Cât costă pensiile speciale și cum împovărează bugetul asigurărilor sociale

Calculul aruncat în public de Lia Olguța Vasilescu, cum că 100.000 de mii de pensionari iau pensie cât patru milioane, pare exagerat și matematic și factual, dar ce-i drept datele lipsesc. Iată totuși ce ar trebui să se cam știe.

În România sunt 5,2 milioane de pensionari, cu o pensie medie puțin peste 1000 de lei pe lună. Bugetul Casei de Pensii a fost de 11,5 miliarde de euro în 2016 și va ajunge la 12,5 miliarde în 2017. Majoritatea banilor vin din contribuțiile de asigurări sociale plătite de angajați și angajatori, dar bilanțul rămâne pe minus așa că până la 3,5 miliarde de euro vin ca subvenție de la bugetul de stat.

Există 9 pensionari pentru fiecare 10 contributori, o situație mult mai bună față de acum 5-10 ani. Pe de altă parte, în urmă cu 20 de ani când raportul dintre contributori și beneficiari era de peste 2 la 1, bugetul pensiilor era excedentar, bani care au fost la vremea respectivă folosiți pentru cârpirea bugetului. Apoi echilibrul sistemului a fost stricat de pensionările anticipate pe post de șomaj mascat și de migrația masivă a forței de muncă active. Pensiile minime și cele speciale contribuie și ele la deficit, dar într-o măsură mult mai mică decât se crede.

Există trei categorii mari de pensii:

Pensia „tradițională”

…adică cea calculată exclusiv pe baza unui punctaj dat de contribuția din timpul vieții active și de momentul pensionării. De ea beneficiază patru milioane de persoane, consumă cam 80% din bugetul total și contribuie cam cu două treimi la deficit. Banii vin din contribuțiile curente ale salariaților aflați încă „în producție”.

Tot aici intră „grupele se muncă”, respectiv categoriile de salariați care au dreptul să se pensioneze mai devreme dar penru care, în schimb, angajatorii trebuie să cotizeze suplimentar la asigurările sociale.

Pensia minimă

Ceva mai mult de un milion de persoane primesc pensia minimă de 520 de lei pe lună (115 euro). Cum se formează pensia minimă: Mai întâi se calculează pensia rezultată pe baza contribuției. Dacă rezultă între 0 și 520 de lei, eventuala diferență este suportată de stat. Jumătate dintre beneficiari au apărut după mărirea pragului de la 400 la 520 de lei, ceea ce înseamnă că pentru ei contribuția statului este de maxim 20%.

În total, beneficiarii de pensie minimă încasează 1,4 miliarde de euro pe an, din care pentru un miliard au contribuit oricum iar efortul bugetar suplimentar este de cel mult jumătate de miliard.

Compensația din partea statului până la un nivel de subzistență este o formă de asistență socială practicată peste tot în lumea civilizată, dar NU este pensie și efortul bugetar ar trebui evidențiat separat de bugetul de asigurări sociale, măcar pentru ca să putem vedea exact cât este de sustenabil.

Pensia specială

Există 163.000 de beneficiari de pensii speciale, majoritatea foști militari sau polițiști. Costul total ajunge la 5,9 miliarde de lei, adică 1,3 miliarde de euro.

Pensia specială se calculează ca procent (80%) din veniturile obținute la final de carieră – acum sunt 12 luni la alegere din ultimii 5 ani, înainte erau ultimele 3 luni înainte de pensionare. Se știe la ce conduce situația asta: avansări, funcții și sporuri acordate pe ultima sută de metri, pentru ca „tovarășul Icsulescu să iasă și el cu o pensie bună”, de obicei cel puțin dublă față de ce ar fi obținut un contribuabil obișnuit.

Și indexarea este diferită: în timp ce un pensionar ordinar primește rata inflației și jumătate din creșterea salariului mediu (deci pensia lui de obicei scade în termeni reali), un pensionar special capătă indexare pe baza salariilor la zi ale omologilor încă aflați în funcție.

„Reforma” Băsescu-Boc a fost în realitate o farsă sinistră! (la fel ca „austeritatea”) După recalculare pe „principiul contributivității”, majoritatea pensiilor au crescut și la fel și costurile totale (cu 30%). Apoi, când Gabriel Oprea a obținut de la același guvern întoarcerea la sistemul anterior, pensiile mărite au rămas mărite pe când cele tăiate au fost făcute la loc.

De ce au crescut pensiile speciale când s-a trecut la „contributivitate”. Pentru că, de la început, s-a aplicat o grilă „ajustată” cu un factor de multiplicare. Fiecare an de contribuție a fost înmulțit, de la caz la caz, cu 1,5 respectiv cu 2.

Asta nu înseamnă pensii doar cu 50% sau cu 100% mai mari așa cum ar părea la prima vedere. Nuuuuuu!

Înseamnă așa:

Continuarea pe riscograma.ro


Recomandări

26 thoughts on “Cât costă pensiile speciale și cum împovărează bugetul asigurărilor sociale

  1. CMC

    Doar fraierii mai raman in tara asta, daca nu au de la buget scutire de impozit, salarii nesimtite si alocatii de parlamentari, respectiv pensii speciale, sau daca nu sunt notari sau executori judecatoresti.
    Singurii care ar merita pensii speciale sunt cei care au fost in teatre de operatiuni militare. Ceilalti au salarii destul de mari ca sa isi permita sa plateasca la fonduri de pensii private.
    Daca ramai sa muncesti aici nu faci decat sa pui osul la plata acestor sinecuri pentru oameni “speciali”.

    Reply
  2. Caterina

    Locurile de munca cat mai bine platite ar duce la o povara fiscala mai mica. Implicit la un profit mai mic al firmelor, dar venitul intors in economie ar facilita dezvoltarea.

    Reply
  3. Nelu Stiuca

    In RO ca si in tarile lumii a treia spre deosebire de cele civilizate cand este vorba de PENSII SPECIALE si de SALARII SPECIALE se poate arata de fapt cum exista un mod de operare pentru jecmanirea si ESTORCAREA banului public de catre cei ce pazesc HOTII si BANDITII cu functii publice INALTE si nu numai ca sa nu ajunga la puscarie ori de catre cei ce emit ANORMAL norme , reglementari, LEGI, etc pentru saisfacerea intereselor de grup sau personale ale mafiei care a capturat RO dupa 1990.

    Reply
  4. CMC

    Un sistem de imigratie inteligent (pe baza de punctaj, din Moldova, Ucraina, Rusia, Georgia, Armenia, China, Filipine, Vietnam – adica tari neislamice) ar putea suplini reducerea fortei de munca si ar permte intinerirea populatiei, cu consecinte favorabile asupra sistemului de pensii.

    Reply
  5. Dumitru

    Pensionarii SRI si DNA intra la regimul special ? Daca da, atunci sansele sa fie sparta aceasta buba sunt 0.

    Reply
  6. yo totyo

    Reforma lui Boc a pensiilor speciale aseza si aceste pensii pe baze contributive , reale.Mare parte a celor care avusesera pensiile calculate ca procent din indemnizatiile umflate artificial au pierdut prin recalculare.Existau si cazuri in care pensiile cresteau, insa mult mai putine.Dovada stau miile de procese prin care se contestau noile pensii.Din pacate reforma nu a fost completa, ramanand categorii neafectate de aceata reforma.,,Sistemul” si-a revenit rapid si a reusit sa recupereze.Aparatul represiv ramane cel mai bine platit dintre toate categoriile de bugetari.Si la pensie…

    Reply
    • Lucian Davidescu Post author

      *Mică* parte au pierdut, mare parte au câștigat, adunând și scăzând a ieșit o creștere de cheltuieli cu 30% dintr-un foc – urmăriți linkurile pentru referințe.

      Reply
  7. Coriolan Damian

    Bai limba, am construit hidrocentrale, cu familia dupa mine, responsabilitate maxima, baraje de 170 m, si am pensie 2100 lei ……capitanul care era cu soldatii la munca, un betiv care dormea toata ziua are pensie de 5400….
    Vrei sa fiu calm ????

    Reply
  8. george

    poate cineva oferi o explicatie la intrebarea foarte simpla: dece pensii speciale? daca a fost aviator, politist,etc, odata cu pensionarea pericolele, stresul au disparut, deci sunt cetateni obisnuiti. apoi, mai sunt ocupatii foarte stresante, de exemplu macaragiu, sau operator pe masini-unelte grele, sau miner de subteran. n-ar trebui marita “gradina” pensiilor speciale?

    Reply
    • sara

      Ai dreptate, importanta si dificultatea mincii precum si riscurile trebuie sa se reflecte in salarii sin nu in pensii pentruca automat daca salariile sunt mari si pensiile sunt mari. Intrebarea ta insa este de prisos pentruca se stie de ce-si dau aceste pensii speciale care au fost de fapt desfiintate de Boc si reinfiintate de Ponta. Mai mult, nimeni nu vorbeste despre limitarea pensiei maxime asa cum se face in toate tarile si asa cum s-a prevazut si la noi prin Legea initiala nr.19/2000 cand anual numarul de puncte a fost limitat la 3. Discrepantele dintre aceste pensii sunt anormale, ca niciunde in lume. Cea mai mare pensie din UE este a unui roman , 8.600 euro si in acelasi timp avem cea mai mica pensie din UE. A doua pensie mare este in Luxemburg, 7.500 euro numai ca acolo pensia minima este de 1.500 euro. In toate tarile din UE raportul dintre pensia maxima si cea minima este de 1/5 iar la noi este cca 1/100. Suntem o tara nebuna unde se fura pe fata si noi stam si asteptam …nu stiu ce.

      Reply
  9. sara

    Eu vreau sa-i spun domnului care a scris acest articol altceva. Tot pe baza unor date statistice care insa se refera la bani nu la perioade., In toate tarile din UE raportul dintre pensia minima este de 1/5, adica pensia maxima este de 5 ori mai mare decat pensia minima sau altfel spus pensia maxima nu depaseste 5 pensii minime. Stiti cat este la noi acest raport ? Raportul dintre pensia maxima si cea minima este de cca 1/100. Ce inseamna asta, ca pensia maxima in prezent este de 100 de ori mai mare decat cea minima, ca niciunde in lume. Deasemenea vreau sa-i mai spun acestui domn ca cea mai mare pensie din UE este a unui roman si anume, cca 8.500 de euro. A doua pensie ca marime este in Luxemburg de 7.500 de euro insa acolo pensia minima este de 1.500 de euro. Concluzia, cauza acestor situatii anormale sunt cele legate de lipsa unui prag in ce priveste pensiile, asa cum exista in orice tara normala. Si in Romania a existat un prag prin Legea 19/2000 insa a fost desfiintat. S-a prevazut ca anual punctul de pensie sa nu depaseasca cifra 3, deci anual sa nu existe un punst de pensie mai mare de 3. Jigodiile au anulat aceasta prevedere. Deasemenea multimea de pensii speciale acordate profitorilor societatii. Acestea sunt cauzele pentru care fondul de pensii este insuficient. Masuri ce trebuiesc luate sunt stabilirea unui raport intre pensia maxima si minima de 5 si desfiintarea pensiilor speciale.

    Reply
    • Pasca

      Foarte bine spus Sara. Eu sunt unul din pensionarii acestei tari, pensionat in 2003. Dupa anul 1990 raportul intre pensia medie si salariul mediu brut pe economie s-a deteriorat continuu. In perioada 1970 – 1990 acest raport a fost cuprins intre 59 %-63 % pentru ca in 1990 sa fie 47 % imediat dupa Revolutie. In baza acestui procent Legea 19/2000 a stabilit valoarea punctului de pensie la minim 45 % din salariu mediu brut, procent care nu a fost atins niciodata in perioada 1991-2017. In anul 2016 acest raport a fost aproape de pragul minim ajungand la 30 %. Acesta este un adevarat dezastru pentru majoritatea pensionarilo. Eu sunt hotarat sa infiintez o Asociatie Nationala a Pensionarilor Marginalizati, aceasta si datorita vehicularii in mass media ale acestor pensii speciale aberante care sfideaza normalitatea. De asemenea, deoarece eu fiind pensionat in baza Legii nr. 19/2000 voi face demersurile juridice specifice pentru a-mi recupera numai pentru perioada 2006 – 2016 suma de 55.000 lei datorata de stat determinata ca diferenta intre procentul legal de 45 % si cel efectiv care este mult mai mic de care am beneficiat in perioada respectiva. De asemenea, voi face demersuri in mass media pentru a promova spre cunostinta de cauza si altor persoane interesate, justetea solicitarilor mele. In prezent eu am conceput intreg algoritmul de calcul al diferentelor la pensie de incasat pentru orice pensionar normal din Romania numai prin introducerea punctajului mediu de pensie stabilit prin Decizia de pensionare a acestuia.

      Reply
  10. Pingback: Se pregateste Guvernul sa modifice pensiile “speciale”? – fsanp.ro

  11. kellaru

    saunteti nedrepti, sa stiti ca pensionarii “de lux” desfasoara o multime de activitati caritabile in sprijinul celor nevoiasi, apoi sprijina cultura prin sponsorizari si burse acordate tinerelor talente, ajuta babele sa treaca strada, etc,etc. deasta ei merita sa manance muschiulet de 70lei/kg, iar noi parizer de 5lei.

    Reply
  12. Laura G

    Foarte corecta analiza. Mai ales observatiile despre ce este de fapt pensie si ce nu este. Pensiile minime (diferenta pana la pragul minim) si pensiile speciale NU SUNT PENSII, ci plati ale statului catre persoane aflate intr-o anumite situatie. De aceea, ar trebuii incluse in bugetul general, NU in bugetul casei de pensii.

    Ar fi corect sa facem asa nu numai contabil, dar si politic pana la urma. De exemplu, pensiile speciale pentru militari sunt de fapt parte din cheltuielile de aparare ale statului, NU sunt cheltuieli sociale; in plus am ajunge mai repede la minunatul 2% … In momentul de fata, daca citim bugetul consolidat, statul roman pare mai generos in cheltuieli sociale decat este, si mai auster pe cheltuieli sectoriale decat este in realitate ….

    Reply
  13. marius

    5,2 milioane pensionari si un raport de 9/10 pe o rata de somaj aproximativa 5%, asta inseamna ca Romania are in momentul acesta mai putin de 14 milioane locuitori cu tot cu copii … din 23 milioane in 1990. Nici in vreme de razboi poporul asta nu a fost mai distrus ca in ultimii 27 de ani!!l
    Colapsul total este foarte aproape!

    p.s. pilonul doi de pensie reprezinta o capusare a sistemului de pensii. In nici un contract nu este prevazut ca offshor ul financiar ce incaseaza banii e obligat sa restituie macar un ban inapoi la pensie!!l Peste 15-20 de ani cand trebuie platite primele pensii tot pilonul doi de pensii o sa fie declarat falimentar iar oamenii lasati cu ochii in aer.

    Reply
  14. Radu

    Cateva observatii:In Romania numarul real al pensionarilor este de 2,1 milioane restul sunt asistati sociali /agricultori etc ,persoane care nu au contribuit cu nimic la fondul de pensii si care au fost introduse abuziv in categoria pensionarilor pentru a avea un venit din care sa poata trai.Militarii/politistii nu au pensii speciale ci de stat. sunt singurii care in baza contractului cu statul garanteaza existenta si functionarea lui cu viata lor (nici o alta categorie nu o au) La aceasta se aduga specificul activitatilor/riscurilor ,perioada de 24/24 ore la dispozitia .. etc. Sunt convins ca va fi o reasezare cu o plafonare a pensiilor foarte mari .Restul sunt opinii ale unor necunoscatori

    Reply
    • dilaafumati

      “garanteaza existenta si functionarea lui (a statului) cu viata lor” hai sa zicem ca-i asa (desi statul roman functioneaza foarte prost) pe timpul activitatii, renumerata corespunzator. dar, dupa pensionare, ce treaba mai are cu existenta si functionarea statului, inafara de dreptul de a vota?

      Reply
  15. Dumitru Drinceanu

    Concluzia este simpla: cu cat sunt tinute sub control (adica la limita joasa) pensiile celor multi, cu atat sunt rezerve pentru a sustine pensii speciale mai multe si mai mari, fiindca sunt mereu impinsi in grade mari la final si, din cauza varstei de pensionare a ,,specialilor”, numarul acestora creste an de an in ritm mai mare decat al celor multi… Intre timp numarul celor multi va scade si ponderea celor speciali va fi an de an mai mare! Ce filozofie economica pe bietii statisticieni ai MM si pe minsitrii de resort!

    Reply
  16. Nelu Stiuca

    Parlamentul trebuie dizolvat. Dupa validare (folosindu-e norme si reguli africane ori specifice lumii a treia, antidemocratice ) parlamentarii si-au vota drepturi de nababi si reducerea obligatiilor si responsabilitatilor apoi au plecat in vacanta, dovedind astfel ca toate partidele parlamentare sunt grupari infractionale de crima organizata.DE 27 de ani se dovedeste ca RO este un stat de sinucigasi ACUM ESTE UN MOMENT DE RASCRUCE pentru ISTORIA ROMANIEI daca nu va fi valorificat vom ajunge ca NATIUNE la groapa de gunoi a istoriei si a lumii.

    Reply
  17. Daniel Brudar

    Suntem in continuare un stat politist deci pensii ca pe vremea securistilor. Militari ? De 70 ani nu avem razboi dar avem mai multi generali decat pe timp de razboi.Tot sistemul e o pungasie politica. Egalitate in drepturi ?
    Atunci egalitate si la pensii fara”speciale”. Eu primesc pensie 80 RON pe luna.

    Reply
  18. Daniel Brudar

    Publicati nominal pensiile pt colonei si generali. Nu sunt “acoperiti” deci avem drept sa-i stim. La fel si SRI caci coloneii si generalii sunt cunoscuti si ii stim. Exceptie agentii secreti acolo se justifica.
    Cei cu speciale : la 50 ani si-au facut suma, au haine suficient, au casa,au masina. Deci o pensie normala e deajuns. Daca le dati 10 antricoate/zi vor face guta.

    Reply
  19. Cezar

    Calculul pensiei militare de stat, care nu este o pensie specială, pentru că militarii contribuie la fondul de pensii, și oricine crede altceva trebuie să știe că baza de calcul este de 65% din salariul mediu brut al celor 6 luni consecutive alese din ultimii 5 ani. Se încearcă o manipulare grosolană.

    Reply
  20. Cezar

    100.000 pensii speciale raportate de 4.000.000 pensii obișnuite, așa cum vehiculează onor Olguța, reprezintă un raport de 1:40. Dacă pensia minim garantată este de 520 lei, atunci pensia minimă specială ar trebui să fie de 20.800 lei. Cine poate să creadă așa ceva, când pensia unui subofițer (marea pondere a pensiilor militare) este de 2.000 – 3.500 lei.

    Reply
  21. Claudiu

    Am scris un coment, cam lung, este adevarat, sa vad daca il lasa postat autorul articolului, domnul Davidescu. Pentru cei cu rabdare, iata ce am postat in romaniacurata.ro: Domnule Davidescu, daca scrieti despre un subiect anume trebuia sa va si documentati, nu sa porniti cu stangul, inca din titlu. Ce legatura au pensiile speciale (o sintagma care nu se regaseste in nici-o lege) cu bugetul de asigurari sociale, de dragul caruia varsati lacrimi de crocodil? O sa va ajut, daca dumneavoastra nu ati avut timp. In categoria asta, de pensii speciale, intra pensiile judecatorilor si procurorilor, personalului auxiliar de pe langa ei, cei de la Curtea de Conturi si CCR, fostii lucratori in diplomatie, cei care au lucrat in domeniul aeronautic, precum si militarii, politistii si lucratorii din penitenciare. Unii zic ca ar mai intra si parlamentarii, dar ei nu primesc pensii, ci indemnizatii. Sau fostii revolutionari, unii de meserie, luptatori de la cativa anisori… Toti cei enumerati mai sus ca avand pensii speciale primesc de la bugetul de asigurari sociale o pensie calculata in sistemul clasic, adica puncte conform cotizatiilor, iar restul pensiei, pana la 80-100% din ultimul salariu se plateste din alt buget, respectiv de la ministerele precizate in legile lor de pensionare. Singurii care nu primesc nici-un ban de la bugetul de asigurari sociale sunt militarii, politistii si cei de la penitenciare, ei primesc pensiile integral din bugetele ministerelor apararii, de interne, justitie sau SRI. Nu stau sa fac munca de documentare pe care trebuia s-o faceti dumneavoastra, asa ca va dau ca exemplu alcatuirea pensiei diplomatilor, asa cum scrie in Legea nr. 216/2015 privind acordarea pensiei de serviciu membrilor Corpului diplomatic și consular al României. Citit va rog art. 1, unde scrie ca “… pot beneficia la împlinirea vârstei de 60 de ani de pensie de serviciu, în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentând salariul de bază brut lunar corespunzător încadrării în funcția de execuție deținută în administrația centrală, la care se adaugă indemnizațiile și sporurile avute în ultima lună de activitate…” , plus 1% pentru ce depaseste 15 ani vechime, dar fara a depasi 100% (potrivit alin. (4) de la art. 1). La art. 6, alin. (1) scrie ca “Odată cu stabilirea cuantumului pensiei de serviciu se stabilește și pensia pentru limită de vârstă din sistemul public, potrivit legislației în vigoare privind sistemul de pensii publice”, deci li se calculeaza pensia pe puncte dupa contributivitate. La alin. (2) scrie ca ” În cazul în care cuantumul pensiei de serviciu calculat conform prezentei legi este mai mic decât cel al pensiei din sistemul public de pensii, se acordă cuantumul cel mai avantajos”, iar la alin. (3) ca ” Partea din pensia de serviciu care depășește nivelul pensiei din sistemul public, precum și partea din pensia de urmaș calculată din pensia de serviciu, care depășește nivelul pensiei din sistemul public de pensii, se suportă din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Muncii”. Cu riscul de a ma repeta, din bugetul de asigurari sociale diplomatii primesc pensie proportional cu cat au contribuit, ce depaseste sunt bani care vin de la alt buget, de stat, care este altul decat cel de asigurari sociale. In mod similar se face si pentru judecatori si procurori sau personal aeronautic, fiecare cu legile lor. Cat despre militari, politisti si lucratorii din penitenciare, gresiti cand afirmati ca “Pensia specială se calculează ca procent (80%) din veniturile obținute la final de carieră – acum sunt 12 luni la alegere din ultimii 5 ani”, Trec peste faptul ca ii zice pensie militara de stat, si nu de serivicu, ca la ceilalti, dar in Legea nr. 223/2015, modificata cu OUG nr. 57/2015, scrie la art. 28, alin. (1) ca “Baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat este media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcția de bază în 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate în calitate de militar/polițist/funcționar public cu statut special, actualizate la data deschiderii drepturilor de pensie, la alegerea persoanelor prevăzute la art. 3 lit. a)-c), în care nu se includ:”, urmand o enumerare sporuri sau indemnizatii care nu intra la calcul. Deci gresiti cand scrieti ca este media pe 12 luni, in fapt este pe 6 luni. Apoi, la art. 29, alin. (1), lit. a) scrie: “Cuantumul pensiei de serviciu se determină în procente din baza de calcul … militarii, polițiștii și funcționarii publici cu statut special, cu vechime cumulată conform art. 3 lit. f) de cel puțin 25 de ani, beneficiază, la împlinirea vârstei prevăzute de lege, de pensie de serviciu, în cuantum de 65% din baza de calcul prevăzută la art. 28”, dupa care la lit b) scrie ca “pentru fiecare an care depășește vechimea prevăzută la lit. a), la cuantumul pensiei se adaugă câte 1% din baza de calcul prevăzută la art. 28”. La art. 30 scrie ca “Pensia stabilită, recalculată și actualizată în condițiile prezentei legi nu poate fi mai mare decât 85% din baza de calcul prevăzută la art. 28”. Mai pe scurt, pensiile militarilor si cei asimilati pornesc de la 65% si sunt limitate la 85%, nu de 100% ca la celelalte categorii. O alta afirmatie care nu are legatura cu realitatea: “Și indexarea este diferită: în timp ce un pensionar ordinar primește rata inflației și jumătate din creșterea salariului mediu (deci pensia lui de obicei scade în termeni reali), un pensionar special capătă indexare pe baza salariilor la zi ale omologilor încă aflați în funcție”. Trec peste o sintagma nefericita – “pensionar ordinar”… cum adica ordinar???, dar indexarile sunt similare la pensia calculata pe Legea nr. 263/2010 (art. 102) si Legea nr. 223/2015 (art. 59). Ce este in plus la pensia militara de stat este art. 60 din Legea nr. 223/2015, care leaga pensia de cresterea soldei de grad sau functie la militarii activi. Vad ca vi se pare ceva extraordinar, dar stiti cand au fost ultimile mariri ale celor 2 elemente? Acum s-a dat Legea nr. 153/2017 a salarizarii unitare a bugetarilor, anterioara era Legea nr. 284/2010, dar care nu s-a pus in aplicare, s-au mentinut in plata drepturile avute in anul 2009. In plus, la art. 60, alin. (3) din Legea nr. 223/2015 scrie ca: “In anul in care pot fi aplicate atat prevederile Art. 59, cat si cele ale alin. (1) se aplica dispozitiile cele mai favorabile”, mai pe intelesul dumneavoastra in anul in care se maresc soldele de grad/functie, cresterea pensiilor militare de stat nu se face din 2 directii, cumulativ, ci numai din una. Iar cum modificarea soldelor de grad sau functie este foarte rara, de ordinul 10-15 ani, inseamna ca va alarmati degeaba. Nu inteleg de unde ati scos ca la militari “Fiecare an de contribuție a fost înmulțit, de la caz la caz, cu 1,5 respectiv cu 2”. Puteti da baza legala pentru asa ceva? Va referiti cumva la grupele de munca? Daca da, astea sunt conform legii, si sper ca nu aveti pretentia ca un tanchist sa aiba aceeasi grupa de munca precum un profesor. Mai afirmati ca un pensionar obișnuit (adica ordinar, nu?) iese la pensie la 65 de ani după 40 de ani de contribuție. La militari varsta de pensionare se creste, etapizat, la 60 ani. De unde ati scos ca un militar iese la 52 ani sau chiar la 45??? Aveti proprietatea termenilor? Nu mai spun ca va raportati la speranța de viață este de 75 de ani, o fi pentru civili, dar incercati sa gasiti date privind speranta de viata pentru militari, care este mult mai mica, proportional sunt putini care ating varsta de 70 ani. Iar nu ma mai iau de faptul ca militarii nu au contribuit la pensii pana in 2010, deci despre ce cotizatii vorbim? Socotelile dumneavoastra sunt facute din pix, nemaivorbind ca efortul bugetar nu afecteaza nicicum bugetul de asigurari sociale, de unde se alimenteaza pensiile contributive ale civililor. Banuiesc ca la categoria pensionari superspeciali ati inclus scafandrii de lupta, pilotii de avioane supersonice, parasutistii militari, cei care fac deminari… Chiar ii invidiati pentru sanatatea lor de fier dupa ce fac anii de trecere in rezerva? Credeti ca li s-a scazut varsta de pensionare pe ochi frumosi? Si cati sunt, ca procent, din totalul de militari pensionati? Ati vrea sa fiti in pielea lor cand isi pun viata in pericol la orice misiune?
    Asa ca recititi art. 5 din Legea nr. 223/2015 unde scrie la alin. (2) ca “Fondurile necesare pentru plata pensiilor militare de stat si a altor drepturi de asigurari sociale cuvenite pensionarilor militari se asigura de la bugetul de stat, prin bugetele institutiilor prevazute la alin. (1)”, adica MApN, MAI, SRI.
    Daca tot va preocupa pensiile militarilor, de ce nu va documentati sa vedeti cate tari din UE si NATO au pentru militari pensii pe sistem contributiv si cate ca legi speciale sau capitole aparte in legile care reglementeaza pensiile, plus alte prevederi prin care se incurajeaza si motiveaza persoanele care intra in acest sistem in ce priveste perspectiva unei pensii predictibile.
    Din avatar, daca este poza dumneavoastra, pareti a fi o persoana tanara. Dar, in mod surprinzator, promovati un sistem egalitarist in ce priveste pensiile, lucru care m-as fi asteptat de la o cineva crescut si educat in celalat sistem.
    Si daca tot va place statistica, documentati-va care este pensia medie din sistem si vedeti la ce nivel sunt pensiile marii majoritati, adica la subofiteri, unde putini trec de 2.000 lei/luna net. Nu va luati neaparat de pensia sefului SMG sau a unor generali (pentru ei vedeti cu echivalenti, gen pensiile sefilor de la CEC, de exmplu), cu atat mai mult a celor din justitia militara, altfel comparatia cu pensiile civililor este distorsionata.
    Concluzia mea este ca ati facut un articol varza, amestacand in mod populist mere cu pere. Din nefericire astfel de articole au priza la un public usor manevrabil. Mai bine intrebati-va de ce nu sunt asaltate centrele militare zonale pentru o cariera militara, daca sunt asa de bune soldele si pensiile militare ulterioare.

    Reply

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *