- Ziarul local Tribuna (de Sibiu n.a.) a publicat un amplu material, atât în ediția tipărită (în deschidere), cât și în cea online cu explicații privind ”acuzațiile” legate de prezența azbestului și a metalelor grele în zăcământul care ar urma să fie exploatat și procesat în cadrul Afacerii Rășinari.
- Punctele de vedere prezentate sunt cele ale reprezentanților companiei MPI, care vrea să dezvolte proiectul și a ”doi specialiști austrieci” despre care se spune că au fost contactați de Tribuna de Sibiu. O mare parte a explicațiilor acestora vizează riscurile pentru sănătatea umană și mediu prezentate pe larg pe proiectul investigațiilor de mediu Verde Curat, de pe România Curată (lucru menționat, de altfel, în articol).
- Stephanie Roth, fostă jurnalistă la The Ecologist și cunocută activistă de mediu (distinsă cu prestigiosul Goldman Prize pentru implicarea în cazul Roșia Montană), arată că cel puțin unul dintre cei doi specialiști austrieci a avut contract de promovare a proiectului cu MPI. Verde Curat/ România Curată a găsit, într-o primă fază a documentării, posibile legături (cel puțin) indirecte între MPI și cel de-al doilea specialist austriac.
Evaluarea riscurilor după ce pornește proiectul?!
În esență, opiniile celor doi ingineri austrieci și punctul de vedere al MPI nu contrazic opiniile specialiștilor consultați de Verde Curat/ România Curată și a studiilor științifice legate de riscurile majore pentru mediu și sănătatea umană unor astfel de proiecte pe care le-am citat. Nu este infirmată nici posibilitatea prezenței crisotilului (și a azbestului) în rocile care vor fi extrase și prelucrate, și nici a metalelor grele în zăcământ.
În privința metalelor grele nici măcar nu e vorba de o ”acuzație” ori ”posibilitate”, ci de o certitudine documentată științific chiar pe mostrele puse la dispoziție de MPI. Ce nu spun specialiștii austrieci și reprezentanții MPI e că studiile privind prezența azbestului, respectiv modul de gestionare al concentrațiilor de metale grele trebuie realizate înainte de orice avizare și autorizare.
”Pentru caracterizarea corectă a acestor elemente sunt necesare analize chimice reprezentative, teste de mobilitate și evaluări ale reziduurilor rezultate în urma procesării. (s.n.). Nu excludem necesitatea unor măsuri specifice pentru gestionarea impurităților, însă simpla identificare a unor minerale care conțin metale nu demonstrează că acestea vor ajunge în mediu sau că va exista, în mod inevitabil, o contaminare”, transmit cei de la MPI, conform Tribuna din Sibiu.
Sublinierea legată de ”evaluarea reziduurilor rezultate în urma procesării” ne aparține. Pe de o parte pentru că este o confirmare, dincolo de orice dubiu, chiar din partea MPI, nu doar a faptului că în zăcământ există metale grele, cu foarte mare potențial cancerigen dacă ajung mediu, ci și a faptului că firma are cunoștință de existența lor și de riscurile pentru sănătate pe care le implică.
Pe de altă parte, MPI dă de înțeles că evaluările ar urma să se facă pe reziduurile rezultate în urma procesării, adică DUPĂ pornirea proiectului. După cum a demonstrat deja poluarea cu formaldehidă cancerigenă a fabricilor de pe platforma Kronospan din Sebeș, autoritățile nu sunt capabile să o împiedice, mai ales când se bazează pe monitorizările firmelor cu potențial de poluare ridicat (vezi aici).
E obligația companiei să dovedească lipsa sau diminuarea riscurilor, înainte de autorizare
Pe lângă acest aspect, atât cei doi specialiști austrieci, cât și MPI repetă ideea că prezența crisotilului (azbestului), respectiv a metalelor grele în zăcământ (implicit a riscurile majore pentru mediu și sănătatea oamenilor), NU ar fi fost demonstrate. Ceea ce e adevărat, iar articolele de pe Verde Curat/ România Curată și specialiștii consultați nu susțin contrariul.
Însă ce NU spun cei de la MPI și specialiștii austrieci e că este obligația companiei să demonstreze că aceste riscuri NU există, iar dacă există cum sunt diminuate. Principiile prevenției și precauției, pe care se bazează legislația europeană (și cea autohtonă) de mediu impune această obligație celor care dezvoltă proiecte cu impact de mediu major. Iar acest lucru trebuie făcut ÎNAINTE de autorizarea oricărui proiect.
