Călin Dejeu

Hidroelectrica ignoră decizia definitivă a Curții de Apel București

Din păcate, am avut dreptate că acest caz, al distrugerii Defileului Jiului, este un barometru al absenței statului de drept în România, nu am exagerat. Situația este mai gravă decât o descrisesem:

Speranța enormă pe care ne-a dat-o anularea autorizațiilor de construire este umbrită de faptul că Hidroelectrica refuză ostentativ să sisteze lucrările, chiar dacă autorizațiile de construire sunt anulate definitiv.

La 6 zile de la decizia definitivă a Curții de Apel București, lângă Bumbești-Jiu, în parcul național, continuă ”lucrările” la grotescul proiect ilegal. Filmarea nu mai necesită comentarii.

Dacă tot lucrează ilegal de peste 10 ani, de când acordul de mediu și-a pierdut efectele legale, de ce s-ar crampona tovarășii de o decizie definitivă a Curții de Apel? Că doar n-o să vină judecătorii să-i oprească! Atâta vreme cât Poliția, Garda de Mediu, Jandarmeria,  Inspectoratul de Stat  în Construcții și Parchetele sunt de partea lor, ce mai contează deciziile instanțelor și legile?

Dacă cei de la Gardă ar avea urechi să audă, le-aș spune că, chiar dacă Hidroelectrica ar fi avut un acord de mediu în vigoare în acest deceniu,  simpla existență a unui act de reglementare nu înseamnă că lucrările sunt legale, așa cum consideră ei. Curtea Europeană de Justiție a clarificat și acest aspect, în cauza C529/15:

”Directiva 2004/35, astfel cum a fost modificată prin Directiva 2009/31, și în special articolul 2 punctul 1 litera (b) din aceasta, trebuie interpretată în sensul că se opune unei dispoziții de drept național care exclude, în manieră generală și automată, ca o daună care are efecte negative grave asupra stării ecologice, chimice sau cantitative ori asupra potențialului ecologic al apelor în cauză să fie calificată drept „daună adusă mediului” ca urmare a simplului fapt că este acoperită de o autorizație eliberată în aplicarea acestui drept.”

Dar ar trebui să știe și comisarii că un acord de mediu nu are prioritate în fața unei legi, cu atât mai puțin în fața unei directive europene. Dar cum poate să le treacă prin minte unor ”comisari” că un act administrativ dă cuiva dreptul să comită un cumul de infracțiuni??

Avem dovada că acordul de mediu și-a pierdut de peste 10 ani efectele juridice. Pe prima pagină a documentației pe baza căreia a fost emis acordul de mediu scrie:

Toate lucrările începâd cu iunie 2007 sunt strict ilegale, fără acord de mediu.

Chiar și Parchetul General se eschivează de la a instrumenta acest caz extrem de grav, și trimite din nou cazul spre îngropare la Parchetul de pe lângă Tribunalul Gorj, chiar dacă acum l-a primit de la DNA.

De la discursul domnului Augustin Lazăr și până la faptele Parchetului General, în mod tragic pentru ultimul nostru râu mare de munte, se pare că este cale lungă.

Când am citit discursul din urmă cu un an al domnului procuror general am sperat că mai este o șansă pentru natura noastră. Un pasaj suna chiar foarte bine:

”Într-adevăr, este de necontestat faptul că infracționalitatea ecologică reală, rămasă ascunsă, este în țara noastră mult mai importantă decât cea descoperită, sesizată și cercetată administrativ sau penal și, în orice caz, incomparabilă cu cea pedepsită conform legislației în vigoare.  O atare reacție penală neconvingătoare are multiple explicații, dar în mod evident are implicații tot mai grave asupra cadrului de viață al cetățenilor, condițiilor de existență ale societății românești și stării economiei naționale.”

Multipla activitate infracțională din Defileul Jiului, numită eufemistic ”proiect hidroenergetic”, este reală, nu este ascunsă, este chiar de notorietate mondială, dar este mușamalizată atât administrativ cât și penal. Administrativ o mușamalizează, ostentativ, chiar Corpul de Control al Primului Ministru. În 17 august Corpul de Control efectua o acțiune de control la APM Gorj și APM Hunedoara, pe tema proiectului hidroenegetic care distruge Defileul Jiului. Se pare că, în loc să oprească activitatea infracțională, controlul a avut ca rezultat încurajarea ei. Pentru că ulterior am aflat că a fost deschis un nou front de distrugere, chiar în albia Jiului, în inima parcului național, la ceea ce ei numesc ”captare secundară Jiu”. Au trecut peste trei luni de la control, dezastrul ecologic se îndreaptă vertiginos spre paroxism, dar Corpul de Control al Primului Ministru nu a rezolvat nimic și declară că acțiunea de control este încă ”în curs de desfășurare”.

Lasând ironia amară la o parte, acum chiar este momentul ca procurorii să intervină. Altfel este clar că am ajuns mai rău decât țările din Lumea a Treia!


Vino în comunitatea noastră de bună guvernare!

Abonează-te la newsletterul România Curată. Vei primi pe e-mail articolele și campaniile noastre și ne poți răspunde la adresa de contact cu sugestii, sesizări sau cu propriile tale articole pentru publicare.

Articole recente

Recomandări

One thought on “Hidroelectrica ignoră decizia definitivă a Curții de Apel București

  1. Adrian

    In 14 decembrie a fost pronuntarea, insa conform Codului Civil (art. 426, aliniat 5), hotararile judecatoresti se redacteaza si se semneaza in cel mult 30 de zile de la pronuntare. Apoi, conform art. 427, hotararea se comunica din oficiu partilor, comunicarea facandu-se de indată ce hotararea a fost redactata si semnata in conditiile legii. Mai departe, la art. 433, se specifica ca hotărarea judecătoreasca are putere executorie, in conditiile prevazute de lege.

    Trebuie intrebatii colegii dela Bankwatch / Neuer Weg daca au primit decizia judecatoreasca, intrucat de abia dupa ce aceasta se comunica, Hidroelectrica este obligata sa sisteze lucrarile conform legii. So hold your breath.

    Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *