Alex Costache

Cine sunt procurorii care au închis dosarul Revoluţiei. „Procurorul general Tiberiu Niţu a fost militar în termen şi a tras la Revoluţie”, acuză Theodor Mărieş

„La fel ca în dosarele torţionarilor sau cel al mineriadei”, spune liderul Asociaţiei 21 Decembrie 1989, Theodor Mărieş, care cere redeschiderea dosarului pentru infracţiuni contra umanităţii. Parchetul general tocmai ce-a închis dosarul crimelor de la Revoluţia din 89. După un sfert de secol, nu se ştie cine e tras în noi şi nimeni nu e responsabil pentru cei peste 1200 de morţi si câteva mii de răniţi ai sângeroaselor evenimente de la căderea dictaturii ceauşiste.

Miza dosarului o reprezintă perioada de după fuga dictatorului dintre 22 decembrie 1989 şi sfârşitul acelui an. „După 22 decembrie, ordinele de luptă s-au menţinut pentru păstrarea structurii comuniste la putere şi eliminarea doar vârfului partidului şi a capilor Securităţii şi ai Armatei”, spune liderul revoluţionarilor, Theodor Mărieş.

Au fost mai mulţi morţi după fuga lui Ceauşescu

“Dacă până pe 22 decembrie avem în jur de 300 de morţi, după, avem de 3 ori mai mulţi, în jur de 900. Dacă în noaptea de 21-22 s-au tras 2 milioane de gloanţe, între 22 şi 26 decembrie, în diversiunea creată începând cu seara de 22 decembrie şi până în 26 doar, s-au tras 12,5 milioane de gloanţe”, spune Mărieş, care îşi bazează afirmaţiile pe documentele militare declasificate obţinute de Asociaţia 21 Decembrie 1989 după lupte la CEDO şi greva foamei.

Prea puţini responsabili traşi la răspundere

Dacă pentru perioada de până la căderea dictatorului Nicolae Ceauşescu au (mai) fost traşi la răspundere cei vinovaţi, pentru perioada de după 22 decembrie au fost doar câţiva care au dat socoteală. Spre exemplu, şefii militari din dosarul masacrului de la Otopeni. Parchetul dă vina pe euforia şi confuzia generale de după căderea regimului:

“S-a constatat că persoanele cu funcţii de conducere şi execuţie, politice şi militare, de la nivel central şi local, implicate, în perioada 16-22.12.1989, în organizarea, conducerea, coordonarea şi punerea în executare a măsurilor de reprimare a manifestanţilor au fost judecate şi condamnate definitiv.

În ceea ce priveşte perioada cuprinsă între 22.12.1989 şi sfârşitul anului 1989, s-a reţinut că acesta a fost caracterizată prin vid de putere, stare de confuzie, panică şi haos”, susţine Parchetul general.

De ce crimele de la Revoluţie, mai cu seamă cele de după căderea lui Ceauşescu, nu au fost încadrate la infracţiuni contra umanităţii care sunt imprescriptibile?

Acesta este articolul 439 – Infracţiuni contra umanităţii – din noul Cod penal:

“(1) Săvârşirea, în cadrul unui atac generalizat sau sistematic, lansat împotriva unei populaţii civile, a uneia dintre următoarele fapte:
a) uciderea unor persoane;
b) supunerea unei populaţii sau părţi a acesteia, în scopul de a o distruge în tot sau în parte, la condiţii de viaţă menite să determine distrugerea fizică, totală sau parţială, a acesteia;
c) sclavia sau traficul de fiinţe umane, în special de femei sau copii;
d) deportarea sau transferarea forţată, cu încălcarea regulilor generale de drept internaţional, a unor persoane aflate în mod legal pe un anumit teritoriu, prin expulzarea acestora spre un alt stat sau spre un alt teritoriu ori prin folosirea altor măsuri de constrângere;
e) torturarea unei persoane aflate sub paza făptuitorului sau asupra căreia acesta exercită controlul în orice alt mod, cauzându-i vătămări fizice sau psihice, ori suferinţe fizice sau psihice grave, ce depăşeşc consecinţele sancţiunilor admise de către dreptul internaţional;
f) violul sau agresiunea sexuală, constrângerea la prostituţie, sterilizarea forţată sau detenţia ilegală a unei femei rămase gravidă în mod forţat, în scopul modificării compoziţiei etnice a unei populaţii;
g) vătămarea integrităţii fizice sau psihice a unor persoane;
h) provocarea dispariţiei forţate a unei persoane, în scopul de a o sustrage de sub protecţia legii pentru o perioadă îndelungată, prin răpire, arestare sau deţinere, la ordinul unui stat sau al unei organizatii politice ori cu autorizarea, sprijinul sau asentimentul acestora, urmate de refuzul de a admite ca această persoană este privată de libertate sau de a furniza informaţii reale privind soarta care îi este rezervată ori locul unde se află, de îndată ce aceste informaţii au fost solicitate;
i) întemniţarea sau altă formă de privare gravă de libertate, cu încălcarea regulilor generale de drept internaţional;
j) persecutarea unui grup sau a unei colectivităţi determinate, prin privare de drepturile fundamentale ale omului sau prin restrangerea gravă a exercitării acestor drepturi, pe motive de ordin politic, rasial, naţional, etnic, cultural, religios, sexual ori în funcţie de alte criterii recunoscute ca inadmisibile în dreptul internaţional;
k) alte asemenea fapte inumane ce cauzează suferinţe mari sau vătămări ale integrităţii fizice sau psihice,
se pedepseşte cu detenţiune pe viaţă sau cu închisoare de la 15 la 25 de ani şi interzicerea exercitarii unor drepturi.

Parchetul general a considerat că toate crimele de la Revoluţie nu se încadrează la infracţiuni contra umanităţii:

“După data de 22 decembrie 1989, nu a avut loc un atac generalizat sau sistematic lansat împotriva unei populaţii civile, aşa cum prevede norma incriminatoare.

Starea de euforie generată de căderea regimului comunist, grefată pe o situaţie de confuzie privind aşa-zisele forţe teroriste care ar fi acţionat, au condus la producerea a numeroase victime.

Lipsa unei comenzi unice la nivelul forţelor armate, ştirile alarmiste lansate pe diferite canale, starea de suspiciune cu privire la anumite persoane, necoordonarea unor activităţi sau manevre desfăşurate de efectivele armate au avut drept rezultat deschiderea necontrolată şi nejustificată a focului, ceea ce a cauzat nenumărate victime. (..)

Faptele care au avut ca urmare decesul sau rănirea prin împuşcare a numeroase persoane au fost urmarea acestei stări de dezorganizare la nivelul structurilor statului.

Prin urmare, în speţă, faptele respective nu sunt caracterizate de tipicitate în raport de art. 439 din Codul penal, astfel încât se va dispune clasarea cauzei sub aspectul infracţiunii contra umanităţii”, se arată în ordonanţa de clasare publicată de Parchetul general pe www.mpublic.ro.

Liderul Asociaţiei 21 Decembrie 1989, Thedor Mărieş, combate argumentele Parchetului şi susţine că, dimpotrivă, după 22 decembrie 1989 a fost un atac generalizat sau sistematic asupra populaţiei din partea FSN-ului condus de Ion Iliescu, Petre Roman, Victor Atanasie Stănculescu, Silviu Brucan şi Alexandru Bîrlădeanu.

Care ar fi fost scopul?

Aceşti oameni ar fi confiscat sau furat Revoluţia de la manifestanţi cu scopul de a menţine structura PCR şi “eliminarea doar vârfului Partidului şi a capilor Securităţii şi ai Armatei”. Mărieş prezintă şi dovezi în sprijinul afirmaţiilor sale. Spre exemplu, liderul revoluţionar a descoperit în arhivele unei unităţi militare de aviaţie un jurnal de luptă semnat de un general maior Iosif Rus. Acesta a consemnat ordinele primite de la Bucureşti prin note telefonice de la MAPN, pe 25 decembrie 1989:

„Toţi activiştii de partid rămân în funcţiile actuale şi îşi continuă munca de educaţie şi cultură a Armatei (…) Cotizaţia de partid, UTC şi sindicat se strânge şi se predă în continuare ca până acum.”

Ar fi fost comandă unică şi acţiuni controlate

Ordinele veneau de la MAPN, unde erau Iliescu, Roman, Stănculescu şi ceilalţi, explică Mărieş. „Au lăsat revoluţionarii la CC, cu şeful Statului major al Armatei, generalul Guşă, şi şeful Securităţii, generalul Vlad, iar ei s-au izolat la Ministerul Apărării şi practic întreaga activitate militară şi politică a fost coordonată de acolo prin televiziune, pentru că toată lumea sătea cu ochii la televizor … întreaga diversiune, nu activitate.”

De altfel, spune Mărieş, Consiliul militar superior a cărui comandă fusese preluată de Ion Iliescu şi Victor Atanasie Stănculescu a menţinut alarma de luptă pentru Armată cu indicativul “Radu cel Frumos” până după 15 februarie 1990.

Confuzia şi aparenţa de dezorganizare ar fi fost create prin diversiuni

“Această comandă unică sub cupola comandamentului militar superior arată cu adevărat caracterul controlat, atât politic, cât şi militar, al tuturor diversiunilor ce a avut loc începând cu seara de 22 decembrie, pentru că nu vorbim de altceva, vorbim de diversiuni”, susţine Mărieş. “A fost terorism de stat, din moment ce era implicată Armata şi puterea politică, folosind toate mijloacele, radio, televiziune, plus toată reţeaua partidului comunist, să nu uităm că PCR a avut peste 2 milioane de informatori, ai partidului, lasă-i pe ăia ai Securităţii.”

Diversiunile ar fi fost create prin zvonistică şi ştiri alarmiste. “Suspiciunea a fost creată prin zvonistica pe care au transmis-o cele două posturi de informare, televiziunea şi radioul. La etajul 11 al televiziunii a fost o comandă de zvonistică (…) De la MAPN alimentau cu zvonistică atât telefoanele din CC, pentru că în CC se suna şi se spunea aşa: Vă atacă şcoala de ofiţeri…”, îşi aminteşte Mărieş care spune că era în clădirea Comitetului central al PCR, preluată de revoluţionari, împreună cu generalul Vlad, şeful Securităţii care trecuse de partea poporului.

Teza diversiunilor este confirmată acum chiar de generalul Iulian Vlad, printr-un discurs la Târgu Jiu ţinut pe 29 octombrie 2015 după ani de tăcere (AICI).

Fostul şef al Securităţii ceauşiste a povestit că ar fi fost planuri ca Armata să se lupte cu Securitatea. Iulian Vlad a dat exemplul masacrului de la Otopeni:

„S-a intenţionat şi ar fi fost o crimă fără precedent, cu urmări nebănuit de mari, cu vărsare de sânge ca niciodată, dacă între Armată şi forţele Securităţii s-ar fi iscat un conflict, dacă trăgeau unii împotriva altora. Încercări s-au făcut, iar unele au fost chiar reuşite, cum ar fi cazul de la Otopeni, în care au murit zeci de copii, de tineri, abia încorporaţi, în luna noiembrie, în Armată. Au fost, pur şi simplu, măcelăriţi. A fost vorba şi de nechibzuinţa unui comandant care răspundea de paza aeroportului, dar cel mai mare rol l-a jucat diversiunea. Imaginaţi-vă ce s-ar fi putut întâmpla dacă această diversiune s-ar fi generalizat. S-au mai încercat şi prin alte locuri şi toate au avut aceleaşi trăsături.”

Cine e responsabil de închiderea dosarului Revoluţiei

Dosarul a fost clasat de procurorii militari Marian Tudor, Codruţ Mihalache şi Claudiu Culea. Şeful Secţiei Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie lor este generalul Ion Vasilache. Potrivit organigramei PICCJ, adjunctul procurorului general responsabil cu coordonarea Secţiei Parchetelor Militare este procurorul Codruţ Olaru, fostul şef al DIICOT. O astfel de decizie de clasare a dosarului Revoluţiei nu se putea lua însă fără procurorul general al României, Tiberiu Niţu, care a fost militar în termen şi a tras la Revoluţie, susţine Mărieş.

Liderul Asociaţiei 21 Decembrie 1989 vrea redeschiderea cazului pentru infracţiuni contra umanităţii. El spune că va contesta decizia de clasare la şeful ierarhic superior, adică la generalul Vasilache, apoi va contesta la Înalta Curte. “Nu va rămane aşa, sunt convins”, se încurajează Mărieş.

Şeful statului vorbeşte de contestarea deciziei de clasare

„Am luat act de această decizie a procurorilor. Astăzi (26 octombrie –  n.r.) a fost într-adevăr o rundă de discuţii la Palatul Cotroceni cu un consilier prezidenţial, căile prevăzute de lege pentru a contesta o astfel de rezoluţie sunt foarte simple şi clare şi cred că prima dată trebuie mers pe calea contestării aşa cum este prevăzută de lege şi ulterior vom vedea ce rezultat se obţine”, a declarat preşedintele Klaus Iohannis, într-o conferinţă de presă susţinută la Palatul Cotroceni.

Se poate. Recent, Parchetul a redeschis dosarele torţionarilor şi al Mineriadei din 13-15 iunie 1990 pentru infracţiuni contra umanităţii, care sunt imprescriptibile.

Alexandru Vişinescu, fostul comandant de la Râmnicu Sărat – închisoarea comunistă unde a murit liderul ţărănist Ion Mihalache şi au fost întemniţaţi Corneliu Coposu şi Ion Diaconescu – a primit 25 de ani de detenţie, însă sentinţa nu este definitivă.

Dosarul Mineriadei fusese închis în 2009 cu o argumentaţie similară ca în dosarul Revoluţiei. S-a constatat că faptele de omor şi vătămare corporală sunt prescrise şi în mod inexplicabil nu au fost încadrate la infracţiuni contra umanităţii, care sunt imprescriptibile. 6 ani mai târziu, în octombrie 2015, după eforturi la CEDO ale victimelor mineriadelor şi ale lui Thedor Mărieş de la Asociaţia 21 Decembrie 1989, faptele de la mineriada din iunie 90 au fost încadrate la infracţiuni contra umanităţii şi dosarul a fost redeschis. Ion Iliescu, Petre Roman, Victor Atanasie Stănculescu, Gelu Voican Voiculescu, Miron Cozma şi alţii au fost puşi sub acuzare de generalul magistrat Ion Alexandru pentru articolul 439 infractiuni contra umanităţii literele a, g şi j.

“(1) Săvârşirea, în cadrul unui atac generalizat sau sistematic, lansat împotriva unei populaţii civile, a uneia dintre următoarele fapte:

  1. a) uciderea unor persoane;
  2. g) vătămarea integrităţii fizice sau psihice a unor persoane;
  3. j) persecutarea unui grup sau a unei colectivităţi determinate, prin privare de drepturile fundamentale ale omului sau prin restrangerea gravă a exercitării acestor drepturi, pe motive de ordin politic, rasial, naţional, etnic, cultural, religios, sexual ori în funcţie de alte criterii recunoscute ca inadmisibile în dreptul internaţional; se pedepseşte cu detenţiune pe viaţă sau cu închisoare de la 15 la 25 de ani şi interzicerea exercitarii unor drepturi.”

Donează și susține-ne acțiunile pentru bună guvernare!

Fondurile colectate susțin bătăliile pe care le ducem în justiție, administrarea aplicației Ia Statul La Întrebări, dar și programele prin care monitorizăm serviciile și instituțiile publice.


Vino în comunitatea noastră de bună guvernare!

Abonează-te la newsletterul România Curată. Vei primi pe e-mail articolele și campaniile noastre și ne poți răspunde la adresa de contact cu sugestii, sesizări sau cu propriile tale articole pentru publicare.

Articole recente

Recomandări

7 thoughts on “Cine sunt procurorii care au închis dosarul Revoluţiei. „Procurorul general Tiberiu Niţu a fost militar în termen şi a tras la Revoluţie”, acuză Theodor Mărieş

  1. Vasile Tivadar

    Daca dosarul revoluţiei s-a închis atunci de ce se păstrează avantajele de care se bucură actualii capitalişti şi descendenţii lor graţie desfiinţării proprietăţii socialiste?
    Deschidem dosarul împroprietăririlor abuzive ?

    Reply
  2. Hans Hedrich

    Sa nu ne ascundem dupa deget sau dupa tabuuri: LA fel, trebuie redeschis dosarul „MIERCUREA CIUC” al tortionarului MOLDOVAN RADU SANDU, actualmente sef IPJ HARGHITA, care a torturat la arestul miolitiei zeci de tineri din acel oras. dosarul a fost inchis aprox. in 2009, in mod abuziv, de catre CA MURES, prin apropiatul lui MRS, procurorul DAN PETRE.
    la fel, ar trebui deschis dosar pentru diversiunea interetnica de la TG MURES; din martie 1990.

    DOAR daca se va face lumina – si un minim de dreptate – si in aceste doua dosare, romania va iesi de sub „vraja” malefica a tiranozaurilor national-securisti. sa nu uitam ca ceausismul se baza pe doi piloni de putere: 1. socialismul de tip stalinist si 2. nationalismul izolationaist-sectant, cu o puternica latura de colonizare si omogenizare resp. epurare etnica.

    pana in prezent se investigheaza si s-a condamnat partial cele comise in numele ideologiei socialist-staliniste, in timp ce pilonul nr. 2 a ramas practic neatins. ramanerea cuasi-intacta a ariergardei nationaliste explica perpetuarea unor stari de tensiune romano-maghiare, artificiale cat si dezbinarea diversionista a ardelenilor si supunerea aceste regiuni unei regim de spoliere economica si infestare cu cultura coruptiei bizantin-fanariote. (din pacate multi dintre noi am asimilat aceasta cultura, dar asta nu schimba datele problemei, ca este un produs de import din colimatorul culturii coruptiei: bucurestiul.

    imi doresc sa nu am dreptate, dar ma ‘tem’ ca realitatile si adevarurile istorice tind sa confirme cele descirse de mine mai sus. insa dicolo de toate aspectele strict juridice conteaza cum asimilam problemele si bulversarile sociale/etnice din trecut pentru a le transforma in energie pozitiva pentru viitor – fara invingatori sau invinsi.

    o zi buna

    Reply
  3. Hans Hedrich

    Psihologia din spatele crimelor comise in numele sau sub acoperirea unui regim politic il constituie perspectiva (iluzorie) a cuasi-eternitatii regimului respectiv (clasic in europa: nazisti, comunisti) si a impunitatii celor care comit crimele. La care se adauga misionarismul ideologic („Facem asta pentru viitorul luminos al rasei, al clasei”, etc.).

    Doar ca in 22. 12. 1989 a sucombat iluzia „eternitatii” si deci a impunitatii – de aici si veritabila PANICA in randurile acelor structuri care au avut tot interesul sa se mentina la putere, sa stearga urmele crimelor resp. sa le faca uitate.

    La care se adauga si existenta (ce poate fi dedusa strict logic din natura dictatorial-infractionala a unor dictaturi) a unor planuri si structuri de „backup”/”stay behind”/ariergarda pentru momentul X – atacul ‘inamicului’ (de rasa, de clasa, ideologic) asupra regimului. Aceste planuri si structuri au existat si activat in statele membre NATO (GLADIO, P2, …) – de aceea este cat se poate de logic ca ele au existat si au activat si in tarile comuniste.

    Citind diversiunile de la Revolutie, de la Tg. Mures, mineriadele, multe alte scandaluri si fraude financiare si economice din ultimii 25 de ani, puciul rece din 2012 in aceasta cheie, lucrurile „se leaga” si se intrevede un fir rosu, o logica, o traiectorie a acestui HAOS BINE FACUT din Romania post-89. Intr-un mod dubtil, pana si fenomenul KJ PRESEDINTE poate fi inserat in aceasta schema mai ampla. Sa retinem: Un primar/presedinte etnic ne-roman intr-o tara eminamente etnocratica NU ar fi put aparea FARA acordul „strucuturilor”, a „baietilor” (factiunea luminata si „liberala”).

    Sa privim doar la Tg MURES, oras supus in continuare experimentelor de inginerie diversionist-etno-colonialiste ale primarului „de import”, FLOREA (avand grele dosare de coruptie „spalate” la comanda PDL-basesciana(?) de fostul procuror sef al DNA MS, dna. CURCA). Populatia autohtona maghiara din MS practic nu are dreptul/sansa la un primar din propriul grup etnic ci trebuie mentinuta sub spectrul etnocratiei moldo-romanesti si a continuarii politicii de minorizare numerica a maghiarilor de catre cei din urma. Astfel se incalca tratatul de buna vecinatate RO-HU – tratat in care HU a recunoscut granita comuna cu RO. Vedeti deci potentialul exploziv al politicilor si structurilor „stay behind” nationaliste, mentinute la putere si DEPARTE de PERCEPTIA COLECTIVA a ROMANILOR.

    CONCLUZIE: Structurile si politiciel nationalist-diversioniste implantate si amorsatepreponderent in zona secuiasca sunt o realitate (vezi si GONGO-uri coada de topor, dacopatii in actiune pe diverse ‘fronturi’) si ar trebui, PAS CU PAS, dle. Johannis, DEZAMORSATE!

    Scuze pentru acest mini-referat, dar, fiind di jud. MS, cunosc in detaliu si simt concret ce se intampla la noi…
    ;-)

    Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *