Ionuț Dorobanțu

Lucruri stranii în procesul dintre SAR și SRI. Instanțele nu știu cum să scape de dosar și îl pasează de la una la alta

La începutul lui februarie, Înalta Curte este chemată să stabilească care instanță va judeca procesul dintre Societatea Academică Română (SAR) și SRI privind desecretizarea notelor informative în cazul Hexi Pharma. Cazul a ajuns la Înalta Curte după ce instanțele inferioare și-au pasat reciproc “cartoful fierbinte”, refuzând sa judece.

Întamplător sau nu, dar cu siguranță curios, același lucru se întamplă – potrivit lui tolo.ro – și cu marele proces Hexi Pharma în care compania, directoarea Flori Dinu și directorul de producție Mihail Leva au fost deferiți Justitiei pentru înșelăciune, uz de fals și zădărnicirea combaterii bolilor. Vezi aici.

De ce a dat SAR in judecata SRI in cazul Hexi Pharma

La începutul anului trecut, Societatea Academică Română (SAR) a dat în judecată Serviciul român de Informații pentru că a refuzat să desecretizeze notele informative privind Hexi Pharma. SAR a întrebat SRI cum a fost posibil să se întâmple aşa ceva în România – ca o firmă privată să încheie contracte cu sute de spitale publice şi să le livreze dezinfectanţi diluaţi, punând în pericol viaţa şi sănătatea românilor, fără ca serviciul să informeze din timp şi să prevină pericolul.

SRI susține însă că a informat “beneficiarii legali” despre situaţia dezinfectanţilor diluaţi de la Hexi, iar președintele Klaus Iohannis i-a luat apărarea.

SAR a cerut însă SRI să desecretizeze notele informative astfel încât să vedem cu toții ce anume au informat ei și pe cine. Cum SRI a refuzat, motivând că declasificarea ar devoala sursele și metodele de colectare a informației, SAR s-a adresat instanței de judecată.

Ping-pong între instanțe cu dosarul SAR-SRI

Instanțele însă nu știu cum să își paseze una de la alta procesul așa încât cazul a ajuns la Înalta Curte de Casație si Justiție.

În iunie 2017, instanța de contencios a Curții de apel București a declinat procesul la Tribunalul București. Vezi aici.

In octombrie, Tribunalul a decis sa trimită dosarul înapoi la Curtea de apel. Aici.

Admite excepţia necompetenţei materiale a Tribunalului Bucureşti. Declină competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curtii de Apel Bucuresti. Trimite cauza către Inalta Curte de Casatie si Justitie in vederea soluţionării conflictului negativ de competenta. Fără cale de atac. Pronunţată în şedinţă publică azi, 10.10.2017”, arata judecatorul de la Tribunal.

Înalta Curte va judeca pe 6 februarie conflictul de competență dintre CAB si TB. Aici.

De ce susţin instantele inferioare ca nu ele ar trebui sa judece procesul SAR – SRI

Potrivit Curții de apel și Tribunalului, cererea SAR de chemare a SRI în judecată are două capete:

desecretizarea notelor informative privind Hexi Pharma în baza legii 182/2002 privind protecţia informaţiilor clasificate si comunicarea lor in baza legii 544/2001.

Atât plângerea prealabilă, cât şi acţiunea au fost întemeiate pe prev. Legii nr. 182/2002, incidente fiind dispoziţiile Legii nr.554/2004, inclusiv în materia termenelor. Am invocat şi prev.Legii nr.544/2001 pentru a solicita ca desecretizarea să nu opereze doar faţă de mine, reclamant, ci erga omnes (în ceea ce-i priveste pe toti; fără exceptie). Solicitarea a fost una secundară, fără a prejudicia aplicabilitatea primordială a Legii nr.554/2004″, a aratat și SAR la rândul ei.

Or, susține Curtea de Apel, potrivit legii 182/2002, ar fi competent Tribunalul. Acesta din urmă, în schimb, consideră că, potrivit legii 544/2001, ar fi competentă Curtea de Apel.

Competența materială de soluționare a cauzei se stabilește în condițiile art. 10 din legea 544/2001, respectiv față de rangul instituției pârîte ca fiind organ central și apartine Curții de Apel. Dispozițiile legii 182/2002 nu prevăd o competență specială”, a aratat Tribunalul în decizia din octombrie.


De ce susţine SRI că ar fi neîntemeiată cererea SAR privind desecretizarea notelor informative legate de HexiPharma

SRI susţine că informările privind Hexi Pharma nu pot fi comunicate decât beneficiarilor legali – preşedinte, premier, miniştri, organe de anchetă penală – ca să poată lua decizii corecte sau măsuri sancţionatorii. NU şi opiniei publice.

SRI gestionează informaţii de securitate naţională de natură să susţină actul decizional în stat, nicidecum informaţii menite să asigure informarea cetăţenilor”, arată SRI în întâmpinarea către instanţă.

Însă, Societatea Academică Română a cerut declasificarea notelor informative privind Hexi Pharma tocmai ca să putem afla cu toţii dacă SRI a urmărit fenomenul infracţional, a informat instituţiile şi persoanele abilitate să ia măsuri şi – dacă a facut-o – cine sunt destinatarii care nu au luat măsurile ce se impuneau, poate chiar favorizând făptuitorii.

Există riscul să aflăm metodele şi sursele, susţine SRI

SRI susţine că declasificarea notelor informative privind Hexi Pharma nu se poate face întrucât ar prejudicia securitatea naţională, adică ar exista riscul ca să fie divulgate metodele şi sursele SRI.

Prevederile legale impun, ca un principiu al activităţii de culegere a informaţiilor pentru cunoaşterea, prevenirea şi contracararea ameninţărilor la adresa securităţii naţionale, ca mijloacele, metodele, sursele de informaţii specifice folosite de autorităţile publice care desfăşoară activitate de informaţii să intre în sfera secretului de stat”, arată SRI.

SRI susţine că SAR a interpretat în mod eronat prevederile Legii nr. 182/2002 şi nu se poate invoca articolele 24 şi 30 din legea privind protecţia informaţiilor clasificate. Adică, SAR nu poate cere desecretizarea notelor informative pe motiv că ar fi ascuns ilegalităţi.

Art. 24 alin. (5) tratează situaţiile în care emitentul clasifică documente cu intenţia vădită de a ascunde încălcări ale legii, erori administrative etc, ceea ce nu reprezintă speţa de faţă, unde această procedură s-a realizat conform prevederilor legale”, arată SRI.

Articolul 30 priveşte interdicţia de clasificare a informaţiilor care, prin natura sau conţinutul lor, sunt destinate să asigure informarea cetăţenilor asupra unor probleme de interes public.

Prin activitatea specifică de realizare a securităţii naţionale, în acord cu prevederile cadrului legal incident, S.R.I. contribuie la realizarea interesului public, fapt care însă nu presupune că informaţiile gestionate sunt publice, ci servesc numai la fundamentarea unor măsuri de înlăturare a unor riscuri şi vulnerabilităţi de către autorităţile de stat abilitate, măsuri de care cetăţeanul beneficiază indirect, prin sporirea gradului de securitate naţională şi a siguranţei publice.

Prin urmare, în solicitarea de declasificare nu poate fi invocat „interesul cetăţeanului cu privire la cunoaşterea unor aspecte conţinute în documentele SRI”, a arătat SRI.

Cum răspunde SAR

Potrivit SAR, legea nr.182/2002 privind protecţia informaţiilor clasificate arată la articolul 2 că “Dreptul de a avea acces la informaţiile de interes public este garantat prin lege”.

Alineatul (2) prevede că Accesul la informaţiile clasificate este permis numai în cazurile, în condiţiile şi prin respectarea procedurilor prevăzute de lege”.

Interpretând prevederile celor două aliniate ale articolului 2 rezultă, potrivit SAR, că:

  • Informaţiile de interes public de sub incidenţa Legii nr.182/2002 sunt publice;

  • Acest drept se poate exercita respectând prevederile privind clasificarea/secretizarea informaţiilor.

Aşadar, potrivit SAR, aceste prevederi consacră regula că informaţiile de interes public sunt publice.

Pârâtul (SRI – n.r.) contestă obligaţia de a pune la dispoziţia opiniei publice date sau documente:

«Deşi este de netăgăduit că domeniile care prezintă interes din perspectiva atribuţiilor legale ale SRI pot cuprinde zone de interes şi pentru opinia publică, acest element nu determină calificarea datelor drept informaţii de interes public »” (arată SRI în întâmpinarea către instanţă –n.r.)

Faţă de acest punct de vedere al SRI invocăm prevederile articolului 30 din Legea nr.182/2002:

«Este interzisă clasificarea ca secret de serviciu a informaţiilor care prin natura lor sunt destinate să asigure informarea cetăţenilor asupra unor probleme de interes public.»

Prin cererile formulate nu am solicitat mai nimic ce poate fi secret, ci doar informaţiile care trebuiesc să fie publice”, arată SAR în răspunsul către instanţă.

Ce spun experţii

SRI a acţionat eronat de la bun început clasificând informaţii care nu trebuiau să fie clasificate, conform legii. Articolul 30 al legii 182/2002 este foarte clar în acest sens şi spune expres că este interzisă clasificarea informaţiilor care prin natura lor sunt destinate să asigure informarea cetăţenilor asupra unor probleme de interes public. Oare faptul că un număr impresionant de spitale foloseau dezinfecţanti HexiPharma, creând astfel un pericol de sănătate publică nu e o astfel de informaţie, menită să asigure informarea asupra unor probleme de interes public?

Când ai oameni care mor pe capete din cauza unor produse de proastă calitate şi eşti în posesia acestei informaţii, e imoral, şi de la un punct încolo ilegal să te prevalezi de caracterul de informaţie clasificată.

Asta denotă o înţelegere rigidă şi învechită asupra relaţiei pe care SRI o are cu cetăţenii României.

Desecretizarea informaţiilor ar fi fost cea mai bună dovadă că SRI a înţeles că trebuie să îşi schimbe abordarea în relaţia cu cetăţenii, că nu mai e ceea ce era vechea Securitate – pentru a demonstra că te-ai schimbat nu e suficient să pui poze cu ghiocei şi să desfăşori campanii creative de imagine, e nevoie de acţiune”, a declarat pentru România Curată Victoria Stoiciu, expert afiliat SAR.

Cum a început totul

In 2016, Societatea Academică din România a depus o plângere prealabilă şi o reclamaţie administrativă contra SRI, în urma refuzului instituţiei de a desecretiza informările pe care le-ar fi trimis în legătură cu Hexi Pharma şi infecţiile nosocomiale din spitalele româneşti. Cererea iniţială de punere la dispoziţie a informaţiilor către public a fost facută la începutul lui iunie 2016, iar SRI a refuzat declasificarea informaţiilor, pentru motive pe care le considerăm neîntemeiate.

Faţă de refuzul SRI de a face publice informaţiile de interes public, privind

cazul Hexi Pharma
– îmbolnăvirile nozocomiale
– nereguli/ilegalităţi constatate în sistemul sanitar.

Cererea noastră a fost întemeiată pe prevederile din legea nr. 182/2002 privind informaţiile clasificate şi ale Legii nr. 544/2001, coroborate cu prev. Legii nr.554/2004.

Prin răspunsul neasumat de vreo persoană fizică, nesemnat, înregistrat sub nr. 45103/2016 al şefului Sectorului Relaţii cu cetăţenii s-a respins cererea noastră., prin care am solicitat atât desecretizarea informărilor legate de problemele indicate mai sus, cât şi publicarea informărilor făcute diferiţilor beneficiari.

Printre altele, am invocat prev.art.13 din legea nr.544/2001, care prevede textual : ”Informaţiile care favorizează sau ascund încălcarea legii de câtre o autotitate sau o instituţie publică nu pot fi incluse în categoria informaţiilor clasificate şi constituie informaţii de interes public.”

În drept, refuzul a fost motivat prin prevederile Art. 10, 11, 12 şi 13 din Legea nr. 51/1991, precum şi pe prev. Art. 20., al. 1 şi Art. 23. din HG nr. 585/2002.

Adresăm prezenta reclamaţie administrativă personal Directorului SRI, în calitate de conducător al Serviciului, primul răspuns fiind ”asumat” de şeful Sectorului Relaţii cu cetăţenii.

Din răspunsul primit pare să rezulte că, persoana care a formulat răspunsul, nu este în clar cu normele de drept aplicabile în cauză, dar nici nu sesizează buna credinţa a solicitării noastre de declasificare şi comunicare a informaţiilor de interes public. În concret, în răspuns se invocă Art. 11 din Legea nr. 51/1991, care vorbeşte despre comunicarea informările SRI către instituţii, demnitari şi organe de cercetare penală, nicidecum despre declasificarea informărilor expres prevăzute de Art. 24. al. 5, şi Art. 30. din Legea nr. 182/2002 privind informaţiile clasificate, legea cadru în materie, şi de Art. 13. din Legea nr. 544/2001.

Cazul Hexi Pharma, precum şi cazurile de infecţii nozocomiale sunt de mai multă vreme în centrul atenţiei publice, şi fără doar şi poate, fenomenele arătate reprezintă un pericol la sănătatea publică.

Dacă nu se declasifică informările trimise autorităţilor şi demnitarilor, opinia publică poate ajunge la următoarele concluzii:

fie SRI nu a urmărit fenomenul, dealtfel evident infracţional, şi nu a informat instituţiile şi persoanele abilitate să ia măsuri,
– fie SRI a informat despre nelegalităţi, dar destinatarii nu au luat măsurile ce se impuneau, facilitând astfel practicile penale, poate favorizând chiar făptuitorii.