Ține de o logică elementară, că e obligația firmelor care vorbesc de investiții de sute de milioane, chiar miliarde de euro, cu profituri pe măsura sumelor pe care le cheltuie, să suporte costurile unor astfel de studii, nicidecum a comunităților potențial afectate, a activiștilor ori a jurnaliștilor de mediu.
Mai mult, companiile ar trebui să finanțeze efectuarea unor astfel de studii în mod independent, adică prin intermediul autorităților publice de reglementare, cărora să le pună la dispoziție sumele necesare realizării studiilor, nu prin contractarea directă a unor institute ori laboratoare publice și/sau firme private.
Specialiștii austrieci, legături directe și indirecte cu MPI
Astfel, s-ar evita situația în care specialiștii cărora li se cer studii ori puncte de vedere să fie influențați de faptul că sunt plătiți direct de către compania care vrea să dezvolte un proiect. Situație în care se află cel puțin unul dintre cei doi specialiști austrieci care au discutat cu Tribuna de Sibiu.
Stephanie Roth, cunoscută activistă de mediu la nivel global, distinsă cu Goldman Prize (”Oscarul” pentru activism de mediu) pentru implicarea în Campania Salvați Roșia Montană, a fost cea care a verificat prima legăturile dintre cei doi experți a căror opinie a fost prezentată în presa locală, dr. David Konlechner și dr. Gernot Mevec.
”Am verificat. Dr. David Konlechner nu este un expert independent”, scrie Stephanie Roth pe Facebook. ”În mai 2026, la conferința internațională MagForum 2026 (Baveno, Italia, 18–20 mai), el a vorbit din partea companiei și era prezentat oficial în program astfel: „Dr David Konlechner, Chief Technology Advisor, MPI Magnesium, Austria“ (consilier tehnologic principal al MPI Magnesium)”.
”Cu alte cuvinte, consilierul tehnologic al companiei vorbește despre proiectul companiei. Poate fi un inginer competent, dar nu este o voce independentă, iar cititorii aveau dreptul să știe asta”, subliniază Stepahnie Roth.
Despre dr. Gernot Mevec (birou de inginerie pentru știința materialelor, Austria) nu am găsit documente publice care să-l lege direct de MPI, arată Stepahnie Roth, care adresează trei întrebări legitime.
- Cine i-a propus pe cei doi experți ziarului?
- Au fost plătiți pentru aceste opinii, și de cine?
- A colaborat dr. Mevec cu MPI Magnesium sau cu firma dr. Konlechner?
În acest sens, activista de mediu a adresat public solicitări de clarificări redacției Tribuna de Sibiu, privitoare la existența (sau nu) a unui contract de publicitate sau parteneriat cu MPI, legătura dintre dr. Konlechner și MPI Magnesium și modul în care au fost contactați experții.
Verificările făcute de Verde Curat/ România Curată confirmă afirmațiile lui Stephanie Roth în privința lui David Konlechner. Mai mult, în cazul lui Gernot Mevec, a găsit indicii cu privire la legături cel puțin indirecte cu MPI.
Astfel, Gernot Mevec are o colaborare academică cu Montanuniversität Leoben, lucru menționat expres chiar de acesta în prezentarea lui personală. Universitatea din Leoben este activă în ecosistemul EIT ( European Institute of Innovation and Technology) RawMaterials, care, după cum menționează chiar MPI Magnesium (pe site-ul propriu) a finanțat cercetările companiei. Asupra acestei finanțări, vom reveni, însă, în mod separat.
Reamintim că, duminică, 8 noiembrie, la Rășinari se va organiza un referendum local, în care cetățenii comunei sunt chemați să voteze dacă sunt de acord sau nu cu mina propusă de MPI în curtea lor. Referendumul a fost convocat în urma revoltei civice cauzată de modul în care informații esențiale legate de proiect au fost evitate în ultimii 6 ani (de când au început explorările) până acum două luni, când MPI a anunțat obținerea licenței de exploatare.
Cea mai mare parte a acestor informații le-am dezvăluit pe Verde Curat/ România Curată, iar la sfârșitul săptămânii trecute am fost la Rășinari, pentru a vedea cum așteaptă localnicii referendumul:
Articolul de pe România Curată, la care răspund specialiștii austrieci și reprezentanții MPI în Tribuna:
Citește pe România Curată:
Ce au în comun blana doamnei Docuz Ciolacu și restaurația Nataliei Intotero de la Mediu
