a pornit din ce am văzut la FânFest, o inițiativă care a reușit să  întărească lupta comunității locale. Ideea noastră a fost să punem Puieștiul pe hartă, nu neapărat să strângem aici 5.000 de oameni”, spun cei din comitetul de inițiativă, a căror experiență vine exclusiv din participarea la alte festivaluri. Dar mai presus de asta, cei de acolo au reușit să construiască un pod de solidaritate între românii din țară, cei din diaspora și activiștii pentru un mediu curat, care a ieșit din mediul virtual. E un început minunat și e frumos că se întâmplă zilele acestea la Puiești.

***
„Ideea organizării festivalului ManiFEST a pornit de la convingerea că gradul de conștientizare al societății de astăzi vis-a-vis de importanța naturii, de menajarea și conservarea potențialului său, poate fi ridicat atunci când comunicarea problemelor sociale și de mediu se face prin intermediul artei și al muzicii.”

comunicat ManiFest

***

Blogger de Lălești
Dan Doran, un blogger din satul Lălești, spune că lumea din zonă nu doar că nu e informată, dar e și foarte speriată de puterea corporațiilor. „Li se spune că dacă vor veni aici, la ManiFEST, vor mânca bătaie și am văzut eu niște tineri cum au rupt-o la fugă când au văzut mașina poliției. Sunt dependenți de ajutoare sociale, sunt nesiguri. Ceea ce s-a întâmplat la Pungești a avut un impact psihologic enorm aici”, spune Dan Doran. El povestește că a fost ziarist, dar s-a retras la țară pe motiv de boală. A ales locul pentru că „apa e excepțională, aerul este curat, zona este frumoasă”. „La început, și eu am susținut locurile de muncă promise de Chevron, dar între timp mi-am dat seama că nu este chiar așa. Nu vreau ca ce e aici să intre în categoria locurilor amenințate cu dispariția. Nu-mi convine să vină aici niște idioți, să bage niște gaze în pământ, să otrăvească solul și să se transforme zona în deșert. E o campanie de dezinformare foarte subtilă, oamenii sunt foarte speriați, se tem de poliție, de autorități. Și totul pornește de la cel care a vândit terenul aici”, spune Dan Doran. Venit la ManiFEST cu agenda în mână, el spune că vrea să dea o mână de ajutor la informare. Iar pentru asta a fost înființat și un punct de informare la căminul cultural, suspendat însă sâmbătă seara pe motiv de nuntă și cumetrie. O petrecere care a avut loc printre bannerele antifracturare.

***

puiești 0 1puiești 10 puiești 11 puiești 12 puiești 9 puiești 5 puiești 6 puiești 7 puiești 4 puiești 8 puiești 3 puiești 2 puiești 1 puiești 0

 


Donează și susține-ne acțiunile pentru bună guvernare!

Fondurile colectate susțin bătăliile pe care le ducem în justiție, administrarea aplicației Ia Statul La Întrebări, dar și programele prin care monitorizăm serviciile și instituțiile publice.


Vino în comunitatea noastră de bună guvernare!

Abonează-te la newsletterul România Curată. Vei primi pe e-mail articolele și campaniile noastre și ne poți răspunde la adresa de contact cu sugestii, sesizări sau cu propriile tale articole pentru publicare.

Articole recente

Recomandări

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *