Șoferul Corinei Crețu de la Comisia Europeană, oficialul român cu cea mai mare funcție din lume la această oră, și deci, prin manierele ei, o reprezentantă a României oficiale cum nu sunt Simona Halep sau regizorii noștri de film multipremiați, a cerut transferul. Motivul a fost acela că doamna comisar, care se ocupă cu toate fondurile de coeziune din Europa, adică acei bani meniți să realizeze prinderea din urmă a Vestului dezvoltat de către Europa Mediteraneană și de Est, îl lăsa să aștepte cu orele în mașină și nu exista niciodată vreo certitudine când o să apară. Niciun șofer român, fără a fi plătit la fel de bine ca un șofer al Comisiei Europene, nu ar considera asta o mare ofensă. Pentru că acest comportament e destul de răspândit la omul politic român. De altfel, conform Politico.eu, o publicație din Bruxelles de prestigiu, asta a fost și scuza Corinei Crețu, când i s-au imputat de către presă mulții colaboratori care ar fi plecat invocând toți încălcări repetate ale separației public-privat, sau, mai rău, sfidări ale regulilor de drept. De exemplu, acuzată că ar fuma în birou, deși nu e voie să fumezi la Comisia Europeană nicăieri (vezi funcționarii cum ies, zgribuliți, pe trotuar sau în curți), Corina ar fi răspuns că în România un ministru face orice. Șoferul, șeful de cabinet, adjunctul lui plus nu știu câți alți colaboratori ai Corinei par însă să fi avut alte păreri și alte alternative (deși unii erau români), pentru că au refuzat să se mai împace cu un orar descris de ei ca mai degrabă gol, în care se lucrează de marți până joi în cel mai bun caz și întâlnirile sunt rare, pentru că d-na comisar are nevoie să le pregătească ore îndelungate.
Fapt este că nu am mai văzut așa ceva în presa bruxelleză de la demisia forțată a comisarului maltez John Dalli și că publicitatea făcută nouă de asemenea scuze, cum că la noi asemenea comportamente sunt curente, e devastatoare. La începutul lui 2015, am fost de altfel întrebată de mai mulți oficiali europeni, nivelul cel mai înalt, dacă nu putem s-o înrolăm pe Corina Crețu la cauza noastră de bună guvernare. Mi s-a explicat (aș vrea să spun clar și răspicat că eu sunt expert, și unul academic, nu mă ocup special de România și nu torn România la Comisie, dar fiind adesea acolo așa s-a întâmplat) că așteptarea Comisiei de la comisari este ca ei să promoveze, cât de puțin, cauza și principiile europene la ei în țară. M-am ferit să o vorbesc de rău atunci pe Corina Crețu, pe care o cunosc din 1990, când scria la Azi, împreună cu Octavian Știreanu și Dan Mihalache, cel care se simte așa de în privat, chiar și în public, că se culcă la orizontală în prezența altor diplomați. A evoluat mult Corina, de când Iliescu și Pașcu o scoteau la înaintare să se judece cu mine și o lăsau singură când pierdea. Dar nu destul. De aceea am răspuns, așa cum vă puteți imagina că nu are autoritatea de a-i explica, ce să mai spun de a impune, lui Liviu Dragnea că fondurile Ministerului Dezvoltării – adică ale UE – nu se mai distribuie politic și contra comision. Că nu are nici profilul public în România de a purta o asemenea campanie, și că dacă vrea ea să ne aliem, știe perfect de unde să mă ia și nu e nevoie de asemenea intermedieri la vârf. Eu mă bucur dacă o pot înrola la implementarea Cărți Albe a Bunei Guvernări pe d-na comisar și pregătesc mielul de pe acum.
În fapt, era o idee super naivă, cum naivi erau la Comisie să creadă și că noua lege a finanțării partidelor va schimba ceva, și de asta trebuie o experiență aprofundată ca a șoferului sau șefului de cabinet pentru a pricepe că aceste două lumi nu au nimic în comun, cea în care dacă nu e voie să fumezi nimeni nu fumează, și cea în care miniștrii se declară deasupra legii. Sau parlamentarii: d-na Andronescu tocmai a dat o tranșă consistentă din banii Ministerului Educației unei asociații bidon din care face parte ea, d-nul Iliescu, Anghel Stanciu și o trupă întreagă, numai pentru că fiind la Comisia de Educație, are puterea să o facă (vezi aici). Ce să explici separația public privat Corinei și conflictul de interese lui Cati Andronescu. Sau majorității de pe la noi.
Cultura asta nemodernă, în care relația personală bate totdeauna contractul impersonal, iar autoritatea nu face doi bani dacă nu e abuzată să producă privilegiu nu pare să se atenueze, oricât i-am făcut noi proces lui Gabi Oprea pentru abuz de coloane oficiale. La bombăneala cititorilor (sau or fi postaci PSD) că îi facem tratament preferențial lui Klaus Iohannis, România Curată a scris RAAPPS cerând investițiile din acest an de la vila de protocol de la Neptun, că există un raport în Libertatea care spune că s-au tăiat copaci pentru un nou teren de tenis, acoperit apoi cu zgură de două ori, raport pe care nu știu de ce președinția nu l-a dezmințit. Cunosc vila de la Neptun, pentru că am făcut pe vremuri transmisiuni în direct de acolo, dar nu sunt la curent cu amenajările noi, pentru că am refuzat, după îndelungă chibzuință, să merg la piscină acolo pe vremea președintelui Băsescu, deși argumentul era că asemenea intimități ajută la cooperarea publică, construiesc încrederea etc. Cât fugeam eu de împărțeala piscinei cu Elena Udrea, alte rude prin alianță prezidențiale, de genul finului Paul Lambrino, curățau ANRMAP de sume enorme, iar restul familiei prezidențiale se întreținea cu interlopi țigani și alți oameni cu simț de familie. Cum are și Cristi Bușoi, doctorul sereist care, se pare, mai e și notar – câte diplome a colecționat băiatul ăsta – loial soacrei sale, tot notar, care are deja o condamnare pentru spălare de bani. Nu mai insist, că dacă citești motivația judecătorilor la casa pierdută de președintele Iohannis cam plângi cum e cu notarii ășta și ce miraculos a înregistrat unul în aceeași zi și moștenirea, și vânzarea, deși nu era nici în jurisdicția lui, iar familia moștenitoare se pare că nu era defel rudă cu defunctul.
Inadecvare, ciocoism, profit necuvenit, și un profund sentiment al îndreptățirii – asta pare a fi definiția românului ajuns în viață, care nu vede de ce nu s-ar bucura și de insulele Reunion, și de festivalul de la Bayreuth, și de tenis, și de coloană oficială, păstrând un orar oficial pe jumătate gol și ferindu-se cu grijă să deranjeze pe cine se ține din anturajul apropiat de treaba cu adevărat pravoslavnică, adică de țeapa integrală. Ca atare, iertată-mi fie amintirea, dar avea dreptate Corina Crețu atunci când – pe vremuri – am coborât în același timp din avion la Bruxelles, și pe ea cu însoțitorul ei i-a oprit vameșul pentru că arătau chiar mai rău decât erau, aveau jachete identice de piele neagră, semnul distinctiv al lumii lor de joasă calitate (azi s-a progresat la casa din Voluntari și altele). Pe mine nu m-a oprit niciodată nimeni, dar m-am întors să le vin în ajutor (că totuși nu erau traficanți ruși, deși arătau cam pe acolo) și vameșul belgian s-a răstit la mine. Corina a avut remușcări – că de fapt nu e fată rea – și a spus însoțitorului ei ”Uite, e din cauza noastră, o întârziem pe Alina”.
Chiar așa și e. De 25 de ani acești pseudoreprezentanți ai noștri ne întârzie în mod fatal. Personal, nu am progresat niciodată mai mult decât de când m-am eliberat de ei în 2007 și am plecat – mai toate vârfurile generației mele evadaseră deja. Iar acuma ăștia trag în jos alte generații și noilor veniți, că sunt Bușoi sau Mihalache, li se vede haina de piele neagră orice ar pune pe ei.
BRAVO! Excelent punctat.
Asta e rezultatul victoriei lui Ponta in meciul cu Basescu pentru impunerea in CE a propriului favorit!
Atatea adevaruri asternute pe hartie cui foloseste? De ce nu luati initiativa dea face niste demersuri ca asa ceva sa nu se mai intample? In calitate de ONG, sunt sigura ca ati putea intreprinde ceva, dar ne limitam in a scrie articole. Am vorbit in general, la adresa tuturor celor care ne aduceti la cunostinta marlania celor care ne guverneaza.
@ Geanina: altceva decât: 1) a informa; 2) a analiza/comenta/dezbate; 3) a elabora și prezenta politici publice de bună-guvernare; 4) a mobiliza oamenii să protesteze după ce toate celelalte etape au fost parcurse, ce considerați că mai poate face un ONG?
Doamna Mungiu, aveţi o gândire explozivă, şi tot ceea ce scrieţi sau spuneţi e adevărat. Am o singură obiecţie, despre stil: fără fraze faulkneriene, ramificate, pentru că intelectualii noştri, chiar şi cei mai dotaţi, plutesc de cele mai multe ori pe deasupra textului. Scurt şi concis – mă refer la stil. În rest, nicio speranţă de la Creţu, Mihalache, Buşoi. – S-auzim numai de bine…
Ba tocmai stilul o defineste pe Alina foarte bine. Citesc cu mare placere ce si cum scrie. Plutirea pe deasupra textului = superficialitate. Merge la tabloide (si cateodata si la rapoarte de progres).
Da, așa este. Constatările de căpătîi nu trebuie diluate, că pierd din forță ș efect.
Excelent! O radiografie, din alt unghi, a imposturii care a napadit toate structurile si nivelurile societatii romanesti, de la primarii la academii, de la institutii de stat la ONG-uri!!! Si incet, incet ne infiltram si la CE…
Ar fi de explicat ce inseamna “expert academic” In rest, totul ramane ca mai inainte – lungit la orizontala
Eu unul personal nu o simpatizez deloc pe Cretu,mai ales cind vorbeste cu gura intr-o parte,e felul ei,dar politica care o face ptr Romania la Bruxelles cred ca este una defectuasa,bineinteles numirea ei politica de catre PSD a fost contra lui Ciolos la vremea aceea,si acum vedem rezultatele extraordinar de bune a acestei blonde vopsita la par si la narav ba.
“Ce altceva mai poate face un ONG”? Din ’91 pana astazi, multe ONG-uri fac multe, desi nu la o scara mare, cladesc acel spirit de aderare la comunitate prin proiecte ale caror rezultate sunt constientizate de multa lume. Aceste ONG-uri, care nu fac rabat de la codul de deontologie comun retelelor europene, se zbat sa supravietuiasca pentru ca birocratizarea procesului de accesare a fondurilor a dus deja la desfiintarea multora. Din proprie experienta pot asfirma ca mai usor ii poti intalni si discuta cu inalti comisari europeni, pe mediu cel putin, de ex., la Bruxelles, dar nu si cu ai nostril parlamentari europeni precum doamna prezentata in articolul de mai sus. Iar la Bucuresti, de mult nu se mai desfasoara intalniri cu reprezentanti ai ONG-urilor din toata tara la Ministerulu mediului si Schimbari Climatice, sau la ANAR. Maine o exceptie, intalnire de doua ore pentru care ar trebui lumea sa calatoreasaca cu tren/masina intre 9 si 12 ore! Macar de-ar participa cei din Bucuresti, dar ma indoiesc. E de jale doamnelor si domnilor! Multumim Doamna Mungiu si S.A.R! Cu mult respect si va asigur ca affirm cele de mai sus in perfecta cunostinta de cauza. Activez de multi ani la nivel de Bruxelles si Viena, dar ma zbat in tara sa schimbam cate ceva. ( Centrul de Consultanta Ecologica Galati)
Stimata doamna,
fara a avea legatura cu prezentul articol, referitor la cele afirmate la un moment data in contextul Bucuresti/Provincie, inteligenta vs. ignoranta si cantitate de oameni inteligenti rap. la metru patrat, conform careia ajungeati la concluzia ” in Bucuresti sunt mult mai multi academicieni dacat in Vaslui” as dori sa reconcluzionati cele aratate prin prisma faptului ca in ultima vreme s-a dovedit ca tzepele date statului, fraudele si subminarea economiei nationale s-au realizat cu precadere in scumpa noastra capitala.
Cu deosebit respect,
George
Toate ca toate, stimata d-na Alina Mungiu-Pippidi, dar ce nu inteleg eu este de ce stau malaietzii – “nivelul cel mai inalt” – de la Bruxelles ca de lemn Tanase in fata acestui comportament de tzoapa al inaltei doamne comisar, romanca verde, si nu-i dau un shut care sa o “disloce” de pe scaunul pe care nu-l merita de la Brxl si sa o ‘relocheze” la vreo stana din tzarishoara sau, hai sa admitem, la presedintia comisiei imputernicite sa resolve ridicola problema a legiferarii numarului de caini de la stanele romanesti. Da, stiu raspunsul: stilul si conventiile europene nu permit asemenea proceduri mitocaneshti dar, cred eu, ar trebui militat pentru impunerea la Brxl a principiului “cand ai de-a face cu mitocani, epurarea mitocaneasca se permite”. Se pare ca este nevoie de “inventarea” unui asemenea principiu, fiindca, evident, el ar duce la o mai buna guvernare “europeana”. Sau ma insel eu ?
@Onica. Inseamna pur si simplu ca banii mei vin din cercetare independenta, chiar atunci cand lucrez pentru guvernul olandez, sau Consiliul European, sau de guvernul suedez, centrul meu e contractat pentru rezultatele noastre independente, pentru ca in lumea civilizata vrei sa iti spuna cineva cu adevarat ce iese din cercetare, si nu ce vrei sa auzi. Deci noi concuram la granturi concurentiale de cercetare si duipa aceea diverse institutii interesate de rezultate ne cer sa le prezentam si pentru ce fac ei, mai personalizat
dati un search cu numele meu si governance innovation daca vreti sa stiti cu ce ma ocup, sau cu good governance, etc
Și tare ne mai bucuram , ba au mai fost și niște interviuri cu doamna și camarazii dumneaei care o ridicau în slăvi și spuneau că sînt șanse ca romania să atragă acele fonduri care de fapt ni se cuvin și că multe se vor rezolva în mandatul acesta , acum însă nu mai ajungi cu prăjină pe la nasul dumneaei . doamna de la ,, mis ” a trecut la politică , o clasă politică a acestor timpuri ce i se potrivește .
Zici f bine! Poate mai faci si altceva pentru ca numai scrisul nu e suficient! Regret ca ai stat cu ei atat de mult, adica pana in 2007, dar inteleg ca ti-ai facut mea culpa! Numai ARC nu e suficient! Nu are forta! E nevoie de un lobby mai substantial cu spectru mai larg si mai vizibil si la ROMANI, adica inauntru = in Romania! De baietii si fetele in haine de piele nu se poate scapa; ei sunt omniprezenti dar pot fi in mod real inlocuiti abrupt – ca unica solutie, daca se vrea!
Este cam dureros pentru imaginea Romaniei, dar ar trebui analizat daca nu se impune cererea demisiei doamnei Cretu.
Ma bucur pentru dumneavoatra ca v-ati eliberat si ca ati progresat. Bine ca ati avut unde va refugia, eu, unul, n-am avut posibilitatea asta. Tentativa mea s-a soldat cu esec, fiind inturnat inapoi in mainile zbirilor de catre cei spre care alergam. De atunci incoace sunt in regres intelectual, fizic si la nivelul sanatatii. E o minune ca inca mai traiesc.
Impecabila analiza, perfect diagnosticul ! Marea problema a Romaniei este mentalitatea oamenilor, care reflecta educatia si anturajul din care provin.Pana cand- inca din scoala, unde trebuie sa dispara ideea de pila/ copiere -nu vom avea in sange respectul fata de lege ( fie ea si cea a circulatiei pe drumul public ), putin probabil sa devenim in mod real EUROPENI.
Stimata doamna sunteti valabila , analiza e foarte aplicata si argumentata, cu un fin simt al umorului , fara pretiozitati , … E intotdeauna o placere sa va ascult si sa va citesc . Imi place de d-voatra .