Claudiu Craciun

Chiar nu a găsit SRI nici o infracțiune cât a ascultat la Roșia Montană?

Protocolul între SRI şi DNA este încă un indiciu că lupta anti-corupţie a fost construită profund greşit.

În 2004, victoria neaşteptată a lui Traian Băsescu a re-lansat anti-corupţia. Numai că a relansat-o doar ca armă politică împotriva PSD-ului şi printr-o fuziune funcţională între SRI şi DNA ne-constituţională.

Era doar o parte a planului Băsescu. Planul ţintea să creeze un regim prezidenţial şi un mare partid de dreapta care să îi servească drept instrument executiv, condus cu ajutorul unui grup de fideli conectaţi la resurse. Reforma Constituţiei a eşuat, PNL-ul nu s-a unit cu forţa cu PD-ul, şi în cele din urmă şi acesta s-a răsculat, refuzând conducerea Elenei Udrea, persoana cea mai fidelă şi influentă economic şi administrativ. Eşec pe toată linia.

Doar legătura DNA-SRI a rămas în picioare până mai târziu, fiind preluată doar parţial de Iohannis. În toată această perioadă beneficiarul legăturii a fost mai mult SRI. A căpătat o aură justiţiară, a avut o justificare pentru angajarea de personal mult peste nivelul necesar şi foarte important, a devenit coloana vertebrală a „statului supravegherii”. Au fost ascultate sute de mii de convorbiri, unele cu mandat judecătoresc, altele nu. Traian Băsescu se lupta cu corupţia dar prefera să fie informat perfect.

Se putea altfel? Cu siguranţă. Dacă Traian Băsescu nu era un personaj toxic cu planuri măreţe şi greşite, da. DNA-ul trebuia întărit separat de SRI, cu procurori numeroşi, capabili să instrumenteze dosare şi să ceară interceptări nu SRI-ului ci unei autorităţi distincte. Prin colaborarea cu un SRI în expansiune şi doritor de a-şi avansa propriile interese, mai mult a pierdut, pe termen mediu şi lung. Acuzele de ne-constituţionalitate şi abuz de acolo i se trag. Plus senzaţia că a lucrat selectiv. Zecile de mii de persoane care au protestat împotriva proiectului de la Roşia Montană se întreabă şi acum dacă nu cumva printre sutele de mii de conversaţii ascultate şi miile de denunţuri şi declaraţii nu se ascundea totuşi ceva demn de un dosar serios.


Vedeți toate articolele România Curată despre protocolul Parchet-SRI


Donează și susține-ne acțiunile pentru bună guvernare!

Fondurile colectate susțin bătăliile pe care le ducem în justiție, administrarea aplicației Ia Statul La Întrebări, dar și programele prin care monitorizăm serviciile și instituțiile publice.


Vino în comunitatea noastră de bună guvernare!

Abonează-te la newsletterul România Curată. Vei primi pe e-mail articolele și campaniile noastre și ne poți răspunde la adresa de contact cu sugestii, sesizări sau cu propriile tale articole pentru publicare.

Articole recente

Recomandări

4 thoughts on “Chiar nu a găsit SRI nici o infracțiune cât a ascultat la Roșia Montană?

  1. Adrian

    Sugerați că s-au interceptat/înregistrat comunicații. Nimic ilegal probabil întrucât nu era garantat secretul decât pentru convorbirile telefonice (clasice). Comunicațiile VoIP șcl nu au garantate secretul ori alte componente de identificare și în mod fraudulos au fost/sunt declarate convorbiri telefonice de așa-zise companii de telefonie. Că deținătorul monopolului de comunicații clasice nu a reacționat, ba sub diverși proprietari s-a pliat pe oferta celorlalți, e regretabil.

    Infracțiuni la Roșia Montană? Păi s-ar pune în discuție o întreagă „filozofie“ (a se scuza termenul, idem pentru „inginerie“ din „inginerie financiară“) a folosirii resurselor (subsolului, dar nu numai).

    Reply
  2. Nelu Stiuca

    Din 2005, Romania nu mai scoate nici un gram de aur din minele sale. Motivul oficial: zacamintele sunt epuizate. Totusi, opt firme straine au primit licente de exploatare in zonele epuizate, care s-au dovedit a fi foarte bogate: contin aur in valoare de 54 de miliarde de euro.
    Zacamintele de aur din Romania, majoritatea situate in patrulaterul aurului – adica perimetrul Baia de Cris, Sacaramb, Zlatna si Baia de Aries, din Muntii Apuseni – dar si in Maramures, sunt exploatate, cu eficienta, de foarte mult timp.
    Pe timpul lui Ceausescu se scoteau intre 14 si 20 de tone de aur pe an. Dar, dupa 1990, extractia a scazut dramatic,iar in 2005, minele au fost sigilate. Oficial s-a spus ca sunt epuizate,
    a afirmat dr. ing. Florea Neagu, fost director al Institutului de Proiectari Miniere, omul care a proiectat si realizat mine de aur in patrulaterul aurului.
    Un eveniment interesant s-a petrecut in anul 2000, cand Banca Nationala a refuzat sa mai cumpere aur de la minele romanesti pe motiv ca nu poate avea o rezerva mai mare de metal pretios decat 15% din tot ce inseamna rezerva valutara. Cum aceste mine nu aveau voie sa vanda metalul extras decat Bancii Nationale, au dat, cum era de asteptat, faliment. Daca vechile firme romanesti care se ocupau de metalul pretios au disparut, in locul lor au venit, in mod ciudat, opt companii straine care au cerut in concesiune parcele pentru prospectiunea si exploatarea zacamintelor de aur, tocmai de unde acestea se terminasera.
    250 de tone, doar la Rosia Montana
    Potrivit declaratiilor facute pentru DailyBusiness. ro de reprezentantii firmei Gabriel Resources, la Rosia Montana s-a gasit un zacamant de aur in valoare de 11 miliarde de dolari, adica de aproximativ 250 de tone de metal pretios. De asemenea, firma Carpatian Gold a gasit la mina Barza, in Muntii Zarandului, inchisa pentru ca nu mai era rentabila, un zacamant de aur in valoare de 12 miliarde de dolari! Recent, Stefan Marincea, presedintele Institutului Geologic Roman, a declarat ca in tara noastra mai sunt zacaminte in valoare de cel putin 54 de miliarde de dolari. Interesant este si faptul ca toate firmele straine au mers lapunct ochit – punct lovit, adica au obtinut licente de prospectiuni si exploatare exact pe zonele cele mai bogate … Cum?
    Firmele straine nu au descoperit nimic, datele apartin scolii de geologie din Romania. Am fost directorul Institutului de Proiectari Miniere si am realizat mine de aur in Apuseni. Scoteam si productii de 40 de kilograme de aur pe tona de minereu, ceea ce este foarte mult. Pot sa spun ca inca este mult aur in subteran, dar nu stiu de ce nu le exploateaza direct statul. Pe vremea mea, informatiile aveau caracter secret, dar acum le are toata lumea. Firmele straine ォau gasitサ metale pretioase in Romania consultand hartile geologice realizate pe vremea lui Ceausescu. Acum,statul, prin reprezentantii sai, a stiut perfect ce da in con cesie.
    Prima harta a ォbogatiilorサ romanesti dateaza din 1925
    In 1925, in Romania s-a realizat o baza solida de date privind toate zacamintele nationale. Scoala romaneasca de prospectiuni geologice a crescut constant.

    Zacamintele din tara au fost cercetate permanent de mai multe organisme de specialisti si inregistrate pe profile, adica sectiuni desenate ale ariilor prospectate geologic. In 1968, toate aceste date au fost inregistrate si intr-un calculator adus de la americani si instalat intr-unul din sediile Intreprinderii de Prospectiuni si Foraje Geofizica, in strada Biserica Amzei din Bucuresti. In 1971, cei de la prospectiuni au mai cumparat un calculator, Texas Instruments, pentru stocarea datelor. A fost instalat in alt sediu, in strada Coralilor din Capitala, unde se gaseau si profile geologice realizate in toata tara. Pe baza acestor informatii, Ceausescu facuse un plan de extractie pana in anul 2050. Dupa 1990, in imobilul din Coralilor s-au lucrat primele numere ale ziarului Adevarul.
    Ulterior, imobilul a fost cumparat de omul de afaceri Ovidiu Tender, care desfasoara activitati in domeniul prospectiunilor geologice etc. In fine, in 1992 a izbucnit un scandal in sediul din Coralilor: disparusera toate profilele geologice. Una dintre persoanele care au lucrat in institut ne-a spus ca
    pretul vanzarii documentatiei secrete a fost de 10.000 de dolari…
    Privatizarea rezervelor este tinuta ォla secretサ
    Am cerut Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale (ANRM) detalii despre licentele primite de firmele straine pentru exploatarea aurului pe teritoriul Romaniei. Raspuns:
    Informatiile solicitate nu se incadreaza in categoria informatiilor de interes public. (…) Sunt documentatii care fac parte din categoria informatiilor clasificate.
    Iata ce scrie in Constitutia Romaniei, art. 136: Bogatiile de interes public ale subsolului, spatiul aerian, apele cu potential energetic valorificabil, de interes national, plajele, marea teritoriala, resursele naturale ale zonei economice si ale platoului continental, precum si alte bunuri stabilite de legea organica fac obiectul exclusiv al proprietatii publice. Iata ce spune Legea 544/2001: Accesul liber si neingradit al persoanei la orice informatii de interes public constituie unul dintre principiile fundamentale ale relatiilor dintre persoane si autoritatile publice, in conformitate cu Constitutia Romaniei.

    http://www.neodacii.com/content/mirica-luminita-rozeta-iata-ce-avem-si-n-avem-voie-sa-stim

    https://www.libertatea.ro/stiri/economie-bani/exclusiv-avem-6000-de-tone-de-aur-adica-250-de-miliarde-de-euro-666052

    Reply
    • Cinicul

      Despre concesionarea unor perimetre aurifere ar trebui sa-l intrebati pe colegul dvs domnul Gaf-Deac, fost director al fostei companii minere de la Deva, ulterior ambasador in Australia si apoi director general al Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale. Interesant ca unul din beneficiarii initiali ai companiei care a preluat zona Rosia Monnana este un roman emigrat in Australia, persoana cu un pedigree destul de colorat. Ulterior la conducerea Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale s-au perindat tot felul de persoane ancorate puternic in sfera politicului, majoiritatea neavan dnici o pregatire in domeniu. Mergeti pe pagina web a Agentiei si cautati cV-ul celor care gestioneaza resursele Romaniei. Presedintele Agentiei este Gigi Dragomir, comerciant de carne și un apropiat al președintelui PSD Neamț Ionel Arsene, mâna dreaptă a lui Liviu Dragnea.
      Suntem in aprilie 2018 si inca nu exista raportul anual pe 2017.

      Reply
  3. Emil

    Io aș fi curios de o hartă, un studiu ceva, privind haitele de postaci care năpădiseră în acea perioadă online-ul românesc.

    Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *