Adrian Popescu

SRI a declasificat protocolul cu Parchetul General și Înalta Curte

Protocolul de cooperare între Serviciul Român de Informaţii (SRI), Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a fost declasificat, fiind publicat pe site-ul SRI. În anul 2009 a fost semnat acordul de securitate SRI-PICCJ, iar în anul 2012 s-a realizat acreditarea de securitate a sistemului informatic interconectat. În luna martie 2017 a fost prelungită acreditarea până în 2020. Scopul acordului fiind atins, acesta poate fi pus la dispoziţia publicului, anunţă SRI.

„Procedura de declasificare a protocolului de cooperare între SRI şi PICCJ, lansată la finalul lunii mai de directorul SRI, domnul Eduard Hellvig, s-a încheiat astăzi cu publicarea documentului. S-a avut în vedere faptul că protocolul nu mai conţine niciun fel de date sau informaţii care să pună în pericol securitatea naţională a României, aşa cum este definită astăzi de legislaţia în vigoare şi de recentele hotărâri în materie ale Curţii Constituţionale a României”, anunţă SRI.

Potrivit reprezentanţilor SRI, „principalul subiect tratat în cadrul protocolului se referea la crearea şi operaţionalizarea cadrului legal şi organizatoric pentru acreditarea de securitate a sistemului informatic comun de gestionare a informaţiilor clasificate vehiculate în procedurile de emitere a mandatelor de securitate naţională”.

„Semnarea protocolului a fost făcută ca urmare a emiterii unei solicitări cu caracter obligatoriu din partea ORNISS (martie 2006), prin care se impunea celor două instituţii încheierea unui acord reciproc de securitate, precum şi dobândirea, de PICCJ, a unui certificat de acreditare de securitate”, mai anunţă SRI.

Potrivit reprezentanţilor insittuţiei, în aplicarea dispoziţiilor ORNISS, în anul 2009 a fost semnat acordul de securitate SRI-PICCJ, iar în anul 2012 s-a realizat acreditarea de securitate a sistemului informatic interconectat. În luna martie 2017 a fost prelungită acreditarea până în 2020.


Obiectivele cooperării

a. crearea unui sistem informatic sigur şi stabil, acreditat de Oficiul Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat, necesar gestionării în condiţii de securitate şi operativitate maximă a informaţiilor în format electronic vehiculate în scopul îndeplinirii măsurilor prevăzute la art.2;

b. asigurarea de către S.R.I. şi punerea la dispoziţia P.Î.C.C.J. şi Î.C.C.J., în conformitate cu prevederile legale, a infrastructurii tehnice a sistemului necesară realizării activităţilor circumscrise domeniilor de cooperare;

c. acordarea cu titlu gratuit de către S.R.I., a asistentei în domeniul protecţiei informaţiilor clasificate deţinute şi utilizate de P.Î.C.C.J. şi I.C.C.J., pentru prevenirea scurgerii de date şi informaţii cu acest caracter, transmise prin intermediul sistemului informatic;

d. corelarea activităţilor de solicitare, avizare şi aprobare a autorizării culegerii de informaţii prin măsuri ce implică restrângerea temporară a exerciţiului unor drepturi şi libertăţi fundamentale, în condiţiile art.53 din Constituţia României, republicată şi asigurarea accesului fiecărei părţi la arhiva electronică, conform principiului „necesităţii de a cunoaşte”;

e. punerea la dispoziţie – pe bază de reciprocitate, în limitele competenţelor Părţilor – a informaţiilor, datelor, documentelor şi materialelor relevante şi utile pentru îndeplinirea atribuţiilor specifice, precum şi asigurarea protecţiei acestora, în zona de competenţă, în conformitate cu prevederile actelor normative oficiale şi interne în materie;

f. elaborarea şi derularea de către părţi, în domeniile complementare,de strategii, acţiuni şi programe, comune.


Puteți citi protocolul declasificat aici


Nicolae Popa, care ar fi semnat protocolul în calitate de președinte al ÎCCJ la momentul respectiv, nu își recunoaște semnătura, potrivit unei declarații acordate QMagazine:

„Nu am semnat un asemenea protocol. De altfel, vă rog să vă uitați, el este semnat pe 2 septembrie 2009, când eu plecasem deja de la Curte. Am vorbit cu doamna președinte Cristina Tarcea mai devreme și am rugat-o să mi-l păstreze și mie, să mă uit pe el şi să văd despre ce este vorba. Eu nu am negociat așa ceva cu nimeni, cât am stat la Curte, în niciun caz. La 1 septembrie 2009, când am împlinit 70 de ani, am plecat de la Înalta Curte. Toate formele de pensionare erau deja depuse la CSM. Protocolul este semnat, după cum se poate vedea, la 2 septembrie 2009. Nu m-am întors să semnez așa ceva! Nici nu am mai dat pe la Curte din clipa în care am plecat. Este ceva foarte curios și sper să clarific această situație. Nu știu ce fel de cooperări au avut cei din Parchete, dar, cu siguranță, un judecător nu are ce căuta să facă parte dintr-o asemenea ecuație. Chiar am să mă duc la Înalta Curte și am să consult și documentul, și înregistrările. Pentru mine este mai puțin explicabilă această situație. După cum am văzut la televizor, semnătura este a mea, dar nu vreau să fac deocamdată speculații și nici să dezbat manopere de altă natură”



Vino în comunitatea noastră de bună guvernare!

Abonează-te la newsletterul România Curată. Vei primi pe e-mail articolele și campaniile noastre și ne poți răspunde la adresa de contact cu sugestii, sesizări sau cu propriile tale articole pentru publicare.

Articole recente

Recomandări

4 thoughts on “SRI a declasificat protocolul cu Parchetul General și Înalta Curte

  1. Grammaticus

    Punctul f) este o peeshare pe ceea ce ar trebui să însemne stat (de drept, eventual). De parcă ar fi două instituții acționând suspendate în vid, cele două identifică domenii complementare (nu toate instituțiile statului acționează cumva complementar?), apoi, ca Moș Teacă, într-o rușinoasă limbă de lemn, strategii (serios? ia dați-ne câteva exemple de strategii comune!), programe (pentru care se prevede DERULARE doar, nu și concepere) și acțiuni (exemple?). Au uitat tacticile comune. Au pus în schimb virgula între „programe” și „comune”.
    La intervale regulate de cca 3 luni (să fiu corectat dacă greșesc) de la semnare, părțile au fost identificat un porc comun, pentru a cărui investigare s-a derulat grătar, în limitele competențelor.
    Bravo, băi conducătorilor de doctorat și plagiatorilor incapabili să faceți ceva pentru țara asta!

    Reply
  2. CMC

    Nu cumva pericolul major al protocolului l-a reprezentat Repartizarea „aleatorie” a dosarelor prin sistemul computerizat pus la dispozitie de Coldea?

    „CURATENIE LA INALTA CURTE – Sectia pentru judecatori din CSM a respins candidatura judecatoarei Mirela Sorina Popescu la sefia Sectiei penale a ICCJ, Sectie unde exista suspiciunea dirijarii dosarelor cu mare miza la anumiti judecatori. Mirela Popescu a recunoscut sub tirul intrebarilor din CSM ca repartizarea ‘aleatorie’ a dosarelor la ICCJ se facea prin blocarea completelor: La momentul la care nu poti sa echilibrezi aleatoriu informatic”

    Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *