Alex Costache

Galeria de artă înființată de directorul ICR și fost secretar de stat la Cultură, Radu Boroianu, implicată în scoaterea ilegală din țară a tablourilor unor cunoscuți pictori români

Criticul de artă Vladimir Bulat – judecat deja că ar fi ajutat un patron de galerie de artă să scape de acuzaţia că a exportat ilegal 32 de lucrări de Marcel Iancu din patrimoniul cultural naţional – a fost deferit Justiţiei din nou, de data aceasta pentru conflict de interese şi fals în declaraţii. În calitate de consilier la Direcţia Patrimoniu din Primăria Capitalei, Bulat a emis pentru Galeria Artmark 42 de autorizaţii de export a unor tablouri semnate de pictori celebri precum Grigorescu, Ciucurencu, Petraşcu, Câlţia, Piliuţă, Marcel Iancu sau Victor Brauner.

Problema e că – susţin procurorii – acelaşi funcţionar expertiza operele de artă, le trecea în categoria bunuri culturale comune şi era plătit de galerie în calitate de expert. Galeria Artmark a fost înființată în nul 2008 de către Radu Boroianu și Alexandru Baldea. Radu Boroianu este, din primăvara acestui an, directorul Institutului Cultural Român (ICR).

Radu Boroianu a fost secretar de stat în Ministerul Culturii între 1991 și 1992 și între 2013 și 2014, și ambasador al României în Elveția, între 1997 și 2001. Fost liberal, Boroianu este acum vicepreședinte al Partidului Liberal Reformator al lui Călin Popescu Tăriceanu. În timpul celui de-al doilea mandat de secretar de stat la Cultură, Radu Boroianu s-a remarcat prin pozițiile sale favorabile demolării Halei Matache și proiectului minier de la Roșia Montană. – mai multe detalii aici.

Criticul de artă Vladimir Bulat este prima victimă a noii strategii naţionale de apărare 2015 – 2019 care trece, pe lângă sănătate şi educaţie, şi patrimonial cultural în categoria obiectivelor naţionale de securitate.

44 de infracţiuni. Rechizitoriul semnat de procuroarea Denisa Cristodor de la Parchetul General a ajuns azi pe masa magistraţilor de la Judecătoria Sectorului 1. Procuroarea îl acuză pe Vladimir Bulat de 42 de infracţiuni de conflict de interese şi 2 de fals în declaraţii.

Conflict de interese. În calitate de consilier superior în cadrul Direcției pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural Naţional a Municipiului Bucureşti – Compartimentul Patrimoniul Cultural Naţional şi Imaterial, Vladimir Bulat a emis 42 de autorizaţii de export pentru lucrări de artă la solicitarea Galeriei Artmark. În calitate de expert acreditat al Ministerului Culturii, Bulat a încheiat un contract de evaluator cu aceeaşi galerie şi a încasat peste 125.000 de lei între 2012 şi 2014.

Cum proceda. Galeria Artmark făcea o cerere la Direcţia pentru Cultură şi Patrimoniul Naţional a Municipiului Bucureşti pentru eliberarea unui certificat de export pentru o lucrare de artă. Solicitările ajungeau la consilierul Vladimir Bulat care dădea aprobare. Problema e că, susţine procuroarea, în prealabil, acelaşi funcţionar, în calitate de expert evaluator cu contract la Artmark, clasificase opera de artă în categoria de bun cultural comun.

Lista operelor de artă exportate cu ajutorul lui Bulat:

,, Natură statică cu flori şi mere” semnat de Spiru Chintilă. Consilierul Bulat a emis autorizaţie de export definitiv pe 7 mai 2012 după ce, înainte, ca expert pentru Artmark clasificase pictura ca bun cultural comun cu un punctaj de 0 puncte.

,,Primii oameni” de Victor Brauner. Autorizaţie de export emisă pe 22 mai 2015 după ce opera a fost clasificată ca bun cultural comun cu un punctaj de 55 puncte.

,,Scenă de luptă medievală” de Jacques Courtois le Bourguignon, ,,Staul” de Andrea del Sarto, vas de Emil Galle şi o masă din lemn şi bronz pictată de Louis David. Pe 7 iunie 2012 s-au emis autorizaţiile de export definitiv după ce Bulat le clasificase ca bunuri culturale comune cu punctaje cuprinse între 65-115 puncte.

,,Amiaza la Hîrșova” de Ţipoia Alexandru. Pe 8 august 2012 a fost eliberat certificatul de export temporar semnat de către Vlad Bulat care a întocmit și lista bunurilor culturale pentru care s-a emis certificatul de export temporar.

,,Autoportret” de Ion Demetrescu. Pe 8 iunie 2012 a fost eliberat certificatul de export temporar semnat de Bulat.

icoana ,,Sfânta cu crenguță de laur” de un meşter popular. Pe 27 septembrie, Galeriile Artmark au făcut cererea pentru eliberarea unui certificat de export. A doua zi a fost eliberat documentul în baza raportului de expertiză făcută de Bulat care a clasificat pictura ca fiind bun cultural comun cu un punctaj de 90 puncte.

icoana ,,Cina cea de taină” de un meşter popular, clasificată de Bulat ca  bun cultural comun cu un punctaj de 80 puncte.

icoana ,,Maica Domnului cu pruncul” de un meşter popular, clasificată de Bulat ca bun cultural comun cu un punctaj de 60 puncte.

,Vinee!” de Josif Iser, clasificată de Vlad Bulat ca bun cultural comun cu un punctaj de 70 puncte.

,,Natură statică cu pere şi carte” de Alexandru Ciucurencu, clasificată de Bulat ca bun cultural comun cu un punctaj de 0 puncte.

,,Natură statică cu flori, carte şi lămâi” de Alexandru Ciucurencu, clasificată de Bulat ca bun cultural comun cu un punctaj de 58 de puncte.

,,Natură statică cu flori şi fructe” de Ion Musceleanu, clasificată de Vlad Bulat ca bun cultural comun cu un punctaj de 0 puncte.

,,Căsuţă cu marchiză” semnată de Vasile Popescu, clasificată de Vladimir Bulat ca bun cultural comun cu un punctaj de 65 de puncte.

,,Paravan de şemineu” de Edgar Brandt, clasificată de Bulat ca bun cultural comun cu un punctaj de 90 de puncte.

,,Călător prin lumea sa” de Ştefan Câlţia, clasificată de Bulat ca bun cultural comun cu un punctaj de 0 de puncte.

,,Natură static cu gutui şi tufănele” de Ion Popescu Negreni, clasificată de Vlad Bulat ca bun cultural comun cu un punctaj de 0 de puncte.

,,Luptător” nesemnată, clasificată de Bulat ca bun cultural comun cu un punctaj de 80 de puncte.

,,Scenă I” nesemnată, clasificată de Vadimir Bulat ca bun cultural comun cu un punctaj de 70 de puncte.

,,Scenă II” nesemnată, clasificată de Vadimir Bulat ca bun cultural comun cu un punctaj de 70 de puncte.

,,Curcani” de Mathurin Meheut, clasificată de Bulat ca bun cultural comun cu un punctaj de 45 de puncte.

,,Nud feminin” de Constantin Piliuţă, clasificată de Vlad Bulat ca bun cultural comun cu un punctaj de 0 de puncte.

,,Experiment” de Victor Brauner, clasificată de Bulat ca bun cultural comun cu un punctaj de 85 de puncte.

,,Compoziţie” de Victor Brauner, clasificată de Bulat ca bun cultural comun cu un punctaj de 85 de puncte.

,,Primăvară în Ţara Minunilor” de Andrei Cădere, clasificată de Vlad Bulat ca bun cultural comun cu un punctaj de 0 de puncte.