Prin menţinerea clasificării destinatarii informărilor, câte or fi fost ele, sunt protejaţi de o eventuală răspundere.

Invocarea prevederilor Art. 20. al. 1. şi Art. 23. din Standardele Naţionale de Protecţie a Informaţiilor Clasificate în România, aprobate prin HG. nr. 585/2002, nu poate duce la respingerea cererii noastre de desecretizare şi publicare a informaţiilor.

Astfel Art. 23. se referă la informările compromise, ori iremediabil pierdute, ceeace nu are relevanţă în cazul nostru. Art. 20. al. 1. prin lit. b, oferă chiar un argument în favoarea declasificării, întrucât desecretizarea informărilor Hexi Pharma nu aduc prejudiciu siguranţei naţionale, ci dimpotrivă, sporesc sentimentul de securitate al cetăţeanului.

Din aceste motive solicităm să reveniţi asupra refuzului de a desecretiza informările despre Hexi Pharma şi îmbolnăvirile nozocomiale, şi în consecinţă să desecretizaţi documentele în cauză, făcându-le publice.

Conform avocaţilor SAR, prin art.24 al.5 din Legea nr.182/2002 privind informaţiile clasificate se prevede în mod expres că se interzice clasificarea ca secrete de stat a informaţiilor, datelor sau documentelor în scopul ascunderii încălcărilor legii, erorilor administrative, limitării accesului la informaţiile de interes public.

Principiul este reluat şi în art.30 din lege, unde se stipulează că: ”Este interzisă clasificarea ca secret de serviciu a informaţiilor care, prin natura sau conţinutul lor sunt destinate să asigure informarea cetăţenilor asupra unor probleme de interes public”. Din cele de mai sus rezultă că, informaţiile obţinute din mediul sănătăţii publice nu trebuiau de la bun început clasificate.”, se arată în solicitarea iniţială adresată de SAR către SRI.


Vino în comunitatea noastră de bună guvernare!

Abonează-te la newsletterul România Curată. Vei primi pe e-mail articolele și campaniile noastre și ne poți răspunde la adresa de contact cu sugestii, sesizări sau cu propriile tale articole pentru publicare.

Articole recente

Recomandări

4 thoughts on “Lucruri stranii în procesul dintre SAR și SRI. Instanțele nu știu cum să scape de dosar și îl pasează de la una la alta

  1. marius

    daca ies la suprafata documentele oficiale, cu sutele de mii de oameni asasinati in spitale prin genocidul firmei SRI Hexipharma, ar trebui reintrodusa pedeapsa cu moartea iar toate asa zisele servicii secrete romane desfiintate si declarate oficial ca cele mai periculoase organizatii terorist criminale impotriva poporului roman ce au existat in istoria acestei tari

    Reply
  2. Jan Valjean

    Hexifarma este o firma paravan a SRI,asa ca n-o sa vedem nicio desecretizare sau o cooperare conform legii.Sa nu uitam ca sediul firmei era intr-un bloc al SRI,constructie la care s-au adus acuzatii de deturnre de fonduri de catre factori de decizie din SRI Bucuresti.In plus SRI este acum subordonat direct al CIA si FBI care au birouri in sediul central al SRI din Bucuresti.O alta problema in Afacerea Hexifarma este faptul ca examinarea mostrelor diferitelor produse ale firmei au demonstrat c majoritatea erau in parametrii specificati de fabricant.Oricum,Hexifarma a fost o firma romaneasca iar ea a fost eliminata prin acest scandal si desfiintata,cota ei de piata fiind repede preluata prin mijloace specifice de influenta occidentala intr-o colonie precum Romania,de catre o firma belgiana.Restul firmelor de profil care livreaza genul acesta de produse sunt din SUA,Germania si Franta,asa ca ne putem da lesne seama care-i situatia Romaniei,nimic mai mult decat o piata de consum terorizata de anticoruptie si justitie securista.

    Reply
    • Jan Valjean

      Completare: Cazul Dan Condrea seamana enorm de mult cu cazul ziaristului Dumitru Tinu.In ambele cazuri este vorba de accidente ,,bizare” daca nu chiar ciudate si care dau nastere la teorii ale conspirtiei dintre cele mai diverse,in ambele cazuri este blocata deshumarea pentru efectuarea unei expertize adevarate care sa demonstreze clar ca persoana inhumata este cea care se spune,in ambele cazuri sunt conexiuni si implicari mai mult decat importante cu cel putin doua servicii secrete,din care unul este SRI iar celalalt nu este din Romania.

      Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *