Scrisoare despre Iulius Filip către stimații domni procuror Augustin Lazăr, avocat Gheorghe Mușat și client Klaus Iohannis
Stimate domnule procuror Augustin Lazăr,
Așa au fost vremurile!
Nu este vina unui tânăr procuror care trebuia să urmeze proceduri legale pentru că domnul Iulius Filip a fost obligat să îndure până în ultima zi de condamnare calvarul de la Aiud. A fost oare vreun procuror dizident? A fost vreunul erou?
V-ați dovedit vocația și eroismul acum, când ați luptat împotriva corupției și pentru statul de drept.
Ca dovadă, vă premiază azi Societatea Timișoara iar miercuri Grupul pentru Dialog Social. Ce poate fi mai limpede de atât?
Dar, stimate domnule Augustin Lazăr, pe Iulius Filip nu-l decorează nimeni din România; doar de Lech Walesa a fost decorat. E drept oare?
Vă rog să luați în considerare să îi cedați domnului Filip cele două premii. E bătrân și bolnav, spălați-ne rușinea cât mai e vreme!
Dumneavoastră ați fost decorat cu un „Serviciu Credincios” încă din anul 2000 și oricum vă va decora și poporul, cu o pensie de merit.
Update: Răspunsul d-lui Augustin Lazăr
Stimate domnule avocat Gheorghe Mușat,
Așa au fost vremurile!
Nu este vina unui tânăr ofițer de securitate că a ajuns pe post de „Miron” în iadul de la Aiud, alături de deținuții politici, și nici că a trebuit să își facă meseria pe care o știa cel mai bine, adică să dea note informative despre ce vorbesc oamenii între ei. Sigur nu e vina dumneavoastră că printre ei era Iulius Filip.
Ați câștigat la ditamai Înalta Curte procesul contra CNSAS, care a încercat să spună că ați făcut poliție politică, așa că nu mai încape vreun dubiu asupra integrității dumneavoastră. Și oricum, ce era să faceți, cine a mai văzut securiști dizidenți?
Abia în libertate și democrație v-ați putut urma vocația și ați fondat cea mai de succes casă de avocatură din România, cu zeci de parteneri și asociați, cu fee-uri de ordinul zecilor de milioane de euro pe an, probă a competenței și profesionalismului.
Aveți clienți reputați care v-au acordat încrederea: mari companii, statul român atunci când are nevoie de reprezentare internațională, dar și pe Klaus Iohannis, Dan Voiculescu, Ludovic Orban, Sebastian Ghiță și atâția alții. Au fost formați de dvs. sute de avocați, începând de la o fiică de-a lui Traian Băsescu și o soție de-a lui Călin Popescu-Tăriceanu și terminând cu ilustre nume care și-au deschis propriile case de avocatură, care azi rivalizează cu a dvs.
Totuși, stimate domnule Gheorghe Mușat, mai rămâne o problemă. Noi suntem un popor cu memorie scurtă, salvați-ne onoarea!
Pe la Aiud nu mai trece nimeni să vadă memorialul celor care au suferit acolo – alături de dumneavoastră – sau și-au lăsat oasele.
Aveți un sediu prestigios în Bulevardul Aviatorilor. Vă rog să luați în considerare să cedați măcar un metru pătrat din splendida peluză de marmură pentru construirea unui memorial. Ceva modest, nu simandicos, dar un simbol puternic pe care să-l vadă trecătorii zi de zi, ca să nu uităm.
Poate să fie, de exemplu, Belciugul de la Aiud sau o reproducere a lui.
Update: Răspunsul d-lui Gheorghe Mușat
P.S.
Stimate domnule președinte Klaus Iohannis,
Măcar acum, vremurile s-au schimbat.
Au trecut însă și vremurile când „unde a scuipat boierul a sărutat Vodă și ți-a șters rușinea”; nu vă deranjați cu vreo decorație pentru Iulius Filip, ca să nu pățiți și dumneavoastră rușinea de a fi refuzat.
Totuși, vă rog să luați în considerare să faceți demersurile necesare pentru a le oferi sprijin instituțional domnilor procuror Augustin Lazăr și avocat Gheorghe Mușat, în caz că vor hotărî să aducă Belciugul.
Update: Răspunsul d-lui Klaus Iohannis
ne rugam de un securist fara scrupule, un robot fara empatie si onoare al dictaturii ceausiste sa faca un gest de onoare in loc sa cerem o ancheta urgenta si un loc alaturi de Ficior in celula… sintem o natie distrusa care nu mai are nici un fel de putere sa mai lupte, nu mai putem sa luptam si am ajuns in genunchi, spasiti sa ne rugam de agresorii care ne-au distrus.
Suferintele domnului Iulius Filip sunt exploatate electoral cu o cruzime de nedescris…Fiecare condamna pe ficare exact ca in vremea legionarilor. Cum s-a pornit dosarul Revolutiei si blamat mafia din Justitie cum au sarit direct la gatul Procurorului General. De parca judecatorii CCR, Toader, etc, n- au fost comunisti, politicienii care au comandat ororile n-au fost tot comunisti. Electricianul Lech Walesa a scos sindicatul la revolta cand URSS si-a retras influenta in blocul comunist datorita decalajului prea mare fata de SUA. Oricum, rusii n-ar mai fi repetat macelul de la Katyń. A fost primul semn de schimbare. La noi n-a mers. Romanii sunt alt aluat, se ucid si talharesc intre ei cu o parsivitate rar intalnita. N-au fost niciodata solidari precum polonezii.
Lech Wałęsa era colaborator al securitatii poloneze in 1983 cand a fost laureat al Premiului Nobel pentru Pace.
deci in pur spirit securist ar fi mai bine sa ingropam totul, felicitari, o gindire profund ceausista
Mâna întinsă care spune o poveste subțire obrazurilor groase, despre capete plecate, cazuri izolate și, pe deasupra, prea târziu și despre belciug în casa porcilor, nu primește nimic. Poate like-uri.
Cu autori ca Lucian Davidescu parca incep sa cred ca mai exista speranta pentru tara asta!