Activista turcă Nalan Oral a fost eliberată din arestul IPJ Timiş după 17 zile de detenție, în condițiile în care Parchetul Curţii de Apel Timişoara şi-a retras contestaţia în faţa Înaltei Curte de Casaţie şi Justiţie.
Nalan Oral la instanța ICCJ
O decizie raţională în condiţiile în care Belgia, un stat membru UE ca şi România, a pus la îndoială condamnarea activistei turce pentru terorism şi i-a acordat statut de refugiat politic. În plus, Interpol Lyon a şters din sistem alerta care semnala mandatul de arestare internaţională emis de Turcia pentru terorism, întrucât nu a dorit să se implice într-un caz de persecuţie politică. Decizia procurorilor români, chiar dacă ezitantă şi târzie, va înfuria probabil regimul autocratic de la Ankara care primeşte astfel încă un avertisment.
“Ia act de retragerea contestaţiei formulată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timişoara împotriva încheierii din data de 20 iulie 2017, pronunţată de Curtea de Apel Timişoara – Secţia Penală. Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului. Onorariul parţial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru intimata-inculpată Oral Nalan, până la prezentarea apărătorului ales, în cuantum de 130 lei, se plăteşte din fondul Ministerului Justiţiei. Onorariul cuvenit traducătorului de limbă turcă se plăteşte din fondul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Definitivă”, a fost decizia ICCJ.
De ce a făcut parchetul apel?
Pe 20 iulie, Curtea de apel Timişoara a decis punerea în libertate a activistei turce Nalan Oral după ce Interpol a comunicat că red notice-ul care semnala mandatul de arestare pentru terorism a fost şters din sistem.
“Motivul pentru care s-a dispus punerea în libertate este faptul că SecretariatuI General Interpol – Notices and Diffusions Task Force Interpol a anunţat că a şters notiţa roşie din baza de date a Interpol deoarece nu respecta condiţiile art 2 (1) şi 3 din Constituţia Interpol. În conţinutul articolelor ce au stat la baza notiţei roşii se menţionează că este strict interzis ca Organizaţia Interpol să intervină în vreun fel în activităţi de natură politică, militară, religioasă sau cu caracter rasist – extras din adresa Biroului Naţional Interpol din 20.07.2017 către Curtea de Apel Timişoara”, a explicat avocatul care o reprezintă pe Nalan Oral în România, Bogdan Burdea.
Cu toata acestea, Nalan Oral nu a fost eliberată întrucât Parchetul a declarat apel în sala de judecată.
“Chiar dacă Interpol Lyon a comunicat că a şters notiţa roşie, noi aveam o cerere de arestare provizorie în vederea extrădării depusă de Ambasada Turciei la Bucureşti prin intermediul Ministerului Justiţiei, aşa că am fost nevoiţi să declarăm apel”, a declarat Camelia Minculescu, purtătorul de cuvânt al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Timişoara pentru România Curată.
Până la urmă raţiunea a avut câştig de cauză şi Parchetul şi-a retras contestaţia. Nu înainte însă de a se judeca apelul la ICCJ şi de a se plimba cu Nalan Oral arestată, pe banii contribuabililor, de la Timişoara la Bucureşti şi retur.
Retragerea contestaţiei vine după ce Asociația 21 Decembrie 1989 a făcut un apel către procurorul general al României Augustin Lazăr să retragă recursul împotriva punerii în libertate a activistei Naran Oral.
Sentinţa de condamnare pentru terorism, pusă la îndoială de Belgia
Avocaţii lui Nalan Oral au cerut eliberarea până la judecarea cererii de extrădare din partea autorităţilor turce. Între timp, partea turcă a solicitat un răgaz de 40 de zile pentru a trimite dosarul cu cererea de extrădare şi sentinţa de 30 de ani pentru terorism. În acest moment este pusă la îndoială chiar existenţa acestei sentinţe de condamnare din moment ce nu există la dosar decât o notă a Ambasadei turce, însă nimeni nu a văzut decizia de condamnare.
Chiar dacă există, sentinţa de condamnare a activistei turce la 30 de ani pentru terorism este pusă la îndoială de un stat membru UE. Belgia i-a acordat lui Nalan Oral statut de refugiat politic şi a ignorat cu desavârşire condamnarea primită în ţara natală.
“Cred că instanţa nu va decide extrădarea din moment ce condamnarea ei pentru terorism în Turcia a fost pusă deja la îndoială de o ţară membră UE”, a declarat Nicoleta Andreescu de la APADOR-CH.
Avocatul Bogdan Burdea a solicitat instanţei să aplice Convenţia europeană din 1951 privind statutul refugiaţilor, directiva europeană 95/2011 şi regulamentul UE 604 din 2013 semnat la Dublin în detrimentul legislaţiei interne.
Potrivit legislaţiei naţionale, instanţa română poate refuza extrădarea în două cazuri:
– dacă persoana cere şi obţine azil politic în ţara unde a fost reţinută, în cazul de faţă România.
– dacă există suspiciuni rezonabile că va fi supusă torturii sau relelor tratamente în cazul în care va fi extrădată în ţara solicitantă, adică Turcia.
Avocatul spune că Nalan Oral nu trebuie să mai ceară azil politic în România, ci ţara noastră trebuie să îi recunoască statutul de refugiat politic primit în Belgia, o ţară UE, ca şi România.
Reţinută în vama Nădlac
Nalan Oral a fost reţinută în vama Nădlac pe 8 iulie. Împreună cu fetiţa şi partenerul ei se îndrepta către Varna, Bulgaria, pentru a-şi petrece concediul. A fost pentru prima dată când după obţinerea statutului de refugiat politic în Belgia, ea a călătorit în afara spaţiului Schengen.
Nalan Oral era stabilită în Belgia din 2012, după ce a fost eliberată din închisoarea din Turcia, unde a stat 3 ani pentru terorism. Ea este de origine kurdă şi a fost acuzată de susţinere a PKK. Nalan Oral susţine că a fost victima unei înscenări şi că, în timp ce era în detenţie, autorităţile turce i-au găsit acasă arme şi muniţie.
În Belgia activa ca susţinătoare a mişcării feministe în cadrul Uniunii femeilor socialiste.
S-a făcut dreptate iar judecătorii care au decis arestarea liderei turce, sunt și vor fi dintotdeauna indivizi de ….
Poate au existat ceva argumente… Fiindca altfel am putea avea schitat sceanariul unui filmu despre atitudine, adica despre cum am reactionat istoric , in genere, in fata turcilor, atitudine care explica multe balbe si cazuri de obedienta. Noroc cu cativa domnitori providentiali ( Stefan, Mihai, Tepes) si titani care au impus oarecare respect, semananand groaza in lupte (fratii Buzesti s.a).