UPDATE: Modificările Codului Silvic nu au fost aprobate de Camera Deputaților, obținând doar 198 de voturi favorabile, din 203 câte ar fi fost necesare pentru a fi adoptate. Proiectul noului Cod Silvic a fost întors astfel, la Comisia pentru Agricultură.
“Proiectul supus votului astăzi reprezenta un Cod Silvic trunchiat, lipsit de puterea de a reforma domeniul pădurilor, deoarece s-au eliminat prevederi esenţiale, care duceau la stârpirea corupţiei şi a tăierilor ilegale. Modificările aduse formei pe care am iniţiat-o ca ministru delegat pentru Ape, Păduri şi Piscicultură nu aveau nimic în comun cu respectul pentru lege, pentru păduri, pentru banii publici şi pentru cetăţeni. Au fost excluse prevederile legate de vânzarea lemnului sortat şi fasonat din depozite şi rampe special amenajate, care sporeau valoarea lui, cele legate de înăsprirea pedepselor pentru furtul de lemne, de respectarea dreptului la proprietate pentru micii proprietari de păduri şi de asigurare a sprijinului pentru agenţii economici, care activează în domeniul exploatării şi prelucrării primare a lemnului, prin facilitarea accesului la resursa forestieră şi valorificarea superioară a acesteia. Mă bucur că acest act normativ a fost respins întrucât ne oferă nouă, liberalilor, posibilitatea de a relua procedura parlamentară a proiectului de Cod Silvic asumat şi susţinut prin două rezoluţii ale PNL astfel încât problemele din sistem să fie rezolvate în mod responsabil şi transparent”, a declarat deputatul PNL Lucia Ana Varga, membru al Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice din Camera Deputaţilor.
TEXT INITIAL: Codul Silvic a intrat astăzi (marți, 24 iunie) în dezbatere în plenul Camerei Deputaților. Cea mai controversată modificare e cea legată de dreptul proprietarilor de pădure să poată defrișa până la 500 de metri pătrați (comparativ cu 200 mp conform legislației actuale), sub pretextul dezvoltărilor cu scop turistic.
Potrivit formei în care Codul Silvic a trecut de comisii, masa lemnoasă se va vinde în continuare pe picior – din pădure, estimată – nu din rampe, măsurată, iar producătorii din industria mobilei au drept de preemțiune la cumpărarea de lemn din pădurile proprietate publică a statului. Lucia Varga, fostul ministru delegat pentru Ape și Păduri, cere retrimiterea proiectului de lege la comisii întrucât raportul Comisiilor de Agricultură și Juridică nu a fost făcut public înainte de discutarea în plen.
Proprietarii micilor întreprinderi de prelucrare finită a lemnului (fabricile de mobilă, pe care se bazează numeroase dezvoltări economice locale) se tem că propunerile de modificare ale Codului Silvic, care, teoretic, i-ar ajuta, nu sunt aplicabile în practică.
Care sunt principalele prevederi aduse de propunerea de modificare a Codului Silvic
Lemnul se va vinde în continuare direct din pădure, nu din rampe așa cum s-a propus inițial de către fostul ministru delagat pentru Ape și Păduri, Lucia Varga.
În prezent, proprietarii de pădure scot la începutul anului, la licitație, cantitatea de lemn pe care o pot recolta în anul respectiv, cantitate estimată (“pe picior”, copacii neputand fi măsurați exact dacă nu sunt tăiați). Astfel, firmele care câștigă licitația se duc și scot lemnul din pădure după care îl prelucrează sau îl vând mai departe. În forma inițială de modificare a Codului Silvic se prevedea că lemnul nu va mai fi vândut din pădure, ci din rampe după ce va fi tăiat de administratorii de pădure și adus până acolo. Fostul ministru delegat pentru Ape și Păduri, Lucia Varga, inițiatoarul acestei propuneri de modificare, susține că această prevedere ar limita tăierile ilegale de lemn, deoarece în cantitatea estimată sunt erori de +-/15%, unde poate fi introdus lemn tăiat ilegal.
Problema cu aceasta prevedere este că Romsilva, administratorul pădurilor publice, nu are infrastructura necesară pentru a o aplica. Mai mult, reprezentanții mai multor firme de exploatare și prelucrarea primară a lemnului spun că modificarea ar scoate firmele romanești de pe piață. “Dacă această reglementare va fi pusă în practică, firmele românești au o singură opțiune, să facă exploatare forestieră în prestări servicii. Să facă partea cea mai grea, exploatarea forestieră, să scoată lemnul din pădure, să-l aducă în depozite, să-l sorteze. Firmele românești nu vor putea concura cu marile companii multinaționale la prețurile cu care acestea vor cumpăra din depozite aproape întreagă producție”, a declarat Emil Iugan, proprietarul unei firme de exploatare a lemnului din Bistrița, pentru HotNews.ro .
Prevederea a fost scoasă din proiectul de modificare a Codului Silvic de deputații PSD. “Mie mi s-a spus că modificarea va fi introdusă prin Hotărâre de Guvern, însă era mult mai bine dacă s-ar fi trecut în Codul Silvic, care este o reglemntare cu putere jurdică superioară”, a mai declarat Lucia Varga.
Proprietarii de pădure privată vor putea defrișa 500 mp de pădure și vor construi pe aceasta suprafață
Dan Trifu, vicepreședintele fundației Ecocivica, consideră că această modificare ar fi catastrofală pentru pădurile țărrii și cere interzicerea ridicării de construcții în pădure. În același sens, s-au pronunțat și alți reprezentanți ai societății civile, care apreciază că justificarea invocată (dezvoltarea de obiective turistice) este doar un pretext.
Producătorii din industria mobilei au drept de preemțiune la cumpărarea de lemn din păduri proprietate publică a statului
Modificarea are ca scop sprijinirea dezvoltării rurale prin încurajarea prelucrării locale a masei lemnoase în formă finită (mobilă, cu valorificare economică superioară). Prevederea mai arată că un operator economic/ grup de operatori economici nu poate achiziționa/ procesa mai mult de 30% din volumul disponibil la nivel național dintr-un sortiment industrial de masă lemnoasă din fiecare specie. Întrebarea pe care și-o pun însă proprietarii micilor întreprinderi de mobilă e cum i-ar putea ajuta și în practică modificarea. Asta pentru că ei achiziționează lemnul de la firmele de exploatare și prelucrare primară (nu exploatează direct, implicit nu ar beneficia direct de dreptul de preempțiune). Teoretic, prevederea ar fi bună pentru micii producători, dar practic nu e aplicabilă!
Obiecțiile Luciei Varga
“Modificarea esențială propusă de noi la Codul Silvic era că lemnul să nu se mai vândă pe picior, direct din pădure, ci măsurat din rampe. Aceasta propunere a fost scoasă de deputații PSD. Dacă ar fi rămas ar fi redus mult corupția și tăierile ilegale de lemn. Noi vom cere retrimiterea proiectului la comisii deoarece raportul Comisiei de Agricultură și a celei Juridice nu a fost publicat înainte de discutarea proiectului în plen”, a declarat deputatul Lucia Varga, fost ministru delegat pentru Ape și Păduri, inițiatorul proiectului de modificare a Codului Silvic
În plus, Lucia Varga spune că a fost scoasă autorizația de bună practică pentru personalul silvic, introdusă în proiectul inițial de modificare a Codului Silvic. “La propunerea mea a fost introdusă însă, ieri, în Comisia Juridică, prevederea că personalul silvic care încalcă legea să poată fi suspendat între 1 și 6 luni”, a mai declarat Lucia Varga.
Contractul Holtz cu Romsilva
În ultimii zece ani, o mare parte din lemnul din pădurile României a fost exploatat de firma HOLZINDUSTRIE SCHWEIGHOFER și a luat calea exportului cu o prelucrare minimă, sub formă de cherestea.
În 2002, Guvernul Nastase a adoptat o ordonanță de urgentă, OUG nr. 71 din 13.06.2002 (pentru încheierea de Regia Națională a Pădurilor) a contractelor de vânzare-cumpărare pe termen lung privind masa lemnoasă), aprobată în același an prin Legea nr. 654/ 07.12.2002. Potrivit ”Jurnalului Național”, aceste acte normative au permis Romsilva să încheie pe termen lung (între 3 și 10 ani) contracte de vânzare de masa lemnoasă pe picior cu agenții economici care au activitate în domeniul prelucrării lemnului în produse finite și a căror capacitate de producție depășește 20.000 mc pe an, aceștia putând dobândi dreptul de a încheia astfel de contracte în urma unei licitații publice, după care se încheie acte adiționale la contractele respective cu regia.
Prin acest mecanism, marile firme exploatatoare (printre care se numără și firma menționată) au putut să preia de la RNP, fără a mai participă la licitațiile organizate de regie la începutul fiecărui an pe baza cotelor aprobate de Guvern, și înaintea derulării acestora, cel mai bun lemn, în funcție de volumul de masă lemnoasă contractat pe termen lung.
HOLZINDUSTRIE SCHWEIGHOFER a încheiat cu Romsilva trei contracte, două în 2002 și unul în 2003, cu valabilitate până în anul 2012 și respectiv 2013, și a dobândit dreptul de a exploata în jur de 1 milion de metri cubi anual, dintr-o medie de circa 2 milioane de metri cubi destinați exploatării în acest sistem. Mai multe detalii aici .
Aceste contracte au expirat la sfârșitul anului 2013 și până în prezent nu au fost prelungite. Pe lângă cei 1 milion de mc de lemn cumpărat anual, Holtz poate participă și la licitațiile anuale organizate de Romsilva și cumpără lemn și de acolo.
Prima fabrică de prelucrare a lemnului din grupul Schweighofer în România a fost construită în Sebes în 2002, urmată fiind de cea din Rădăuți în 2007. Doi ani mai târziu Schweighofer a achiziționat o fabrică de panouri din lemn masiv în Șiret. Ultimă achiziție este fabrică de panel din Comănești, în 2010. Pentru acest an, compania a anunțat că va investi 150 milioane de euro într-o fabrică de prelucrare a lemnului de ultimă generație, în Covasna, România. Fabrica se va întinde pe 70 de hectare, va avea o capacitate de prelucrare de 800.000 mc de material lemnos pe an și va fi pusă în funcțiune în 2014.
“Capacitatea anuală de debitare planificată va fi de 800.000 mc. 70% din cheresteaua rezultată va fi procesată ulterior, din care 100.000 m3 vor fi utilizați pentru realizarea produselor încleiate pentru piață asiatică, într-o primă faza. În o a doua faza, Holzindustrie Schweighofer plănuiește să producă produse încleiate și pentru piață locală. 80% din cherestea va fi exportată. Cea mai importantă piață rămâne Asia (în principal Japonia). Fabricile deja existente în Șiret și Comanesti vor fi aprovizionate cu materie primă de către nouă fabrică. Produsele secundare (tocătură) și produsele finite vor fi transportate pe calea ferată, utilizând zilnic 100 devagoane”, se arată pe site-ul companiei.
Holzindustrie Schweighofer are o cifra de afaceri totală de 500 milioane de euro (2012) și peste 2.500 de angajați.
