Stupoare: comisia de lucru a CNATDCU a decis că Petre Tobă nu și-a plagiat teza de doctorat

Comisia de lucru a CNATDCU a decis în 1 septembrie 2016 că Petre Tobă nu și-a plagiat teza de doctorat și recomandă menținerea titlului de doctor. Raportul a fost întocmit ieri, 1 septembrie, și abia azi a fost înaintat către CNATDCU. Asistăm din nou la un zid al structurilor de forță – SRI, Armată și Poliție – în jurul lui Petre Tobă, până ieri seară Ministru de Interne.

Jurnalista Emilia Șercan a arătat încă din noiembrie 2015 că peste 250 de pagini din cele 390 care constituie teza de doctorat sunt copiate din alte lucrări, chiar referate de pe internet, fără să fie citate cu ghilimele și referințele aferente. Jurnalista a indicat foarte clar lucrările plagiate, pagină cu pagină. Și totuși, șpecialștii din Comisia de lucru a CNATDCU nu văd plagiatul!

Ori acești specialiști de la CNATDCU habar nu au ce înseamnă plagiatul, ori se conformează unor instrucțiuni venite pe linie ierarhică militară.

Cine sunt membrii Comisie de lucru a CNATDCU?

1.Marin Claudiu Țupulan. Și-a început cariera ca subofițer de poliție între 1990-1999. După ce a urmat Academia de Poliție între 1994-1999, a ajuns ofițer operativ în București, apoi șef de post în județul Ilfov, ofițer de Poliție rutieră în București, iar din 2001 a devenit specialist în cercetări penale. Din 2004 intră în Academia de Poliție ca asistent universitar și, după ce își susține doctoratul la aceeași reputată instituție în 2008, trece rapid la gradul didactic de lector universitar, de unde urcă în 2013 la conferențiar, iar din martie 2016 este profesor universitar. Conduce doctorate din 2015. Invit cititorii să citească un singur articol ”științific” al prof. univ. dr. Marin Claudiu Țupulan, ca să înțeleagă nivelul științific al acestui prestigios cercetător! Vă rog citiți aici ”Strategia Canadei în domeniul infrastructurilor esențiale”, studiu științific publicat în revista Studii de securitate publică, nr. 1/2013, p. 257-258. Orice cititor, chiar neavizat, poate înțelege ”nivelul academic” al acestui membru al Comisiei de lucru al CNATDCU!

2. Veronica Mihalache, conferentiar universitar la Academia Națională de Informații.

3. Niță Cristian, cercetator stiintific la Institutul Național de Studii de Intelligence din cadrul Academiei Naționale de Informații

Apartenența acestor ”specialiști” la structurile SRI și Poliției arată clar că cei trei s-au conformat unor ordine primite de la superiorii lor.

Ori raportul a fost redactat înainte ca Petre Tobă să fi demisionat la cererea premierului Dacian Cioloș, ori a fost încropit pe genunchi pentru a salva ce se mai poate din imaginea lui Apud Tobă, care sigur va fi reciclat în alte posturi cheie din sistem.

Pentru că membrii Comisiei de lucru a CNATDCU au orbul găinilor, reluăm câteva fragmente din articolul Emiliei Șercan, invitându-vă se recitiți tot articolul, să vedeți imaginile cu textele plagiate și să vă spuneți opinia în comentariile acestui articol.

Extrase din articolul Emiliei Șercan:

”Peste 250 din totalul de 390 de pagini ale tezei cu care el a obținut titlul de doctor în Științe Militare și Informații sunt copiate ad litteram din lucrări de specialitate sau din referate postate pe internet, fără utilizarea ghilimelelor și fără a respecta normele naționale și internaționale de citare în opere științifice…

Paginile copiate provin din surse multiple: cărți de specialitate, cursuri universitare, referate disponibile pe diverse site-uri. Din acest motiv, teza nu are vreo unitate conceptuală, iar lectura ei dă senzația că singurul scop al autorului a fost de a umple cât mai multe pagini.

Introducerea începe identic cu teza de doctorat a comisarului de poliție Ionel Tucmuruz, care a avut același coordonator de doctorat, pe chestorul general Anghel Andreescu.

Atât în teza lui Tobă, cât și în cea a lui Tucmuruz apar o serie de autori – precum Ionel Nicu Sava, Barry Buzan, Janowitz Morris, Luciana Alexandra Ghica sau Marian Zulean – care sunt indicați la subsol prin “op.cit.”, adică operă citată anterior.

Însă niciunul dintre aceștia nu este menționat în lucrările lui Tobă și a lui Tucmuruz anterior citării sale prin “op.cit.”…

Mai mult, Tobă include doi autori faimoși – Joseph Stiglitz și Barry Buzan – la litera A a bibliografiei finale, trecând înaintea numelor lor particula Apud, care în regulile academice de citare înseamnă “după” sau “după cum apare la”.

De altfel, Tobă i-a inclus în bibliografie pe toți autorii care se regăsesc în notele de subsol. Pe cei doi de mai sus însă, i-a trecut la litera A, cu “Apud” înaintea numelui, crezând, probabil, că Apud ar fi numele de familie. Apud Stiglitz Joseph și Apud Barry Buzan.

De la pagina 14 la pagina 21, conținutul este copiat cuvânt cu cuvânt, fără ghilimele și fără trimitere către sursa originală, dintr-un referat intitulat “Crima organizată transnațională – o amenințare pentru piața mondială”. Actualul ministru de Interne folosește inclusiv aceleași titluri de subcapitole prezente în referat.

De la pagina 21 la pagina 29, conținutul este preluat, fără utilizarea sursei și fără citare, dintr-un referat intitulat “Aspecte generale ale crimei organizate”, susținut în cadrul Masterului de Studii de Securitate și Apărare de la Universitatea Creștină „Dimitrie Cantemir”.

De la pagina 29 la 32, conținutul tezei lui Petre Tobă este identic cu prezentarea făcută cărții lui Ionel Tucmuruz “Crima organizată transfrontalieră. Factor de insecuritate pentru națiuni” pe pagina de internet a editurii unde aceasta a fost publicată în 2011, Editura Universitară.

De la pagina 51 la 55 sunt copiate competențele în asigurarea stabilității și securității la nivel național, drepturile polițistului sau alte prevederi, așa cum sunt cuprinse în Legea 218/2002 privind organizarea și funcționarea Poliției Române…

Între paginile 120 și 123, conținutul este copiat, fără utilizarea ghilimelelor și fără a fi indicată sursa, din cursul universitar “Geopolitica”, ediția a II-a revăzută și adăugită, semnat de Dragoș Frăsineanu și publicat în 2007 la Editura Fundației România de Mâine. Cursul este destinat studenților de la Universitatea “Spiru Haret”.

Capitolul III, intitulat “Crima organizată – principala amenințare neconvențională la adresa securității mondiale”, împreună cu subcapitolele 3.1. și 3.2. (de la pagina 146 și până la pagina 175), are un conținut identic cu cel al unui referat accesibil pe internet. Capitolul semnat de Tobă nu are doar același titlu cu cel al referatului, ci și multe titluri de subcapitole identice…

De la pagina 176 până la pagina 249, Petre Tobă copiază ad litteram, fără utilizarea ghilimelelor, din cartea “Cooperarea internațională judiciară și polițienească”, scrisă de aceiași lectori Cristian Eduard Ștefan și Ligia Teodora Pintilie. Volumul a apărut la Editura Sitech din Craiova în 2007.

În aceste pagini, deși conținutul este preluat integral, iar normele internaționale în materie de citare reclamă folosirea ghilimelor, autorul nu utilizează semne de punctuație, însă, în câteva locuri, face trimitere către sursa originală. Petre Tobă copiază în teza sa și toate notele de subsol care apar în cartea de unde a fost luat și conținutul celor 73 de pagini…

Alte 30 de pagini din teza lui Petre Tobă au fost depistate ca fiind identice cu un număr similar de pagini dintr-o altă teză de doctorat, susținută tot la Universitatea Națională de Apărare “Carol I” în 2009.

Este vorba despre “Managementul informațiilor structurilor specializate de cooperare polițienească internațională în domeniul combaterii criminalității organizate”, a comisarului de poliție Teodor Sorin Ilie, în coordonarea profesorului universitar dr. Ion Stoian.

Conținutul tezei lui Tobă între paginile 294 și 326 este identic cu bucata 93-124 din teza lui Teodor Sorin Ilie…” etc. Întreg articolul Emiliei Șercan poate fi cititi aici.

Invit cititorii să tragă singuri concluziile despre competența acestei comisii de lucru a CNATDCU!

Vă rog comentați și propuneți soluții, pentru că această acțiune în forță a SRI, Poliției și Armatei pun în pericol credibilitatea procesului de epurare a plagiatelor din mediul academic din România.

Dragi cititori, trebuie să înțelegem cu toții că în această luiptă cu plagiatorii și impostorii academici s-a ajuns la un moment cheie: acum ori niciodată!


Recomandări

5 thoughts on “Stupoare: comisia de lucru a CNATDCU a decis că Petre Tobă nu și-a plagiat teza de doctorat

  1. CMC

    Trecand peste ce insemna onoarea unui cercetator, in problemele de doctorate militare (politie, servicii, armata) se pune in discutie si onoarea militara.
    Despre ce onoare militara se poate vorbi la plagiatori si la cei din comisia CNATDCU, cu grad militar, care gireaza protejeaza si musamalizeaza plagiatul in aceste domenii?
    Sunt asemenea indivizi credibili, cand se pune problema intereselor nationale (nu cele trambitate ci cele reale)?
    Capusarea sistemului de educatie de institutii si academii de sorginte militara este in interesul sau impotriva intereselor Romaniei? Nu ar fi mai corect sa fie scoase din sistemul de educatie?
    Toate fortele militare ale NATO nu au, insumat, atatia doctori si academicieni in domenii militare cati are Romania.
    Cred ca ii batem si pe rusi de departe la titluri stiintifice in domeniul militar.

    Se mai pune in discutie si credibilitatea CNATDCU. Declara plagiat unele teze si nu sanctioneaza in acelasi mod teze de doctorat plagiate in mod muuuult mai ordinar.
    Ce rost mai are un asemenea CNATDCU? Pana la urma ajunge doar un instrument de actiune subjugat intereselor politice si de grup. Cu unii muma, cu altii ciuma…

    Reply
    • Dumitru

      Onoare militara ? Pai nu mai exista asa ceva. Asa cum nu mai exista nici responsabilitate, la toate nivelele inalte ale ierarhiei, in toate domeniile.

      Reply
  2. Dovlecel

    Oare de ce nu mă mir? Era de așteptat, sistemul este indestructibil. Eu unul îi compătimesc, n-aș vrea să am viața lor. Să trăiești permanent în gardă să nu cumva să fluieri cum și unde nu trebuie, să nu cumva să calci în rahat și să murdărești covorul unuia mare. Nu se poate un iad mai înfricoșător decât ăsta. Vai de mama lor! Norocul lor că nu-și dau seama de asta decât atunci când este prea târziu și află că totul se plătește. Așa văd ei fericirea, este alegerea lor dar în realitate au o viață împuțită. Beția înavuțirii cu orice mijloc și a puterii nemăsurate asupra altora este o boală mai distrugătoare decât orice altă dependență. Trezirea la realitate e cruntă!

    Reply
  3. Pingback: Legalizarea furtului pe internet și efectul pervers al deciziei din cazul plagiatului lui Tobă | România curată

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *