Interceptarea de mai jos obţinută pe MSN (mandat de siguranţă naţională) în 2008, o probă foarte explicită aflată acum la dosarul DNA Braşov privind retrocedarea ilegală a Fermei Regale de la Băneasa, a ajuns de la SRI la DNA abia în acest an:
„Benjamin Steinmetz: Şi eu sper. Cum a decurs? Când va fi finalul finalului la Băneasa?
Remus Truică: (…) mâine, la ora 10:00, este o comisie la Institut (Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecţia Plantelor – n.r.) şi voi merge eu împreună cu prinţul, cu avocaţii şi, probabil, după cum au promis, mâine va fi luată decizia favorabilă.
Benjamin Steinmetz: …ce se va întâmpla atunci?
Remus Truică: Nimic. Doar vor semna şi va fi a noastră. Asta e tot. Nu sunt mai mulţi paşi, e doar un pas.
(…)
Un membru grup: …. Şi apoi este chiar al nostru? Adică putem începe munca pe teren?
Remus Truică: Da, este 100% al nostru, este ca şi maşina ta, e a ta (râde).
Un membru grup: …. Foarte bine. Şi apoi nu trebuie să dăm nimic?
Remus Truică: Adică, va fi probabil o sumă mică pentru aceşti oameni, dar nu mare lucru.”
De ce această interceptare din 2008 a ajuns abia acum la DNA? România curată a încercat să afle răspunsuri.
Iniţial, s-a dat NUP. Direcţia anticorupţie a răspuns unei solicitări de presă şi a explicat că dosarul Fermei Regale, instrumentat la Braşov, este disjuns (format) din cazul retrocedărilor ilegale de păduri de pe Valea Trotuşului în care este judecat fostul mare sforar al PSD Viorel Hrebenciuc:
<<În acest context – explică DNA – s-a întocmit la nivelul instituţiei o analiză a dosarelor existente/soluţionate care ar fi putut avea legătură cu aspectele respective.
Prin urmare, au fost identificate două dosare care fuseseră soluţionate cu neînceperea urmăririi penale.
În primul dosar, la data de 12 ianuarie 2010 a fost dispusă prin rezoluţie neînceperea urmăririi penale pentru săvârşirea de către mai multe persoane a unor fapte de corupţie privind soluţionare cererilor de reconstituire a drepturilor de proprietate asupra unor suprafeţe de pădure situate pe raza comunei Snagov. Soluţia de neîncepere a fost întemeiată pe art. 10 lit. a şi anume că „fapta nu există”>>, arată DNA.
Cine e procuroarea care a dat primul NUP. Potrivit unor surse judiciare, această primă decizie de NUP (neînceperea urmăririi penale – n.r.) a fost dispusă de procurorul Monica Costescu de la Secţia I a DNA, cea care a instrumentat şi dosarul fostului director al CNAS Tulcea, Dumitru Lascu, condamnat la 4 ani cu suspendare. Procuroarea Costescu ar fi închis dosarul Snagov fără să facă o anchetă riguroasă. Ea nu mai lucrează în DNA din 2011. După scurte stagii la Ministerul Muncii şi Parchetul Curţii de Apel Bucureşti, Monica Costescu a ajuns la Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, la Secţia Cooperare Judiciară.
<<„Concomitent – continuă reprezentanţii DNA explicaţiile – s-a dispus disjungerea cauzei şi continuarea cercetărilor, sub aspectul comiterii unor fapte corupţie, în legătură cu retrocedarea unui teren situat în zona Băneasa.
Şi în această cauză disjunsă, la data de 5 aprilie 2012, s-a dispus prin rezoluţie neînceperea urmăririi penale pentru săvârşirea de către mai multe persoane a infracţiunilor de luare/dare de mită în legătură cu retrocedarea de către Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecţia Plantelor Bucureşti a terenului situat în zona Băneasa. Soluţia a fost întemeiată pe art. 10 lit. b şi anume că „fapta nu este prevăzută de legea penală”>>, explică DNA.
Cine e procurorul care a dat al doilea NUP. Potrivit surselor României Curate, această a doua decizie de NUP – care vizează exact faptele pentru care sunt anchetaţi acum Truică, Andronic şi Steinmetz – a fost dată de procurorul Gheorghe Popovici, actualul şef al Secţiei I a DNA.
NUP-urile, infirmate în acest an. Cele două decizii de neînceperea urmăririi penale au fost infirmate în acest an de Marius Iacob, adjunctul şefei DNA. În mai, Tribunalul Bucureşti a confirmat redeschiderea unui dosar şi în noiembrie 2015, Curtea de Apel Bucureşti a confirmat, de asemenea, redeschiderea urmăririi penale, după cum puteţi vedea aici:
„Cele două cauze au fost reunite la dosarul disjuns în cursul lunii ianuarie 2015 la Serviciul Teritorial Braşov, având în vedere că acesta include şi aspectele avute în vedere în cele două cauze”, arată DNA.
De ce SRI a trimis abia în acest an la DNA interceptările din 2007-2008 cu Truică, Steinmetz şi compania?
Non-răspunsuri on the record. Am adresat întrebarea biroului de presă al SRI care ne-a răspuns că nu ne poate răspunde pentru că informaţiile solicitate sunt exceptate de la legea 544/2001 întrucât fac obiectul unui proces penal în curs.
Răspunsuri off the record. Declarații coroborate ale unor surse de la vîrful SRI şi DNA au explicat însă că SRI a trimis la vremea respectivă note informative la DNA în care a sesizat situaţia infracţională din jurul retrocedării Fermei regale. Procurorii de caz nu ar fi făcut anchete temeinice şi nu ar fi cerut interceptările de la SRI.
Circuitul informaţiilor şi al probelor în cadrul binomului SRI- DNA. Întrebate de ce SRI, atunci când trimite notele informative, nu trimite şi probele, surse judiciare au explicat că serviciul nu are atribuţii de urmărire penală, nu priveşte interceptările ca pe nişte probe în procesul penal, ci ca pe mijloace de aflare a infomaţiei. Aşa că serviciile informează procurorul şi acesta trebuie să ceară de la servicii ceea ce consideră că sunt probe utile pentru cazul lui.
România curată a discutat cu mai multi procurori DNA, atît din vechiul DNA condus de Daniel Morar, cât şi din noul DNA condus de Kovesi. Ei au explicat că regimul informaţiilor clasificate este foarte strict reglementat. „Nu te joci cu aşa ceva”, a explicat un procuror. „Sunt nişte reguli reglementate de lege şi este foarte bine că este aşa”, a spus un altul.
Cu toţii au explicat că procurorul ar fi trebuit să îşi dea seama din conţinutul notelor informative cum a fost obţinută informaţia („dar pentru asta îţi trebuie ceva experinţă”, a explicat un procuror), să contacteze ofiţerul de legătură de la SRI, să îi întrebe ce au pe caz şi să ceară declasificarea interceptărilor obţinute pe MSN.
O bilă neagră la DNA. Prin urmare, informaţiile pe care le avem duc spre o posibilă responsabilitate a procurorilor DNA şi a lidershipului Parchetului anticorupţie de la acea vreme reprezentat de şeful Secţiei a I-a Lucian Papici şi procurorul şef Daniel Morar. Ei ar fi putut să infirme deciziile de NUP dispuse de procurorii care nu ar fi făcut anchetele temeinic sau să se asigure că aceştia cer toate probele de la SRI. Surse din vechiul DNA care au dorit să îşi păstreze anonimatul au declarat pentru România Curată: „Dacă au fost redeschise înseamnă că au apărut elemente noi sau puncte de vedere diferite ale procurorilor”. „Probabil nu au aprofundat dosarele (procurorii de caz – n.r.). Nu ştiu dacă sunt stări de fapt similare cu dosarul de la Braşov, dar cert e că cei de la Braşov au avut şi interceptări, în timp ce cele 2 dosare de la Secţia I sigur nu au avut”, au spus acestea.
O bilă neagră şi la SRI. Pe de altă parte, SRI nu poate fi absolvit de responsabilitate. „Când SRI-ul vrea ceva şi are material, obţine”, a comentat un procuror sub protecţia anonimatului.
Într-adevăr, faptul că SRI a trimis notele informative la DNA, iar unii procurorii de acolo, din diferite motive, nu au cerut probele şi au clasat dosarul NU corespunde obiectivelor SRI de a urmări un caz până la capăt.
În aprilie, directorul Direcţiei juridice a SRI, generalul Dumitru Dumbravă a explicat pentru juridice.ro:
„Dacă în urmă cu câţiva ani consideram că ne-am atins obiectivul odată cu sesizarea PNA (Parchetul Naţional Anticorupţie, precursorul DNA, din perioada lui Adrian Năstase – n.r), de exemplu, dacă ulterior ne retrăgeam din câmpul tactic odată cu sesizarea instanţei prin rechizitoriu, apreciind (naiv am putea spune acum) că misiunea noastră a fost încheiată, în prezent ne menţinem interesul/atenţia până la soluţionarea definitivă a fiecărei cauze.”
Suspiciunile se adâncesc. Semnele de întrebare din cazul Truică-Andronic-Steinmetz devin şi mai evidente în contextul în care sunt cunoscute bunele relaţii profesionale dintre directorul Evenimentului Zilei Dan Andronic şi şeful SRI din acea perioada, George Maior. Potrivit „jurnalului Elenei Udrea” ţinut de Ion Cristoiu, protejata fostului preşedinte Traian Băsescu avea capacitatea de a merge în biroul directorului SRI, George Maior. De altfel, chiar Maior a admis la Pro TV că a avertizat-o pe Elena Udrea că vor apărea fotografii cu ea şi Alina Bica la Paris.
Peste tot se schimba generatiile.
Faptul ca dureaza atat da apa la moara coruptilor care ne distrug tara. In cazul Raul Alb, cum vinovatii nu au fost inca trimisi in judecata, Ministerul Mediului este pe punctul sa dea din nou geoparcul gruparii Andrasanu, spre distrugere totala:
http://www.mmediu.ro/articol/ministerul-mediului-apelor-si-padurilor-anunta-deschiderea-celei-de-a-7-a-sesiuni-de-depunere-a-dosarelor-pentru-preluarea-in-administrare-a-ariilor-naturale-protejate/1070
Cine altcineva ar mai depune dosar sa ia in administrare o arie in care mafiile de mediu au fost incurajate de toate autoritatile, ajungand nu doar sa distruga natura dupa bunul plac, dar sa atace si oameni, fara ca macar atunci autoritatile sa-si faca datoria? Evident ca doar cei in cardasie cu mafiotii mai pot ”activa” acolo. Si cum ramane cu ANAP-ul, de ce statul nu-si face datoria elementara de a administra ariile protejate?
Procurorul nu trebuie sa aiba dreptul de N.U.P. Trebuie sa intocmeasca rechizitoriul cu administrarea tuturor probelor pro si contra cauzei , sa exprime o concluzie si trimis dosarul unui judecator de instumentare care sa verifice toate ipotezele si numai judecatorul sa fie acela care dispune retimiterea dosarului pt. complectarea rechizitorului , sau dispune N.U.P. sau se trimite instantei de judecata .
Cum credeti ca ticalosii care jefuiesc Romania,isi vor da singuri cu barda in cap? Urechea care asculta este tot una cu mana care fura. Institutiile,Serviciile investite cu supravegherea gestionarii corecte a economiei si a politicii nationale, sunt penetrate de elemente care sutin in mod pervers,jaful national.Institutiile de supraveghere,control si justitie sunt ineficiente,ca sa nu spun ca sunt penetrate de elemente, de rea credinta,care din cand in cand defileaza incatusate.
Concluzia este cum ca coruptia si mafiotii au ajuns la un asemenea nivel de mâna în mâna încât nici
nu prea mai vad cum o sa se rezolve. Fiindca aceiasi sunt si acuzati si judecatori. Minunata situatie.
Si chiar daca s-ar face ceva, daca nu le confisca averile ilicite, este ca si cum nu s-ar face nimic.
Din pacate, toti au averi ilicite.
Pe vremea lui Maior, in SRI era pusa batista pe tambal pentru anumite persoane. Este cunoscuta legatura intre fostul si actualul sef SIE si Rosia Montana. Il cunostea Ungureanu pe Steinmetz? Desigur. Atat gruparea Udrea Cocos cat si Ungureanu aveau interese comune. Asa ca se sustineau unii pe altii, la furat si acoperit interesele, oamenii. DNA-ul nu avut acces la toate informatiile, in plus si in DNA sunt persoane santajabile. Dar este posibil sa se ajunga prea departe si atunci va fi un loby din partea anumitor ambasade sau direct a SIE pentru oprirea anchetelor.
Interesant este rolul SR in afacereI.
Nu imi este clar ce este de fapt aceasta organizatie fundamental in existent Statului Roman: culegator de barfe, plantator de microfoane, detectiv, anchetator , protector ?
DNA-ul are si el subordonarile lui ( mai discrete pentru populatie ), de exemplu nu am mai auzit nimic de Microsoft, EADS- cazuri promise de un an,