,,Autoportret” de Arthur Segal, clasificată de Vladimir Bulat ca bun cultural comun cu un punctaj de 60 de puncte.

,,Haina ciobanului” de Georgeta Năpăruș, clasificată de Bulat ca bun cultural comun cu un punctaj de 0 de puncte.

,,Marea la Balcic” de Gheorghe Petraşcu, clasificată de Bulat ca bun cultural comun cu un punctaj 40 de puncte.

,,La cules, la Sopârliţa” de Samuel Mutzner, clasificată de Vladimir Bulat ca bun cultural comun cu un punctaj de 80 de puncte.

,,La târg” semnată de Iosif Rosenblut, clasificată de Vlad Bulat ca bun cultural comun cu un punctaj 100 de puncte.

,,Pe Cheiul Senei” de Anton Hans Karlinsky, clasificată de acelaşi expert şi funcţionar ca bun cultural comun cu un punctaj de 55 de puncte.

,,Ţărăncuţă cu fuior pe cale” de Nicolae Grigorescu. Pe 7 iulie 2014 a fost eliberat certificatul de export definitiv semnat de Vlad Bulat.

,,La o cafea turcească” de Marcel Iancu, clasificată de acelaşi expert şi funcţionar ca bun cultural comun cu un punctaj de 55 de puncte.

,,La plajă” de Marcel Iancu, clasificată de Bulat ca bun cultural comun cu un punctaj de 55 de puncte.

,,Război şi pace” de Marcel Iancu, clasificată de Bulat ca bun cultural comun cu un punctaj de 50 de puncte.

,,Ţărăncuţă” de Grigore Manea, clasificată de acelaşi funcţionar şi expert  ca bun cultural comun cu un punctaj de 77 de puncte.

,,Femeia anilor 30” de Carol Hubner, clasificată de Bulat ca bun cultural comun cu un punctaj de 75 de puncte.

,,La cârciumă” de Constantin Piliuță, clasificată de Bulat ca bun cultural comun cu un punctaj de 0 puncte.

,,Ţărăncuţă cu fuior pe cale” de Nicolae Grigorescu. Pe 21 iunie 2013 a fost eliberat certificatul de export temporar semnat de Vladimir Bulat, care a întocmit şi lista bunului cultural pentru care s-a emis certificatul de export temporar.

,,Bordei în pădurea de pe Plaiu” de Nicolae Grigorescu. La data de 12 martie 2014 a fost eliberat certificatul de export definitiv semnat de  Vladimir Bulat.

Procurorii au explicat în rechizitoriu care sunt consecinţele şi gravitatea infracţiunii de conflict de interese :

“- instaurarea neîncrederii în obiectivitatea şi imparţialitatea funcţionarului public;

– instaurarea suspiciunii de fraudă;

– decredibilizarea instituţiei pentru incapacitatea de a selecta cu rigoare persoana funcţionarului public, în care cetăţeanul să aibă deplină încredere, iar actele şi deciziile acestuia să fie primite fără îndoială şi rezerve”, au arătat procurorii în actul de sesizare a instanţei.

Fals în declaraţii. Potrivit parchetului, Vladimir Bulat a omis să treacă în declarațiile de avere din 2013 şi 2014 veniturile obţinute din serviciile prestate pentru Artmark.

Bulat a recunoscut falsul în declaraţii:

Sumele de bani primite de la Galeriile Artmark nu au fost consemnate în declaraţiile de avere depuse de către mine în anul 2013, respectiv în anul 2014. Nu pot să explic care a fost motivul pentru care am procedat astfel. Recunosc că o astfel de omisiune a fost o greşeală din partea mea, însă ţin să precizez că am declarat la ANAF, prin formularul 200, toate veniturile obţinute de către mine, inclusiv cele obţinute din prestaţiile efectuate în favoarea Galeriilor Artmark”, a declarat Bulat în faţa procurorului.

Bulat este judecat şi în alt dosar penal. În 2014 a fost trimis în judecată de Parchetul de pe lângă Judecătoria Buftea pentru favorizarea infractorului. Bulat l-ar fi ajutat pe patronul galeriei Colors Art, Lucian Georgescu, să scape de acuzaţia că a încercat să scoată ilegal din ţară opere din patrimonial cultural naţional:

În calitate de consilier la Primăria capitalei şi expert acreditat al Ministerului Culturii, în iulie 2013 a expertizat 32 de opere aparţinând artistului Marcel Iancu, pe care le-a încadrat în mod abuziv în categoria bunuri culturale comune prin neanalizarea tuturor criteriilor generale de clasare şi fără a vizualiza bunurile respective, facilitând astfel obţinerea certificatului de export definitiv, deşi acele opere artistice făceau obiectul unui dosar penal privind pe Georgescu Lucian care a încercat să le exporte ilegal de pe teritoriul României la data de 16 iulie 2013, fiind astfel reţinut de autoritățile vamale din incinta Aeroportului Internațional Henri Coandă, aspecte cunoscute de Bulat Vladimir, urmărind astfel să îngreuneze tragerea la răspundere penală a acestuia”, arată procurorii în rechizitoriul lui Bulat.

Criticul de artă Vladimir Bulat este prima victimă a noii strategii naţionale de apărare 2015 – 2019 care trece, pe lângă sănătate şi educaţie, şi patrimonial cultural în categoria obiectivelor naţionale de securitate:

promovarea identităţii naționale, inclusiv prin prezervarea şi valorificarea patrimoniului cultural şi natural, precum şi prin încurajarea responsabilă a domeniilor de excelenţă”, se arată în noua strategie de apărare.

Aceasta însemnă că s-au dat atribuţii în acest domeniu serviciilor de informaţii. De altfel, sesizarea în cazul Bulat este venită de la SRI.


Vino în comunitatea noastră de bună guvernare!

Abonează-te la newsletterul România Curată. Vei primi pe e-mail articolele și campaniile noastre și ne poți răspunde la adresa de contact cu sugestii, sesizări sau cu propriile tale articole pentru publicare.

Articole recente

Recomandări

16 thoughts on “Galeria de artă înființată de directorul ICR și fost secretar de stat la Cultură, Radu Boroianu, implicată în scoaterea ilegală din țară a tablourilor unor cunoscuți pictori români

  1. ProfuIoan

    Cu privire la autorizatiile de export pentru unele opere de arta (precum cele enumerate in articolul de mai sus) vreau sa fac observatia ca o mare parte din ele sunt acordate pentru export temporar ( e posibil ca respectivele opere de arta sa participe la vreo manifestare expozitionala). Celelalte au primit aviz de export definitiv. Bun, si ce inseamna asta ? Ca unlele opere de arta (romaneasca sau straina) au starnit intereul unor colectioanri/cumparatori din strainatate. E ceva rau in asta. Opinia mea este NU. Creatiile artistice trebuie sa circule, sa fie cunoscute de cat mai multi privitori. Lumea artei este acum impanzita de oepre ale unor chinezi. Credeti ca statul comunist chinez aplica vreun emabargou asupra lor ?

    Operle de arta sunt faurite sa circule si nu sa stea ascunde in colectii private la nesfarsit. Marii colectionari romani au practicat cumpararea unor opere de arta de la Paris. E grav ca le-au cumparat si le-au adus aici, in Romania, ca sa faca acum fala Muzeului de Arta sau al Colectiilor ? Atunci a fost bine si corect ?
    Acelasi rationament trebuie aplicat si lucrarilor unor artisti romani. Si ei trebuie cunoscuti in strainatate. Si daca de acolo a venit un cumparator, de ce sa nu-i vindem tabloul sau sculptura respectiva ?
    Politica din epoca lui Ceuasescu a fost dezastruoasa pebtru artistii romani, ramasi in cea mai mare parte necunoscuti in strainatate. De ce ? Din motivul acestei politici sectare, inchise.

    Nu ar fi fost mai simplu sa se dea o Hotarare de Guvern cu un singur articol prin care sa se interzica definitiv si pentru totdeauna exportul operelor de arta ? Asa, daca legislatia permite exportul, de ce-l inculpam pe functionar ? Ca n-a declarat veniturile sau mai stiu eu ce alta vina birocratica, nu comentez. Dar nu cred ca trebuie judecat ca in Evul Mediu pentru ca a lasat ca opere apartinand lui N. Grigorescu, Samuel Mutzner, Constantin Piliuta, sau Marcel Iancu sa plece din tara. Unde au plecat ? Intr-o colectie privata din strainatate, probabil. E ceva rau ca pot vedea si strainii operele artistilor romani de mai sus dar si pe ale altora? Eu cred ca NU.

    Reply
    • Mihai Gotiu

      @ Profuloan: problema nu e exportul operelor de artă românești, ci respectarea legislației de export/ scoatere din țară a operelor de artă autohtone; s-ar putea ca o parte a tablourilor scoase din țară chiar să intre la categoria ”bun cultural comun”, dar nu se poate ca aceeași persoană care solicită expertiza să fie și persoana care o face și, mai mult, să fii plătit și pentru că ai obținut expertiza (de către galeria privată de artă) și pt. că ai făcut expertiza (de către stat)

      Reply
      • ProfuIoan

        Revin asupra celor scrise mai sus prin a va preciza ca nu ma pronunt asupra aspectelor legale sau birocratice din articol. Ca domnul Bulat castiga bani si de la Artmark dar si in calitate de functionar public, asta e un aspect care trebuie bine definit de legi. Caci tot ceea ce nu-i interzis, e permis.

        Daca se va dovedi ca domnul Bulat a luat bani de la Artmark strict ca sa se vanda in strainatate anumite opere de arta (si ca respectivele opere erau de foarte mare valoare pe care Statul le-ar fi dorit pentru muzeele sale), atunci probabil ca legea isi va spune cuvantul.

        Titlul articolului ”infiereaza” faptul ca Artmark, infiintata de R. Boroianu (ce importanta are asta?), ar fi fost implicată în scoaterea ilegală din țară a tablourilor unor cunoscuți pictori români. Asta e tinta aleasa de autor. Nu se face, in cuprinsul articolului, niciun comentariu privitor la ce tablou sau ce autor ar fi putut fi exportat si care nu. Nu se face nicio sugestie legata de valoarea operelor in sine. Se enumara doar niste nume (mai mari sau mai mici) si … cam atat. Revin, intrebandu-va: pentru ce motiv sa nu paraseasca tara un tablou de Grigorescu ? Cui ii este frica de faptul ca acest clasic roman va fi poate, recunoscut ca un mare artist si in Europa ? Dar pe S. Mutzner (cati dintre cititorii articolului ar recunoastre un tablou de-al cunoscutului artist ?) de ce sa nu-l exportam cu mandrie ?
        Personal nu agreez Galeriile Artmark (la licitatiile careia s-au vandut si multe lucrari dubioase, scapatre de ochiul vigilent al expertilor societatii) dar ….. articolul ar fi trebuit mai bine structurat si formulat.

        Reply
        • Mihai Gotiu

          @ ProfuIoan: 1) conflictul de interese este cât se poate de clar de definit în lege 2) ce importanță are că un secretar de stat a înființat o galerie privată de artă?! păi tocmai ce citiți: subordonatul lui, pe linie de Minister, aviza ce se poate scoate din țară, cum se poate din țară; cine credeți că a câștigat mai mult din această afacere: expertul sau galeria de artă?

          Reply
          • ProfuIoan

            Vreau doar sa obesrvati ca eu insist pe dreptul operelor de arta de a CIRCULA libere prin lume.
            Cele care fac obiectul articolulul au primit avizul de a fi scoase din tara DUPA CE AU FOST CUMPARATE LA LICITATIE.
            Daca in acest mod nu e permis sa scoti opere din tara (punand la indoiala increderea in functionarul public prin fapte ce nu au fost inca probate) , atunci legea ar trebui sa precizeze ca inaintea scoaterii ei la licitatie fiecare opera de arta trebuia marcata: Poate fi exportata. sau Nu poate fi exportata. Altfel.. dupa razboi multi viteji s-arata !

            In privinta domnului Boroianu eu stiu ca dansul detine propria galerie de arta (alta decat Artmark….). Si atunci de ce ar fi avut nevoie sa apeleze tot la Artmark de care s-a despartit de ceva ani de vestita casa de licitatii ? De ce nu si-a folosit autoritatea ca sa le exporte fraudulos, cum sustine articolul, prin propria sa European Art Gallery? Ceva nu se potriveste.
            Dar sunt multe alte probleme nerezolvate in comertul cu arta si, mai ales, abundenta de false atribuiri. Toata lumea stie si toti tac. Dintre aceste ”capodopere” unele sunt exportate. Va pare rau ?

            Mult mi-ar mai placea sa vad ca cele mai bune tablouri ale lui Grigorescu, Iancu, Mutzner, Brauner, Ciucurencu, Iser, Baba, M.Ciobanu & restul companiei artistilor de mare valoare, pot parasi tara. Si poate ca astfel Romania ar fi mai bine cunoscuta si apreciata. In acest moment exportam mai mult mizerie, scandaluri si obiceiuri mizerabile. Ma opresc aici precizandu-va ca n-am auzit de acest domn Bulat si, deci, nu-mi pasa cat de sincer a fost cu anchetatorii.
            Dar ce facem cu operele de arta ale artistilor romani? Continuam sa exportam doar pe cele nesemnificative ? si ramanem intr-un țarc îngradit cu legi prost intocmite si cu specialisti nepriceputi in elaborarea lor ? Probabil ca asta meritam.

          • Mihai Gotiu

            @ ProfuIoan: 1) ce legătură are o stare de incompatibilitate cu valoarea operelor respective? 2) ce nu ați reținut e faptul că domnul Boroianu era superiorul domnului Bulat pe linie de Minister în momentul care domnul Bulat făcea expertize din partea direcției Ministerului pt. o firmă privată de la care obține venituri/ problema d-nului Bulat nu sunt expertizele efectuate pentru o firmă privată, ci expertizele pe care le-a efectuat pt. direcția de Cultură în condițiile în care solicitantul expertizei avea relații contractuale cu solicitantul 3) la modul general (nu aplicat la cazul de față) probleme cu legea sunt și când beneficiile nelegitime sau avantajarea etc. sunt pt. persoane (rude, prieteni, parteneri de afaceri etc.)

          • Virgil Ștefan NIȚULESCU

            Cunoscînd toate personajele amintite în articol, nu doresc să mă pronunț cu privire la exactitatea datelor. Dar vreau să vă spun, domnule Goțiu, că nu toate relațiile care vi se par dumneavoastră a fi limpezi (administrative, directe, legale, ilegale, morale, imorale), chiar sînt așa. Nu tot ceea ce credeți dumneavostră că este evident este și adevărat.

          • Mihai Gotiu

            @ Virgil Ștefan Nițulescu: chiar domnul Boroianu a spus în conferință de presă, ieri, că e fondatorul Galeriei; declarațiile despre Hala Matache și Roșia Montană sunt cât se poate de reale și nu a contestat niciodată că nu le-ar fi făcut; ce nu a spus în conferința de presă de ieri e faptul că era secretar de stat în perioada în care un subordonat de-al său efectua expertize într-o direcție a Ministerului pentru o firmă privată de la care încasa bani – acuma Ministerul Culturii încape în câteva birouri, iar lumea artei și a experților în artă nu e nici ea uriașă – deocamdată nu cred nimic, doar constat niște fapte, dar e job-ul meu, de jurnalist, să-mi pun și să pun întrebări și e obligația unei persoane care ocupă o funcție publică să răspundă la aceste întrebări; faptul că în loc de răspunsuri amenință cu datul în judecată nu face decât să-mi pun și să pun și mai multe întrebări – evident, în mod public

    • Adam

      Le pot vedea la expozitii sau in cataloage de expozitii, nu trebuie sa le dea drumul afara oricum! Grecii de cand se straduiesc sa recupereze din obiectele de patrimoniu plecate din tara in lipsa unei legislatii. Nu au reusit mare lucru. Egiptenii la fel. Oricum de la noi au plecat mii de asemenea obiecte fara forme legale, in perioada cand era vid legislativ. Patrimoniul national este deposedat nu numai de obiecte de arta, dar si de cele istorice. Unele sunt furate, nu mai stie nimeni de ele, exemplul bratarilor dacice. Macar cad avem legi sa le respectam, acum in al 12 lea ceas!

      Reply
      • ProfuIoan

        Eu ma refeream la lucrari de arta moderna si contemporana si nu la vestigii istorice sau la capodopere inscrise in patrimoniul national. Imi permit sa va intreb ceva: stiti desigur ca la MNAR exista o galerie de arta europeana, si ca printre exponate se regasesc mari nume ale picturii universale, corifei ai şcolilor de creaţie importante, italiană, spaniolă, flamandă, olandeză, franceză, germană sau austriacă, din secolul XIV până în XX. Si atunci va intreb stimata doamna/ sau domnule Adam, pentru ce motiv merg otusi cohorte de turisti romani sa viziteze Roma, Viena, Parisul, etc. atata vreme cat exista cataloage cu reproduceri ale strazilor dar si ale capodoperelor artistilor reprezentativi ?
        Vreau sa afirm raspicat ca arta trebuie cunoscuta in mod nemijlocit, ca toti avem dreptul la acces liber la arta. Unul dintre motivele pentru care populatia tarii s-a revolatat in 1989 era si faptul ca nu puteam circula si, deci, cunosteam lumea doar din … cataloage.

        In ceea ce-l priveste pe domnul Bulat, daca i s-a acordat increderea sa ia o decizie privind exportul unei lucrari de arta, subiectivismul sau trebuie tinut in frau cu criterii. Banuiesc ca aceste criterii exista atata vreme cat in articol apar si niste punctaje. Deci … sa lasam instanta sa decida.
        Mai adaug ca marii artisti printre care si enumeratul Grigorescu au pictat capodiopere dar si o multime de tablouri la care doar semnatura e valoroasa.. ! Asta e realitatea. Acelasi lucru este valabil in randul tuturor artistilor plastici, romani sau nu. Nu pot fi geniali in mod permanent. Ei bine, daca sunteti de acord cu afirmatia dinainte, atunci e logic ca o serie de talouri pot pleca linistite in strainatate in ciuda faptului ca eu apreciez ca si capodoperele, sau lucrarile importante pot fi exportat daca statul (sau vreo entitate privata) nu poate cumpara el insusi respectiva lucrare de arta plastica.

        Reply
  2. Lupu Ioan

    Inadmisibila iubirea de arginti ,i-a luat mintile omului si a dat unda verde mafiei din comertul cu arta românească ! Rusine,…
    si mai are si pretentii….

    Reply
  3. C.P.

    Pentru ProfuIoan: „Dar sunt multe alte probleme nerezolvate in comertul cu arta si, mai ales, abundenta de false atribuiri. Toata lumea stie si toti tac. ”
    Lucrurile nu mai stau chiar asa si vor fi din ce in ce msi multe reactii la tot ce se intampla necurat in piata de arta. https://m.facebook.com/expertizaarta/

    Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *