Ionuț Dorobanțu

Cine e de vină că ne ies “scriitorii” din puşcării? CSM arată spre Guvern. Lista lungă a „scriitorilor“ cu inspirație după gratii

Sesizat de DNA, Consiliul Superior al Magistraturii a căutat soluţii să-i oprească pe marii corupţi, băgaţi cu greu la zdup, să iasă din închisoare scriind cărţi pe bandă rulantă. De cele mai multe ori, aceste ‘opere’ sunt fie suspecte de plagiat, fie făcute de altcineva şi cumpărate de deţinuţi, fie nu au nici cea mai mică valoare academică. Pentru o lucrare ştiinţifică scrisă, unui deţinut i se scade o lună din pedeapsă. Nu e de mirare că cei mai mulţi s-au pus pe scris sau cel puţin aşa pretind. E suficient ca lucrarea să fie avizată de un profesor universitar şi să apară la o editură acreditată.

CSM a constatat că nu se impune modificarea legii, ci doar elaborarea unui regulament de aplicare a ei. Este vorba de întocmirea unor norme de aplicare a legii 254/2013 privind executarea pedepselor.

Surpriză însă! Regulamentul trebuia să fie elaborat de Guvern, de  ministerele Justiţiei şi Afacerilor interne, până pe 1 februarie 2014 când au intrat în vigoare noile coduri penal şi de procedură penală.

Becali şi Copos au scandalizat opinia publică

„Păstoritul este o îndeletnicire intelectuală, spirituală. Ai o mulţime de timp, te gândeşti la multe lucruri, le întorci pe toate feţele„, meditează „scriitorul” Gigi Becali în cartea sa „Becali. Parlamentul Europei şi Parlamentul României”. Chiar dacă pare rizibil, cartea l-a ajutat pe patronul Stelei să iasă mai repede din penitenciarul Poarta Albă.

În cazul lui George Copos, fost patron la Rapid, nu sunt puse la îndoială profunzimea operei sau caracterul ei ştiinţific, ci însăşi autenticitatea ei.

CSM vrea să ştie ce e lucrare ştiintifică şi ce nu. Pentru a se evita astfel de situaţii, pe cât de comice, pe atât de scandaloase, CSM a propus reglementarea unor criterii clare de stabilire a caracterului ştiinţific al operelor scrise de deţinuţi. În plus, Consiliul Magistraturii a dispus un control al Inspecţiei Judiciare în cazurile de eliberare condiţionată ale deţinutilor ‘scriitori”. CSM a dispus şi o analiză a legislaţiei altor state.

Cum e legea acum

Potrivit legii 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal:
Art. 96 alineantul f) în cazul elaborării de lucrări ştiinţifice publicate sau invenţii şi inovaţii brevetate, se consideră 30 de zile executate, pentru fiecare lucrare ştiinţifică sau invenţie şi inovaţie brevetate.”
Atât spune legea în legătură cu dreptul deţinuţilor de a beneficia de reducerea pedepselor pe baza elaborarii unor lucrări ştiinţifice. Răspunsul la întrebări precum – „Ce e aceea o lucrare ştiinţifică? Cum este elaborată? Cine supraveghează întocmirea ei? Cine răspunde pentru stabilirea caracterului ştiinţific? Este lucrarea autentică? Cum au deţinuţii acces la bibliografia necesară elaborării unei lucrări academice?” – a rămas să fie stabilit prin regulamentul de aplicare.

Guvernul nu a respectat propria lege

Potrivit dispoziţiilor finale din legea 254/2013 privind executarea pedepselor:

“art. 187 Intrarea în vigoare

(1) Prezenta lege intră în vigoare la data intrării în vigoare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările şi completările ulterioare, şi a Legii nr. 135/2010 privind Codul de Procedură Penală, cu excepţia art. 187 alin. (2) care intră în vigoare la 5 zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(2) În termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentului alineat, dar nu mai târziu de data intrării în vigoare a prezentei legi, Guvernul adoptă hotărârea privind organizarea, funcţionarea şi atribuţiile Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, precum şi, prin hotărâre, regulamentul de aplicare a dispoziţiilor prezentei legi.”
Aşadar, potrivit propriei legi, Guvernul s-a angajat să elaboreze regulamentul de aplicare NU mai târziu de 1 februarie 2014, data intrării în vigoare a noilor coduri penal şi de procedură penală.

Ce se aplică acum

În lipsa normelor de aplicare a legii 254/2013, condiţiile pentru elaborarea unor lucrări ştiinţifice de către deţinuţi sunt stabilite printr-o procedură şi un un ordin al directorului Administraţiei Penitenciarelor din 2010 şi 2011. Potrivit acestora, analiza caracterului ştiinţific al unei lucrări prezentate de condamnat este realizată de comisia din penitenciar şi instanţa de judecată, adică de nespecialişti. Membrii comisiei de eliberare condiţionată şi judecătorii verifică dacă editura la care s-a publicat lucrarea se află pe lista Consiliului Naţional al Cercetării Ştiinţifice din Învăţământul Superior (CNCSIS) şi dacă lucrarea este evaluată de un profesor sau fost profesor universitar. Acesta trebuie să dea o declaraţie pe proprie răspundere, dar nu la notar, potrivit căreia l-a îndrumat pe deţinut să realizeze lucrarea.

Cum se scuză Ministerul Justiţiei

Avem în lucru în momentul de faţă la minister o intervenţie normativă pentru a face lucrurile mai clare în materie ştiinţifică, în materie de lucrări cu caracter ştiinţific elaborate în penitenciare”, declara ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, pe 1 iulie.

După vacanţa de vară însă, numai CSM s-a pus pe treabă. Consiliul a constatat că nu e nevoie de modificări legislative, ci era suficient ca Ministerul Justiţiei să îşi fi făcut treaba. Într-un comunicat evaziv, ministerul Justiţiei dă vina pe procesul legislativ complicat şi “pe alte instituţii”, dar promite din nou că va rezolva problema în scurt timp.

Regulamentul de aplicare a Legii 254/2013 privind executarea pedepselor a fost lansată în dezbatere publică la începutul anului 2014. Pe parcursul procesului de consultare, anumite soluţii propuse nu au fost însuşite de alte instituţii. În aceste condiţii, proiectul a fost substanţial modificat, fiind propuse noi soluţii legislative, soluţii agreate de instituţiile cu atribuţii în aplicarea măsurilor privative de libertate, fiind redactat un nou proiect de Regulament. Ulterior acestei etape, pe parcursul anului 2015, în urma aplicării dispozițiilor legale în vigoare, au fost semnalate anumite situaţii care impun o nouă abordare în legătură cu modul de aplicare şi verificare a unor prevederi legale, motiv pentru care s-a impus o nouă revizuire a proiectului de Regulament, după consultarea tuturor instituţiilor din cadrul sistemului judiciar şi a celui cu atribuţii în punerea în aplicare a măsurilor privative de libertate”, susține Ministerul Justiției.

Ce a propus CSM

Judecătorul Cristi Danileţ, membru CSM, a dezvăluit pe blogul personal ce ar trebui să fie clarificat:
– lucrarea ştiinţifică să fie elaborată în domenii pentru care sunt organizate studii universitare;

– caracterul ştiinţific să fie stabilit de Institutul naţional de cercetare-dezvoltare sau de Consiliul ştiinţific al instituţiei de învăţământ superior;

– să se ţină o evidenţă a timpului afectat realizării lucrării şi a activităţii zilnice în elaborarea lucrării; timpul de lucru şi spaţiul vor fi stabilite de comisia de selecţionare şi repartizare la muncă şi condamnatul va fi supravegheat pe perioada realizării lucrării;

– condamnatul să prezinte o recomandare scrisă din partea unui profesor sau conferenţiar universitar din specialitatea în care urmează să fie elaborată lucrarea;

– lucrarea se va publica, apoi se va face cerere de acordare a zilelor câştig însoţită de anumite acte, printre care două rapoarte de recenzie şi declaraţia cu privire la originalitate din partea autorului şi editorului;

– se vor verifica cunoştinţele de tehnoredactare ale persoanei private de libertate, pentru situaţia în care aceasta urmează să-şi tehnoredacteze personal lucrarea cu caracter ştiinţific.

Aceasta este poziţia CSM dezvăluită de judecătorul Cristi Danileţ, el personal, având o opinie radical diferită de cea a colegilor săi:

Opinia mea personală e că un astfel de beneficiu de fapt ar fi trebuit înlăturat din lege, nu ar trebui prevăzut în lege sau detaliat. Ar fi fost mult mai corect ca pentru lucrări ştiinţifice să nu existe o astfel de prevedere în lege. Avem cam mulţi intelectuali în penitenciarele din România, dar nu ştiu cum se întâmplă că devin intelectuali acolo în penitenciar, înainte nu…mulţi dintre ei nu erau. Dacă se descoperă că lucrările erau, de exemplu, plagiate, revocarea liberării condiţionate ar trebui să funcţioneze şi practic ar trebui cel pus în libertate să revină înapoi în penitenciar. Cred că ar putea fi urmărit chiar şi pentru o infracţiune fie de fals, fie infracţiunea de plagiat„, a declarat judecătorul Danileţ.

Copos, Becali şi alţi ‘intelectuali’ au beneficiat până acum de ambiguităţile legislative tolerate de Ministerul Justiţiei.

Dincolo de faptul că, aşa cum spune judecătorul Danileţ, poate că nu e normal ca deţinuţii să beneficieze de reducerea pedepselor doar pentru că au elaborat lucrări ştiinţifice, problema majoră rămâne că lucrările prezentate de ei sunt fie plagiate ordinare, fie făcute de altcineva şi cumpărate de deţinuţi, fie simple scrieri fără nicio valoare ştiinţifică.

Cum a scris Copos cinci lucrări științifice într-un an

Cazul care a scandalizat cel mai mult opinia publică a fost cel privindu-l pe fostul vicepremier George Copos. În martie 2014, patronul Rapidului a fost condamnat la 3 ani şi 8 luni de închisoare, iar în august acelaşi an, la 4 ani de detenţie în „Dosarul Loteria I”. Cu toate acestea, după abia un an, în aprilie 2015, Copos a fost eliberat condiţionat din penitenciar. În puşcărie, el a scris cinci cărţi şi a beneficiat de 150 de zile de reducere a pedepsei, aşa numitele zile-câştig. Iată lista cărţilor lui Copos:
– „Alianţe matrimoniale în politica principilor români din Ţara Românească şi Moldova” (Editura Niculescu)
– „Franciză vs management în industria hotelieră” (Editura Niculescu)
– „Tăşnadul medieval” (Editura Niculescu)
– „Turismul european durabil şi provocările lui” (Editura Meteor Press)
– „Turismul – vector de interculturalitate” (Editura Niculescu)

La eliberare s-a aflat că una dintre cărţi – „Alianţe matrimoniale în politica principilor români din Ţara Românească şi Moldova” – este suspectă de plagiat după ce istoricul Cătălin Parfene şi-a dat seama că lucrarea fostului patron al Rapidului este o copie după o lucrare a sa.

Lunga listă a scriitorilor cărora le-a venit inspirația doar după gratii

Colegii de la ziarul „Adevărul“ au scris pe larg şi în detaliu despre fenomenul scriitorilor din puşcării. Au descoperit, de exemplu, că Sorin Ovidiu Vîntu şi Gigi Neţoiu au plagiat chiar şi după site-urile ministerelor.
„Adevărul“ a publicat în iunie şi lista deţinuţilor celebri care au scris cărţi în închisoare şi în baza cărora au beneficiat de zile-câştig. Reluăm lista mai jos:

Ioan Niculae – om de afaceri, cel mai bogat român –  condamnat la 2 ani şi 6 luni de închisoare în dosarul „Mită la PSD” în mai 2015. În penitenciar a scris lucrarea:

– „Bioetanolul, combustibilul viitorului” (Editura Aius)

Sorin Roşca Stănescu (fost senator). În octombrie 2014 a fost condamnat la 2 ani şi 4 luni de închisoare în „Dosarul Rompetrol”. În iunie acest an a fost eliberat după ce a scris trei cărţi:

– „Analiza vieţii politice din România 2014-2015” (Editura BREN)
– „Criza financiară a presei scrise în România” (Editura BREN)
– „Un sfert de secol de presă postcomunistă” (Editura BREN)

Ioan Becali (fost impresar FIFA). În martie 2014 a fost condamnat la 6 ani şi 4 luni de închisoare în „Dosarul Transferurilor”. Două cărţi despre manageriat sportiv au apărut deja sub semnătura sa:

– „Manualul investitorului în fotbal” (Editura Oscar Print)
– „Statutul jucătorilor de fotbal, prin prisma regulamentelor interne şi internaţionale” (Editura Oscar Print)

Dinel Staicu (fost patron al clubului de fotbal Universitatea Craiova). A fost condamnat în aprilie 2011 la 7 ani de închisoare în „Dosarul Banca Internaţională a Religiilor” şi la 5 ani de închisoare pentru mituirea judecătoarelor care în 2012 îi anulaseră prima condamnare. În acest an, Curtea de Apel Bucureşti l-a condamnat la nouă ani de închisoare pentru fraudarea Transgaz. Aflat în penitenciar, Dinel Staicu a scris deja zece cărti:

– „Interacţiunea electromagnetică şi cogenerarea energiei electrice” (Editura Sitech)
– „Ascensiunea şi prăbuşirea băncilor în contextul globalizării” (Editura Sitech)
– „Concept atipic şi inedit sub impactul globalizării economice” (Editura Sitech)
– „Creditul social fiscalizat, factor mobilizator de relansare a economiei” (Editura Sitech)
– „Foreign policy” (Editura Sitech)
– „Golden action” (Editura Sitech)
– „Piaţa de capital fiscalizat” (Editura Sitech)
– „Reforma bancară şi fiscală” (Editura Sitech)
– „Raportul de cauzalitate între creditare şi criza economico-financiară” (Editura Sitech)
– „Pandemia crizei capitaliste după 24 ani de eră ceauşistă” (Editura Sitech)

Nicolae Mischie (fost preşedinte al Consiliului Judeţean Gorj). A fost condamnat în martie 2013 la 4 ani de închisoare pentru trafic de influenţă şi luare de mită. După un an a fost eliberat condiţionat, în motivarea judecătorilor fiind menţionate şi cele două cărţi pe care fostul baron de Gorj le-a scris în penitenciar:

– „Construcţia europeană şi creştinătatea” (Editura Academică Brâncuşi)
– „Godineşti, file de istorie” (Editura Academică Brâncuşi)

Relu Fenechiu (fost ministru al Transporturilor). A fost condamnat în ianuarie 2014 la cinci ani de închisoare în „Dosarul Transformatorul”. Până acum a scris o singură carte:

– „Ingineria avansată – soluţie strategică pentru o dezvoltare durabilă a regiunii de Nord-Est” (Editura Performantica)

Dan Voiculescu (fost senator). A fost condamnat în august 2014 la 10 ani de închisoare în „Dosarul ICA”. În mai puţin de un an, sub semnătura sa, au apărut cinci cărţi:

– „A patra cale” (Editura Bibliotheca)
– „Dezvoltare economică durabilă” (Editura Monitorul Oficial)
– „Economia românească” (Editura Bibliotheca)
– „Investiţiile străine directe – vector al dezvoltării economice” (Editura Niculescu)
– „Omenirea, încotro?” (Editura Niculescu)

Gigi Neţoiu (fost investitor la echipele de fotbal Universitatea Craiova şi Dinamo Bucureşti). A fost condamnat la 3 ani şi 4 luni de închisoare în „Dosarul Transferurilor”. Până în prezent a scris trei cărţi:

– „Finanţarea agriculturii româneşti, înainte şi după aderarea României la Uniunea Europeană” (Editura Sitech)
– „Evoluţia exploataţiilor agricole în România” (Editura Sitech)
– „Evoluţia economică a Olteniei” (Editura Sitech)

Antonie Solomon (fost primar al Craiovei). A fost condamnat în septembrie 2013 la 3 ani de închisoare într-un dosar de luare de mită de la omul de afaceri Cornel Penescu. A fost eliberat condiţionat în decembrie 2014, după ce a scris trei cărţi:
– „Consideraţii privind comerţul exterior al României în a doua jumătate a secolului XX” (Editura Sitech)
– „Politica comercială a României ca ţară membră a Uniuni Europene” (Editura Sitech)
– „Principii europene în administraţia publică” (Editura Sitech)

Cristian Borcea (fost preşedinte al clubului de fotbal Dinamo Bucureşti). A fost condamnat în „Dosarul Transferurilor” la 6 ani şi 4 luni de închisoare. Până acum a scris o singură carte:

– „Am fost preşedintele unui vis – Dinamo Bucureşti” (Editura Gutenberg Univers)

Sorin Ovidiu Vîntu (fost mogul media). În perioada în care şi-a ispăşit pedeapsa cu închisoarea pentru şantajarea lui Sebastian Ghiţă, SOV a scris o carte pentru care a primit o reducere a pedepsei cu 33 de zile:

– „România – studiu comparativ între trei epoci consecutive: comunism, tranziţie şi perspectivele comunitare” (Editura C.H. Beck)

Ioan Avram Mureşan (fost ministru al Agriculturii). În mai 2012 a fost condamnat la 7 ani de închisoare într-un dosar de deturnare de fonduri. A scris şi el o carte în penitenciar:

– „Federalism în Europa Centrală” (Editura Marist)

Gigi Becali (patronul clubului de fotbal Steaua). A fost condamnat la închisoare cu executare în două dosare: „Schimbul de terenuri cu MApN” şi „Dosarul Valiza”. Deşi cele două pedepse însumau peste 6 ani de închisoare, Gigi Becali a stat după gratii mai puţin de doi ani. A fost eliberat condiţionat la 3 aprilie 2015. În detenţie a scris patru cărţi:

– „Becali. Parlamentul Europei şi Parlamentul României” (Editura Saeculum I.O.)
– „Becali şi politica” (Saeculum I.O.)
– „Becali şi Steaua” (Saeculum I.O.)
– „Muntele Athos – patria ortodoxiei” (Saeculum I.O.)

Gică Popescu (fost căpitan al echipei naţionale de fotbal a României şi fost asociat al firmei de impresariat deţinută de fraţii Victor şi Ioan Becali). În martie 2014 a fost condamnat la 3 ani, o lună şi 10 zile de închisoare în „Dosarul Transferurilor”. După gratii, Popescu a scris patru cărţi de teorie fotbalistică:

– „Abordări teoretice şi practico-metodice ale predării jocului de fotbal în centrele de copii şi juniori din perspectivă interdisciplinară” (Editura Scrisul Românesc)
– „Consideraţii privind optimizarea strategiei de promovare a jocului de fotbal la nivel şcolar” (Editura Scrisul Românesc)
– „Fotbal pentru viitori fotbalişti profesionişti” (Editura Scrisul Românesc)
– „Personalitatea sportivului” (Editura Scrisul Românesc)

Mihai Stoica (fost manager general al echipelor de fotbal Oţelul Galaţi, Unirea Urziceni şi Steaua Bucureşti). În martie 2014 a fost condamnat la 3 ani şi 6 luni de închisoare în „Dosarul Transferurilor”. A scris o carte despre fotbal:

– „Ultimii 11” (Editura Oscar Print)

Cornel Penescu (fost patron al echipei de fotbal FC Argeş şi fost proprietar al unui lanţ de supermarketuri). Din 2013 şi până acum a fost condamnat în şapte dosare penale şi a primit o pedeapsă contopită de cinci ani de închisoare. Sub semnătura lui Penescu au apărut în ultimul an patru cărţi de jurnalism:

– „Comunicarea în spaţiul public” (Editura Sitech)
– „Managementul mass-media. Şedinţa de redacţie în presa locală” (Editura Sitech)
– „Jurnalismul de investigaţie şi particularităţile sale în presa locală românească” (Editura Sitech)
– „Presa online din Argeş” (Editura Sitech)

Decebal Traian Remeş (fost ministru al Agriculturii). A fost condamnat în februarie 2013 la 3 ani de închisoare în dosarul „Caltaboşul”. A fost eliberat condiţionat un an mai târziu. În perioada de detenţie a scris o carte:

– „Izbituri şi izbutiri” (Editura Jurnalul)

Nicolae Vasilescu (fost deputat PSD). Condamnat în decembrie 2013 la o pedeapsă de 2 ani şi 6 luni de închisoare pentru trafic de influenţă, social-democratul a scris două cărţi pe teme politice.

– „Referendumul european” (Editura Sitech)
– „Etica parlamentară” (Editura Sitech)

Bogdan Popovici (fost patron de presă). Condamnat la 6 ani de închisoare în „Dosarul Trofeul Calităţii”, Popovici a scris până în prezent două cărţi despre şansele cooperării României cu ţările din Golf şi din Orientul Mijlociu.

– „Viziune 2020 – Oportunităţi de afaceri cu ţările din Consiliul de Cooperare al Golfului – apă, hrană, securitate alimentară” (Editura Sitech)
– „Dubai 2020” (Editura Sitech)

Corneliu Păltânea (fost şef al SRI Prahova). A fost condamnat în decembrie 2012 la 3 ani şi 6 luni de închisoare pentru luare de mită. După gratii, fostul colonel SRI a scris o carte:

– „Medierea conflictelor în relaţiile umane” (Editura Pro Universitaria)

Gheorghe Mencinicopschi (fost director al Institutului de Cercetări Alimentare). În urmă un an a fost condamnat la 8 ani de închisoare în „Dosarul ICA”. A scris patru cărţi:

– „Alimentaţia şi patogeneza bolilor cardiovasculare” (Editura Medicală)
– „Bolile informaţionale”  (Editura Medicală)
– „Carenţe nutriţionale şi bolile cronice” (Editura Medicală)
– „Cerealele glutenice şi boala celiacă sau Când grâul poate să ne îmbolnăvească” (Editura Medicală)

Adrian Năstase (fost prim-ministru al României). A fost condamnat la 2 ani de închisoare în „Dosarul Trofeul Calităţii” (iunie 2012) şi la alţi doi ani de închisoare în „Dosarul Zambaccian” (ianuarie 2014). A fost eliberat condiţionat în august 2014. În cele două perioade de detenţie trei cărţi au apărut sub semnătura sa:

– „Cele două Românii” (Editura Niculescu)
– „Reprezentarea României la Uniunea Europeană în contextul reglementărilor interne şi europene” (Editura Monitorul Oficial)
– „Lumea, americanii şi noi” (Editura Tiparg)”


Donează și susține-ne acțiunile pentru bună guvernare!

Fondurile colectate susțin bătăliile pe care le ducem în justiție, administrarea aplicației Ia Statul La Întrebări, dar și programele prin care monitorizăm serviciile și instituțiile publice.


Vino în comunitatea noastră de bună guvernare!

Abonează-te la newsletterul România Curată. Vei primi pe e-mail articolele și campaniile noastre și ne poți răspunde la adresa de contact cu sugestii, sesizări sau cu propriile tale articole pentru publicare.

Articole recente

Recomandări

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *