Există vești mai proaste decât „gaura” din Buget. Nu putem întinde blana ursului din pădure, dar nici s-o măsurăm corect?

Avem an de an bugete prea optimiste, fie pentru că estimările sunt proaste, fie pentru că guvernele vor să-și păstreze niște bani pentru cheltuieli „neprevăzute” (creșteri de cheltuieli sociale, așa-numitele pomeni electorale), ordonatorii de credite reușesc prea rar să-și îndeplinească obiectivele cu privire la cheltuieli, se fac investiții haotice și scăderile de taxe întârzie să-și arate beneficiile și la nivelul creșterii în volum, care să suplinească scăderea de procent.

Discuțiile despre „gaura” de 10 (sau 14) miliarde de lei la buget sunt, probabil, binecunoscute celor ce urmăresc viața politică. Totul a pornit de la o declarație a președintelui PSD Liviu Dragnea, care a declarat, într-o intervenție la România TV, că „bugetul României pe anul 2017 are o gaură de 10 miliarde de lei”. El a amenințat cu o comisie parlamentară de anchetă și a spus că acești bani „puteau să se ducă în alte lucruri bune pe care puteam să le facem”.

Trebuie precizate de la bun început trei lucruri: primul că acești bani nu au existat niciodată la buget, ca să poată să fie furați sau deturnați în vreun fel (deci comparațiile cu miliardul furat în Republica Moldova sunt inadecvate), al doilea că respectiva sumă nu privește bugetul pe 2017, ci pe cel din anul 2016, iar al treilea că cine ar fi fost interesat, putea să afle de prin aprilie-mai că scăderea TVA determină o reducere a încasărilor (tabel 1 și 2, la finalul articolului).

grafic-gaura-1

Click pentru mărirea imaginii

La o privire mai atentă a cifrelor se văd însă câteva realități mai îngrijorătoare decât războiul dintre politicieni. Peisajul general arată o scădere a încasărilor bugetare, în cifre absolute, față de anul precedent, în condițiile unei inflații negative (-0,2), dar și a unei creșteri semnificative a PIB. Sigur, au scăzut și cheltuielile ca procent în PIB, însă pe fondul unei scăderi a investițiilor, inclusiv a celor din fonduri UE, și a unei creșteri masive a cheltuielilor de personal, astfel că ținta de deficit bugetar a fost atinsă. Sunt, totuși, probleme.

– Măsura reducerii TVA de la 24% la 20%, alături de celelalte reduceri anterioare (e.g. produse de panificație) a determinat o scădere constantă a încasărilor și, la un an de la adoptare, așa-numitele efecte de runda a doua nu au echilibrat situația, ceea ce ar putea însemna că venitul disponibil din reducerea taxării consumului nu merge tot în consum, ci în economisire, la bănci sau la ciorap, și probabil în ceva investiții private.

– Diferența negativă de încasări la Bugetul General Consolidat (BGC) rezultată din scăderea sumelor primite de la UE este aproape dublă față de scăderea veniturilor din TVA. Dar despre asta nu a suflat vreun cuvințel nici Liviu Dragnea, nici fostul deținător al portofoliului Fondurilor Europene, Cristian Ghinea (deși a avut o postare în care l-a luat în râs pe șeful PSD).

– Slaba capacitate a ordonatorilor de credite (instituții, autorități locale sau de management) și a administrației centrale de a realiza cheltuielile propuse și bugetate.

– În fine, poate cea mai proastă veste este că s-ar putea ca economia să-și fi încetinit ritmul de creștere.

Declarațiile

„Din păcate Klaus Iohannis nu a cerut explicații premierului Cioloș sau ministrului Anca Dragu pentru ce s-a întâmplat la Finanțe la finalul anului. O să le cer eu mâine. Vom face o comisie parlamentară de anchetă pentru că este ilegal ce s-a întâmplat acolo. Au făcut o rectificare pozitivă în noiembrie. Acum totul ne arată că veniturile sunt mai mici. Asta e ilegal. Cine a mințit trebuie să plătească. Bugetul are o gaură de 10 miliarde de lei. Asta trebuia să ceară președintele. Vom cere noi însă aceste explicații. I-am cerut ministrului de Finanțe să facă o verificare clară în minister. Vom face o comisie de anchetă parlamentară imediat”, a spus Liviu Dragnea, probabil în replică la solicitarea președintelui Iohannis adresată Guvernului, de a livra ceea ce a promis în campania electorală, fără a depăși ținta de 3% deficit bugetar.

El consideră că ceea ce s-a întâmplat la Finanţe este ilegal. „31 decembrie ne arată că veniturile sunt mai mici cu 10 miliarde sau cu 14, o să primesc toate datele mâine dimineaţă. Asta este total ilegal. Cine a minţit cu aceste date, ceea ce nu s-a mai întâmplat în România, va trebui să plătească”, a mai spus Dragnea. El a cerut și audierea a cinci persoane  – premierul, ministrul Finanțelor, ministrul Fondurilor Europene, şeful ANAF şi preşedintele Consiliului Fiscal. „Să iasă la iveală adevărul ultimelor zile din acest an și de ce s-a evitat și întârziat instalarea noului guvern”, a mai spus șeful PSD. „Suntem în situaţia în care bugetul României pe anul 2017 are o gaură de 10 miliarde de lei, pe care o vom acoperi, dar care puteau să se ducă în alte lucruri bune pe care puteam să le facem”, a adăugat el.

Ulterior, șeful PSD și-a nuanțat poziția, anunțând că nu se va înființa o comisie specială de anchetă, pentru că asta ar dura prea mult, ci cazul va fi analizat de comisiile de buget-finanțe ale celor două camere ale Parlamentului. „Trebuie să explice de ce nu s-au făcut veniturile. Dacă în 23 noiembrie, tu ca Guvern spui că peste o lună veniturile vor fi mai mari, adică 235,4 miliarde lei şi sunt mai mici decât ai spus, cu asta nu se poate juca”, a adăugat el. Actualul ministru de Finanțe a fost și mai ponderat în declarații.

În replică, fostul premier Dacian Cioloș a scris, pe Facebook, că Dragnea a realizat că nu poate îndeplini promisiunile din campania electorală și astfel, „face o scamatorie” și anunță „gaura” de 10 miliarde din buget. „ Realitatea este că în 2016 veniturile au fost mai mari decât în 2015, iar deficitul final a fost sub cel prognozat și aprobat de Parlament odată cu bugetul pentru anul trecut. Mai mult, în decembrie am rambursat integral firmelor TVA în valoare de 2,1 miliarde de lei, fără a lăsa presiune pe bugetul anului următor, cum se obișnuiește, tocmai pentru a ușura povara noului Guvern. Restul sunt povești.”

Anca Dragu, fostul ministru al Finanțelor, a replicat, la rându-i, spunând că „bugetul din fiecare an începe de la zero. Se face un cadru macroeconomic, pe baza căruia se estimează veniturile şi cheltuielile. La sfârşitul anului se trage linie şi dacă veniturile sunt mai mari decât cheltuielile, este surplus, dacă sunt mai mici este deficit”. Ea a adăugat că „dacă aşa-zisa gaură ar fi existat, deficitul ar fi sărit în 2016 de 4% din PIB, însă a fost de 2,59% din PIB”. În plus, a explicat fostul ministru, în decembrie, când era clar că deficitul va fi sub ţintă, MFP a plăti în avans sume pentru 2017, rambursând companiilor TVA de 1,44 miliarde de lei, cu 630 de milioane în plus, deși „termenul limită pentru astfel de plăţi este de 45 de zile”.

Important de precizat, aici, este că luni după-amiază, citând surse apropiate MFP, Ziarul Financiar publica primele estimări privitoare la veniturile la bugetul general consolidat pe luna decembrie. Care arată dezastruos: doar 16 miliarde de lei. Cu 30% sub încasările din decembrie 2015 – care au reprezentat un maxim al ultimilor cinci ani – dar, mai ales, consemnând o inversare de trend față de trecutul apropiat, cu o scădere de circa două miliarde față de noiembrie, în condițiile în care, de obicei, încasările la buget din decembrie erau cu 7,5-9% mai mari. Dacă cifrele obținute de ZF sunt cele reale, decembrie 2016 față de noiembrie marchează o scădere de peste 13%. Diferența e și mai mare dacă facem comparația cu decembrie 2015, când încasările au crescut cu 25% față de noiembrie.

Care sunt, de fapt, întrebările

grafic-lunar

Click pentru mărirea imaginii

Vom face abstracție de mizele politice ale discuției – războiul lui Dragnea cu Iohannis, Cioloș și cabinetul său, președintele Consiliului Fiscal – pentru că fiecare dintre aceștia l-au criticat pe șeful PSD anterior exact pentru programul economic, considerat nesustenabil. Vom trece și peste lucrurile asupra cărora șeful PSD a fost nevoit să revină, precum comisia parlamentară de anchetă și concesia că, de fapt, nu e o vorba de o gaură, ci de venituri nerealizate. Nu ne interesează nici dacă Dragnea spune sau nu adevărul (o analiză factuală a afirmațiilor sale aici), nici obositoarea și penibila invocare a „grelei moșteniri”, nici de ce a lansat această acuzație exact la România TV. Ceea ce contează este dacă am avut sau nu venituri mai mici la buget – iar răspunsul, cel puțin cu datele de până în noiembrie, este afirmativ – și care au fost cauzele acestor „nerealizări”. Răspunsul la aceste întrebări pot să ne spună ce ne așteaptă în viitor.

Reducerea TVA și efectele sale

După cum spuneam, semnele de contractare a bugetului erau vizibile deja din luna martie, când s-a înregistrat un minim al ultimilor patru ani, ca procent în PIB. Dacă acest semnal nu era suficient, din aprilie încolo fiecare lună a marcat o adâncire a „nerealizărilor” la capitolul venituri la buget, cu 2-3 procente sub anul anterior. Ce a determinat această scădere a veniturilor? Din martie, veniturile din TVA – taxă ce a scăzut de la 24% la 20% de la 1 ianuarie, dar efectele se simt cu ceva întârziere – încep să fie mai mici decât în anul anterior, cu 1,7%, după ce în ianuarie fuseseră cu 17 procente peste luna corespunzătoare din 2015. Din aprilie încolo, scăderea de venituri din TVA variază între 8 și 10 procente. (vezi tabel 1)

Totuși, încasările din TVA în 2015 au însemnat doar 19,95% din totalul veniturilor – 8,1% din PIB, la un BGC de 30,6% din PIB. Potrivit datelor ZF, anul acesta s-au încasat în total 51,7 miliarde de lei din TVA, față de 57,1 în anul anterior (cu 9,45% mai puțin). Diferența dintre BGC din 2015, de 233,55 miliarde de lei și cel estimat (potrivit ZF) pentru 2016, de 221,5 miliarde, este de circa 12 miliarde, mai mult decât dublu față de ceea ce s-a pierdut la TVA (circa 5,4 miliarde de lei). Putem lua în calcul și miliardul suplimentar cheltuit ca TVA restituit, invocat de fostul ministru Dragu, scăderea de venituri la acest capitol ar fi și mai mică. Potrivit unui fost oficial guvernamental, Ionel Dancă, Cabinetul Cioloș a asigurat o bună colectare: „deci scazi cu 20% cota de TVA și încasezi cu 9% mai puțin, asta arată chiar o colectare mai bună”. El estimează că „avem 10,5 miliarde lei mai putin la încasări, ca urmare a reducerii de taxe”.

grafic-gaura-2

Click pentru mărirea imaginii

Reducere de taxe care a mers, parțial, într-o creștere a consumului populației și dezamăgitor de puțin spre zone cu efect de multiplicare (ar fi fost greu, de altfel, având în vedere că venitul disponibil câștigat a fost, oricum, marginal). Dar după cum se vede în graficul privitor la evoluția depozitelor populației, întocmit pe baza datelor BNR, exact din luna martie a început să crească, destul de accelerat, economisirea. Creșterea se plafonează puțin între iunie și septembrie, probabil din cauza cheltuielilor pentru vacanță, pentru a-și relua apoi creșterea semnificativă. Fără pretenția unei explicații definitive, se pare că românii și-au învățat lecția din criza precedentă și plusul de venit disponibil prin scăderea fiscalității s-a dus și în economii, bani albi pentru zile negre, nu doar în consum. În ceea ce privește creditarea către populație, aceasta a scăzut, în cifre absolute, în noiembrie 2016 față de noiembrie 2015 pe componenta de credite de consum, și a înregistrat o ușoară creștere doar pe componenta de credit pentru locuințe, cu siguranță ajutată de suplimentarea repetată a programului Prima Casă. Dar, una peste alta, creșterea economisirii a fost mai mare decât cea a creditării, ceea ce înseamnă că stimularea creșterii PIB prin creșterea consumului a funcționat limitat.

Potrivit ultimului buletin al MFP, după 11 luni, încasările au crescut astfel: impozitul pe profit (+10,5%), contribuții de asigurări sociale (+7,3%), accize (+5%), impozit pe salarii și venit (+5%), iar la nivelul administrațiilor locale au crescut: veniturile nefiscale (+14,8%), impozite și taxe pe proprietate (+6,8%) și la taxa pe utilizarea bunurilor (+2,6%).

Fondurile europene și cheltuielile nerealizate

Partea cea mai mare din sumele neîncasate la BGC o reprezintă însă sumele de la UE (vezi tabel 3). După cum se vede din tabel, diferența dintre 2015 și primele 11 luni din 2016 este de peste 16 miliarde (11,7 miliarde dacă luăm în considerare și celelalte două capitole bugetare), iar potrivit lui Dancă, pe tot anul, diferența între ceea ce s-a estimat inițial și realizări va fi de circa 8 miliarde (12,8 mld prognoză, 4,4 realizare).

Click pentru mărirea imaginii

Click pentru mărirea imaginii

Ne-am întors, la capitolul încasărilor aferente fondurilor UE la nivelul anului 2010 și am depășit doar anul 2009. Fostul ministru al Fondurilor Europene, Cristian Ghinea, spune că nici măcar bugetul pe fonduri europene nu e făcut de MFE. „Bugetarea anuală făcută de Ministerul de Finanțe e mereu un exercițiu de previziune bazat pe datele de la instituțiile care au investiții și proiecte. Ministerele și autoritățile locale tind să supraestimeze cât pot face, iar Ministerul de Finanțe adună aceste estimări umflate. În loc să facă ordine în această harababură de estimări, Ministerul de Finanțe le pune pe toate în buget.” Pentru nerealizările din 2016, Ghinea dă vina pe fostul vicepremier Vasile Dâncu: „estimările cele mai umflate în 2016 au venit de la autoritățile locale. Fondurile europene pentru autoritățile locale (AM POR) erau și sunt gestionate de Ministerul Dezvoltării”.

Meciul dintre Ghinea și Dragnea e lung și greu, dar mai important este să reținem că s-au cheltuit doar 6,3 mld. lei faţă de un nivel estimat de 10,5 miliarde de lei. Iar aici e rău să nu să cheltuiești bugetul disponibil, pentru că prin efectuarea cheltuielilor câștigă și bugetul de stat, dar în primul rând domeniul în speță și apoi societatea în general, care beneficiază de respectivele investiții.

Dragonul de hârtii

„Ceea ce într-adevar arată execuția noastră este o nerealizare de cheltuieli care sunt legate de venituri. De exemplu, avem cheltuieli nerealizate aferente Casei de Sănătate. Știți că avem formula cost-volum-rezultat pe partea de medicamente. În momentul în care Statul plătește, firma de medicamente achită și ea taxa clawback . În momentul în care cheltuiala statului nu e efectuată pe aceste medicamente, nici clawbackul nu a fost încasat. Dar eu din buget nu pot să tai aceste sume întrucât Casa poate face în ultima zi decontările. Sau, avem apoi proiectele pe fonduri nerambursabile. Aceste proiecții rămân în buget până la finele anului și nu pot să tai din buget această prognoză pentru că ar însemna că îi tai și cofinanțarea”, explică Anca Dragu o parte din contracția bugetului. Se vorbește de circa un miliard doar la taxa clawback.

Sigur, se poate și ca, din cauza relației mai puțin prietenoase dintre administrațiile politice și guvernul tehnocrat să se fi renunțat la tot felul de investiții inutile, de la cele fistichii (terenul de fotbal excavat într-un deal, parcuri în sate fără apă sau pe pășune) la cele aberante (centrele de afaceri din Flămânzi Comarnic sau Călimănești). Este, de asemenea, posibil ca Anca Dragu să aibă dreptate când spune că unele investiții sau operațiuni au fost amânate din noiembrie-decembrie pentru ianuarie, cu scopul de a beneficia de noile reguli fiscale. La fel cum e de așteptat ca o parte dintre antreprenori să nu-și mai permită angajări, în condițiile creșterilor succesive ale salariului minim. Dar pentru a avea certitudini trebuie să mai așteptăm o lună-două, să vină cifrele.

grafic-gauri

Click pentru mărirea imaginii

Cam asta pare să fie situația investițiilor românești: dacă s-ar reduce totul la proiecte, comisii, studii de fezabilitate și masterplanuri, am fi zmei. Ne plângem de lipsă de bani, de lipsă de infrastructură și de servicii publice proaste, dar avem cheltuieli nerealizate. Zac banii pe foile cu bugetul un an întreg fără a fi cheltuiți. Sigur că e mult mai ușor să mărești salarii decât să faci autostrăzi – și s-ar putea să aducă și voturi mai ușor. Dar fără investiții, indiferent că dreapta le vrea private și stânga publice, consumul „se îneacă”, nu duce la dezvoltare, iar asta se vede deja în evoluția consumului.

Cu toate acestea, cel puțin în ultimii patru ani, vedem cum toate guvernele au exagerat optimist atât veniturile, cât și cheltuielile. (vezi tabel 4) Ba mai mult, în 2014 și 2015, diferența dintre cheltuielile estimate și cele reale a fost mult mai mare decât cea de la venituri, iar aici se ascunde o altă problemă: sumele sunt proiectate în buget pentru destinații de investiții, acestea nu se realizează, dar banii rămași se duc pe cheltuieli de personal sau pomeni electorale.

Spre ce ne îndreptăm

Cea mai proastă veste pe care am putea s-o primim este ca economia să-și fi încetinit ritmul de creștere  (primele două trimestre au consemnat creșteri ale PIB față de cele anterioare de 1,5%, trimestrul al treilea de doar 0,6%) și ca antreprenorii să-și fi limitat drastic cheltuielile în urma alegerilor, în decembrie. Deja în trimestrul al treilea volumul investițiilor era mai mic decât în T3 din 2015, chiar dacă pe tot anul încă erau pe plus, potrivit datelor INS. Iar contribuția formării brute de capital fix la creșterea economică a fost de câteva ori mai mică decât contribuția consumului. Ca veste bună, investițiile străine directe erau pe plus cu 9% după primele zece luni.

Potrivit ultimei anchete de conjunctură publicate de INS, doar managerii din industria petrolieră preconizează o creștere importantă de volum, celelalte ramuri fiind considerate staționare ca volum al afacerilor, prețuri și număr de salariați. În comerț sunt prognozate scăderi pe toată linia, iar în servicii stabilitate. Iar o recentă analiză KeysFin arată că majoritatea managerilor chestionați estimează o creștere de puțin peste 4 procente în 2017, mai ales pe fondul temperării consumului. Dar indică și temeri cu privire la inflație și, mai ales, o creștere și mai accelerată a datoriei publice. Iar ce au pățit statele cu datorii publice mari nu e tocmai dezirabil.

Dincolo de disputele politicienilor, scandalul „găurii” de 10 miliarde ne spune multe despre problemele structurale ale bugetului, și nu doar pe partea de majorare de cheltuieli (creșterea ponderii salariilor e considerată de mulți specialiști nesustenabilă), ci mai ales cu privire la nerealizarea investițiilor bugetate și slaba capacitate de a fructifica măsurile de relaxare fiscală. Reducerea TVA a eliberat destul de puțini bani în economie, dar și aceștia par să nu fi mers unde se aștepta, fondurile europene așteaptă încă să fie cheltuite, acumularea internă de capital e aproape imposibilă la actualele dobânzi, iar autoritățile locale sau de management al fondurilor europene sunt cel puțin letargice. Greu de crezut că în aceste condiții economia va crește, patru ani la rând, cu 5,5%, cât prevede programul de guvernare. Iar dacă economia nu performează – și aici trebuie luate în calcul și schimbările externe, mai ales reluarea creșterii dobânzilor la dolarul american și posibila oprire a relaxării cantitative de către BCE – contează mai puțin cine guvernează, pentru că toți vor avea de suferit.

Tabel 1

tabel-11

tabel-12

Tabel 2

tabel-2

Tabel 3

tabel-3

Tabel 4

tabel-4


Recomandări

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *