Cristian Ghingheș

#ŞcoliCurate: Luăm statul la întrebări despre aplicarea Strategiei Naționale Anticorupție în învăţământul preuniversitar

În campania noastră pentru Şcoli Curate, unul dintre obiectivele noastre este să găsim şi să propunem modalităţi prin care să prevenim corupţia şi să încurajăm buna guvernare în şcolile şi liceele din România, până la a o combate prin ridicarea a zeci de elevi direct de la examenul de Bacalaureat.

În acest sens, Strategia Naţională Anticorupţie (SNA) 2016-2020, aprobată prin HG 583/2016, are un întreg capitol (3.2) dedicat creşterii integrității, respectiv reducerii vulnerabilităților și a riscurilor de corupție în sistemul național de educație. Acest capitol include 8 mari acţiuni care privesc învăţământul preuniversitar, iar noi am luat-o pe fiecare în parte şi, folosindu-ne de aplicaţia Ia Statul La Întrebări (pe care vă invităm să o folosiţi oricând aveţi informaţii de cerut oricăror instituţiilor publice), am cerut stadiul aplicării lor la nivelul Ministerului Educaţiei Naţionale (MEN).

Câteva concluzii după răspunsurile furnizate de Ministerul Educației Naționale la întrebările noastre:

  • există o notă (1911/01.09.2016) prin care s-a solicitat secretarilor de stat din Ministerul Educației Naționale să facă demersuri astfel încât pe paginile de internet ale unităților de învățământ și ale inspectoratelor școlare să fie publicate documente și informații standardizate privind cheltuielile, achizițiile publice, sponsorizările, precum și activitatea academică, însă acest lucru se întâmplă în puține universități, școli, licee și inspectorate și, oricum, nu în regim standardizat. Ministerul Educației trebuie să facă mai multe eforturi în acest sens;
  • dezbaterea publică pentru codul de etică pentru învățământul preuniversitar împlinește aproape un an și jumătate de la desfășurare, însă documentul stagnează în continuare în spatele cortinei cu promisiunea eternă că „urmează a fi aprobat prin ordin de ministru”;
  • avem concursuri pentru directorii de școli și pentru inspectorii școlari începând de anul trecut, însă aproape 2 din 5 posturi scoase la concurs au fost ocupate tot prin „prin detașare în interesul învățământului”, adică prin numire;
  • cursurile de etică și integritate academică au devenit obligatorii la masterat și doctorat, însă la licență rămân opționale deocamdată;
  • concursurile și examenele naționale sunt monitorizate audio-video, la nivel național fiind funcționale aproape 30.000 de camere ce sunt verificate înaintea susținerii fiecărei probe ce urmează să fie monitorizată;
  • dacă lucrările de la bacalaureat se corectează în centre de evaluare din alte județe decât în cele care candidații au susținut probele, ministerul nu oferă niciun detaliu referitor la implementarea aceleiași măsuri pentru evaluarea națională de la clasa a VIII-a;
  • Ministerul Educației Naționale are o Comisie națională de prevenire a actelor de corupție în educație care nu s-a bucurat de o stabilitate instituționeală și, atunci când a funcționat, s-a întâmplat în mod special pentru realizarea rapoartelor anuale privind implementarea SNA;
  • pentru îndeplinirea obiectivelor de anticorupție în educație, deschiderea ministerului către colaborarea cu societatea civilă poate fi mult mai mare și mai punctuală.

1. Care este stadiul realizării și adoptării unui cod de etică pentru învățământul preuniversitar care să stipuleze interdicții clare, vizând practici de tipul meditaţiilor acordate de către profesori elevilor de la propriile clase, document prevăzut de Strategia Națională Anticorupție 2016-2020?

Codul de etică pentru învățământul preuniversitar a fost pus în dezbatere publică în perioada 19 decembrie 2016 – 17 februarie 2017. Conform informațiilor comunicate de Consiliul Național de Etică, 18 județe au propus menținerea proiectului postat pe www.edu.ro pentru dezbatere publică, 3 județe au propus menținerea acestuia în dezbatere publică (cu o singură modificare a art. 5 lit. b pct. b4, în sensul eliminării cuvântului „constrângere”, astfel încât să reiasă că sunt interzise meditațiile acordate de către profesori elevilor de la propriile clase), în timp ce mai multe județe au propus introducerea unor articole care să-i ferească pe profesori de injurii, calomnii, abuzuri psihice și fizice din partea elevilor, părinților, tutorilor, pentru susținerea demnității cadrului didactic. Alte 4 județe nu au trimis niciun punct de vedere și nu au răspuns niciunui mesaj. O parte dintre propunerile primite au fost integrate într-un act normativ ce urmează a fi aprobat prin ordin de ministru.

2. Care este stadiul adoptării la nivel național a unui cadru transparent, bazat pe criterii de performanţă, pentru asigurarea integrității concursurilor de inspector școlar general, inspector școlar general adjunct, inspector şcolar, directori ai caselor corpului didactic și directori ai unităților de învățământ preuniversitar, cerință prevăzută de Strategia Națională Anticorupție 2016-2020?

Asigurarea integrității concursurilor pentru ocuparea funcțiilor de inspector școlar general, inspector școlar general adjunct din inspectoratele școlare și de director al casei corpului didactic, inspector școlar, director/director adjunct ai unităților de învățământ preuniversitar s-a realizat prin implementarea unor măsuri preventive. Concursul pentru ocuparea acestor funcții a fost reglementat prin ordinul nr. 5557/2011, modificat și completat succesiv prin ordinele nr. 3169/2015, 3540/2016, nr. 3600/2017, nr. 4264/2017, iar cel pentru ocuparea funcțiilor de director/director adjunct al unităților de învățământ preuniversitar, în conformitate cu prevederile metodologiei aprobate prin ordinul nr. 3969/2017, modificat și completat prin ordinul nr. 4068/2017. Concursul pentru ocuparea funcțiilor de director/director adjunct s-a desfășurat în perioada iunie-august 2017, fiind monitorizat de către reprezentanți ai ministerului care au întocmit, pentru fiecare județ, rapoarte de monitorizare. Dintre cele 8.828 de posturi de directori și directori adjuncți de la cele 6.385 de unități de învățământ preuniversitar, au fost ocupate prin concurs un număr de 7.311 posturi, iar 1.517 au fost ocupate prin detașare în interesul învățământului. În metodologiile de concurs se stipulează completarea de către candidați a unor declarații pe proprie răspundere că nu se află în situații de incompatibilitate, iar preşedinţii, coordonatorii, membrii şi secretarii comisiilor implicate în organizarea şi desfăşurarea concursului, precum şi persoanele desemnate ca observatori, înainte de desfăşurarea concursului, dau o declaraţie pe proprie răspundere că nu au în rândul candidaţilor soţ, soţie, rude sau afini până la gradul IV inclusiv ori relaţii conflictuale cu vreun candidat.

3. Care este stadiul introducerii unor noțiuni elementare de drept, etică şi educaţie civică în programa școlară a disciplinelor ce vizează dezvoltarea şi diversificarea competenţelor sociale şi civice, prevăzute de Strategia Națională Anticorupție 2016-2020?

Introducerea unor noţiuni elementare de drept, etică şi educaţie civică în programa şcolară a disciplinelor ce vizează dezvoltarea şi diversificarea competenţelor sociale şi civice s-a realizat prin programele școlare aprobate prin ordinul nr. 3.393/28.02.2017- Programa Educație socială pentru clasele V-VIII, care se aplică începând cu anul școlar 2017-2018 (Gândire critică și drepturile copilului, Educaţie interculturală, Educaţie pentru cetăţenie democratică, Educație economico-financiară). Prin noul protocol de colaborare încheiat între Ministerul Justiției, Ministerul Educației Naționale, Consiliul Superior al Magistraturii, Ministerul Public și Înalta Curte de Casație și Justiție, nr. MEN 9698/20.07.2017, se continuă  proiectul Educația Juridică în Școli, în scopul suplimentării activităților curriculare și extracurriculare. În anii precedenți, în proiect au colaborat 768 de persoane, din care 62 de judecători, 119 procurori, 41 de juriști, 107 avocați, 23 de consilieri juridici.

În anul școlar 2017-2018, instituțiile semnatare ale protocolului și-au propus atât continuarea, pe parcursul întregului an școlar, a activităților dedicate educației juridice, după modelul activităților realizate în anii anteriori, cât și  amplificarea acestora prin prezența în unitățile de învățământ preuniversitar a diferitelor categorii de practicieni ai dreptului, reprezentanți instituțiilor semnatare ale protocolului, care să susțină o serie de activități complexe, cu o tematică juridică. În săptămâna 13-19 noiembrie 2017 au avut loc acţiuni de educaţie juridică în toate judeţele ţării, fiind antrenate  un număr de 729 de unităţi de învăţământ preuniversitar, din care 42% şcoli gimnaziale şi 58% licee şi colegii. La activităţile derulate în noiembrie 2017 au participat şi cadrele didactice în număr de peste 336 de persoane alături de cei peste 24.000 de elevi. În perioada 5-9 martie 2018 au avut loc alte acţiuni de educaţie juridică desfăşurate în baza Protocolului de colaborare privind educaţia juridică în şcoli, în toate judeţele ţării.

La nivelul  Caselor Corpului Didactic au participat un număr de  1.892 cadre didactice la cursuri avizate de MEN, având ca tematici privind prevenirea anticorupției în educație. În baza autonomiei universitare, în funcție de solicitări, au fost înființate programe de pregătire universitară şi postuniversitară pe teme de etică şi integritate, organizate în facultăţi care deţin expertiză în domeniul eticii organizaţionale. De exemplu, Universitatea de Vest din Timișoara organizează un program postuniversitar, denumit Consiliere Etică în Şcoli și avizat de minister cu nr. 32069 /25.04.2016. Facultatea de Administrație Publică din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative a inițiat un program de master, Integritate publică și politici anticorupție, acreditat ARACIS, cu durata de doi ani, în sistem de învățământ cu frecvență.

În 30 ianuarie 2018 a fost aprobat ordinul privind includerea în planurile de învățământ, pentru toate instituțiile de învățământ superior din sistemul național a cursurilor de etică și integritate academică. Începând cu  anul universitar 2018-2019, cursurile de acest tip devin obligatorii în cadrul studiilor universitare de masterat și doctorat, deoarece în aceste cicluri de studiu creația individuală și cercetarea științifică au o pondere majoritară. Pentru studiile universitare de licență, cursul are deocamdată caracter opțional, întrucât partea de creație are o pondere mai mică. Documentul a fost elaborat cu scopul unei implementări coerente și unitare a Strategiei naționale anticorupţie pe perioada 2016-2020 și se fundamentează inclusiv pe dispozițiile Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare.

4. Care este stadiul aplicării monitorizării video și audio a concursurilor și examenelor naționale organizate în sistemul educațional, prevăzută de Strategia Națională Anticorupție 2016-2020?

Concursurile și examenele naționale organizate în sistemul de învățământ au fost monitorizate audio-video, în toate centrele de examinare/evaluare fiind funcționale la nivel național un număr de 29344 camere, verificate înaintea susținerii probelor și monitorizate pe parcursul acestora. Au fost identificate încălcări ale prevederilor metodologiilor aferente, unele fiind identificate în timpul desfășurării de concursurilor/examenelor, altele după vizionarea înregistrărilor. Toate persoanele identificate în cazurile de nerespectare a legislației au fost sancționate conform prevederilor metodologiilor de concurs/de examen.

5. Care este stadiul constituirii centrelor de evaluare a lucrărilor de bacalaureat şi evaluarea naţională de la clasa a opta în județe limitrofe celor în care s-a desfășurat examenul și desemnarea aleatorie a județelor pentru care se realizează evaluarea, ulterior finalizării fiecărei probe, obiectiv prevăzut de Strategia Națională Anticorupție 2016-2020?

Începând cu anul 2015, lucrările de bacalaureat se corectează în centre de evaluare din alte județe decât în cele în care candidații au susținut probele. În anul 2017, au promovat 93.640 de candidaţi dintr-un total de 128.509 candidaţi prezenţi, în sesiunea iunie-iulie, respectiv 8.463 din cei 29.856 candidaţi prezenți în sesiunea august-septembrie. Rata de promovare înregistrată de absolvenţii care au susţinut probele în prima sesiune a examenului naţional de Bacalaureat 2017 a crescut cu 1,5 % după soluţionarea contestaţiilor: de la 71,4% la 72,9%, fiind  depuse 42.212 contestaţii. Rata de admitere a contestaţiilor la cele patru probe a fost de 41,12%. În a doua sesiune de bacalaureat au fost depuse 9.201 contestaţii, după soluţionarea cărora rata de promovare a fost de 28,3%, promovând suplimentar 705 candidați. În urma rezolvării contestațiilor, numărul mediilor de 10 a crescut de la 97 la 126, în prima sesiune, iar în sesiunea a doua nu s-au înregistrat medii de 10. Au fost eliminaţi pentru fraudă sau tentativă de fraudă 179 de candidaţi în prima sesiune, respectiv 110 în sesiunea a doua, candidați care nu se vor putea prezenta la următoarele două sesiuni ale Bacalaureatului.

La proba scrisă din cadrul concursului naţional pentru ocuparea posturilor didactice/catedrelor vacante/rezervate din învăţământul preuniversitar, desfăşurată în 12 iulie 2017, s-au prezentat 23.815 candidaţi (86,37%) din cei 27.572 de candidaţi care au obţinut dreptul de a participa, iar 12,48% (2.972) dintre aceștia s-au retras din motive personale sau medicale. Un număr de 36 de candidaţi au fost eliminaţi din examen, pentru fraudă sau tentativă de fraudă, aceștia pierzând dreptul de a fi repartizaţi pe posturi didactice/catedre.

6. Care este stadiul publicării standardizate a informațiilor privind veniturile, cheltuielile, achizițiile publice, sponsorizările, precum și activitatea academică de la nivelul unităților sistemului de învățământ de stat, prevăzută în Strategia Națională Anticorupție 2016-2020?

Prin Nota nr. 1911/01.09.2016, s-a solicitat secretarilor de stat din Ministerul Educației Naționale ca, în aria proprie de competență, să asigure ca pe pagina de internet a instituțiilor coordonate/subordonate (universități, inspectorate școlare, unități de învățământ) să fie publicate documente/informații standardizate privind veniturile, cheltuielile, achiziţiile publice, sponsorizările, precum şi activitatea academică. Universitățile și-au publicat pe site informații publice privind veniturile, cheltuielile, achiziţiile publice, precum şi rapoarte privind activitatea de cercetare, academică şi financiară, profilul google academic al cadrelor didactice.

7. Care sunt persoanele și departamentele din cadrul Ministerului Educației Naționale responsabile cu aplicarea Strategiei Naționale Anticorupție 2016-2020 în domeniul educației?

La nivelul Ministerului Educației Naționale s-a constituit Comisia națională de prevenire a actelor de corupție în educație (CNPACE), prin ordinul nr. 3789/25.04.2017. Planul Național de Integritate pentru implementarea SNA 2016-2020 – secțiunea Educație a fost elaborat în urma consultării direcțiilor/compartimentelor MEN și aprobat cu nr. 201/GLI/20.04.2017 de către secretarul de stat sub autoritatea căruia își desfășoară activitatea CNPACE.

În urma consultării Secretariatului Tehnic al SNA, comisia s-a întrunit în ședință de lucru în 28.06.2017 pentru a modifica și completa Planul Național de Integritate pentru implementarea SNA 2016-2020 – secțiunea Educație, cu măsuri care nu fuseseră cuprinse în planul inițial. În ședința de lucru au fost atribuite responsabilități fiecărui membru al Comisiei. Prin modificarea organigramei ministerului și a mobilității unor membri în alte sectoare de activitate sau compartimente, CNPACE a fost reconstituită, a fost nominalizat consilierul de etică și consilierul de integritate, prin ordine de ministru, în ianuarie 2018. Membrii comisiei și-au adus contribuția la realizarea Raportului anual privind implementarea SNA 2016-2020.

8. În ce măsură și în ce manieră este Ministerul Educației Naționale dispus să colaboreze cu organizații din societatea civilă pentru atingerea acestor obiective și pentru monitorizarea lor?

Conform atribuțiilor sale, Ministerul Educației Naționale colaborează cu organizații din mediul public și privat, în implementarea unor proiecte educaționale naționale derulate în beneficiul elevilor, cadrelor didactice și părinților. În acest context, reafirmăm disponibilitatea de a colabora cu orice organizație neguvernamentală care ni se adresează, cu respectarea prevederilor legale în vigoare.


Vino în comunitatea noastră de bună guvernare!

Abonează-te la newsletterul România Curată. Vei primi pe e-mail articolele și campaniile noastre și ne poți răspunde la adresa de contact cu sugestii, sesizări sau cu propriile tale articole pentru publicare.

Articole recente

Recomandări

One thought on “#ŞcoliCurate: Luăm statul la întrebări despre aplicarea Strategiei Naționale Anticorupție în învăţământul preuniversitar

  1. Adrian

    Va intreb direct si sper sa nu va suparati pe mine: cu cine anticoruptie in educatie, fratilor? Cu toti plagiatorii si analfabetii sustinuti de toata clientela politica de la varful universitatilor?

    Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *