Romania Curată

UPDATE: SOCIETATEA CIVILA IA PARTEA STRAZII Si cere scuze de la BACONSCHI

44 de organizatii non-guvernamentale, reprezentante ale societatii civile, inclusiv organizatiile membre ale Aliantei pentru o Romanie Curata (ARC), au semnat un comunicat comun prin care anunta ca sunt alaturi de protestatarii din Piata Universitatii si resping invitatia de a lua parte la “mascarada de dialog social” propusa de ministrul Teodor Baconschi, prim-vicepresedinte al principalului partid de guvernamant, ai carui reprezentanti i-au insultat in mod repetat pe cetatenii care isi manifesta astazi in toata tara dreptul de a protesta liber, numindu-i “mahala inepta”, “viermi” sau “ciumpalaci”.

Cititi mai jos comunicatul integral:


COMUNICAT – 18 ianuarie 2012

Noi, VIERMII – inepti, inculti si ciumpalaci – PROTESTAM!

În atenția domnului Teodor Baconschi,

Acest comunicat reprezintă răspunsul organizațiilor semnatare la invitația la consultări adresată de Partidul Democrat Liberal prin intermediul dlui Baconschi.

Organizațiile semnatare sunt alături de protestatarii din Piața Universității și resping propunerea de a lua parte la mascarada de dialog social propusă de trimisul principalului partid de guvernământ, Prim Vicepreședintele PDL, Teodor Baconschi. Acesta a invitat unele ONG-uri la consfătuire după ce, în prealabil, manifestanții din Piața Universității au fost jigniți incalificabil de liderii Partidului Democrat Liberal. Baconschi însuși i-a numit pe manifestanți o “mahala ineptă și violentă”. De altfel, a fost un întreg concurs de invective din partea PDL – senatorul Iulian Urban i-a numit pe protestatari “viermi” și mai apoi, un alt lider al PDL a spus: “ce să faci, nu poți să-ți dai demisia pentru niște ciumpalaci”!

În acest context, cerem oficial Guvernului și PDL să își ceară scuze public pentru aceste jigniri aduse populației.

Experiența ultimilor ani ne-a demonstrat disprețul profund al actualului regim pentru societatea civilă, manifestat prin lipsa dialogului social și civic, suspendarea consultărilor publice în privința unor legi de maximă importanță pentru societate prin asumarea răspunderii, invocarea majorității parlamentare ca argument suprem în favoarea oricărei decizii politice. Politicienii trebuie să învețe să asculte de vocea societății civile și de revendicările ei.

De aceea, organizațiile semnatare, inclusiv APADOR-CH, pe care o parte a presei s-a grăbit să o indice ca participant la întâlnirea sugerată de dl. Baconschi, anunță că nu vor participa la false consultări, demers generat în mod evident numai de teama Guvernului de a-și pierde poziția și privilegiile.

Până atunci, vom continua să protestăm:

1. Împotriva comasării alegerilor, un abuz la adresa principiilor democratice.

2. Împotriva corupției și ineficienței în general, inclusiv din sistemul sanitar. Împotriva periclitării unui sistem care funcționează: SMURD.

3. Împotriva ineficienței gestionării fondurilor publice și mai ales a celor europene.

4. Împotriva subfinanțării educației în favoarea armatei și a serviciilor secrete.

5. Împotriva abuzurilor politicienilor asupra mediului înconjurător: împotriva tăierilor ilegale de copaci, împotriva gunoielor care acoperă jumătate din țară, împotriva introducerii vânătorii în ariile protejate, s.a.

6. Împotriva proiectului de la Roșia Montana și a implicării Președintelui Băsescu în susținerea și promovarea fățisă a unui interes privat.

7. Împotriva distrugerii patrimoniului arhitectural național prin complicitatea autorităților cu interese imobiliare nelegitime.

8. Împotriva aroganței și disprețului clasei politice față de aplicarea legilor transparenței și împotriva blocării accesului publicului la luarea deciziilor.

9. Împotriva încălcării drepturilor și libertăților categoriilor defavorizate și ale minorităților.

10. Împotriva abuzurilor forțelor de ordine și împotriva încălcării, în mod repetat, a dreptului la exprimarea opiniei și a dreptului de a protesta.

11. Împotriva abuzivei asumări de răspundere a Guvernului în chestiuni vitale pentru societate, care ar trebui să facă obiectul dezbaterilor amănunțite în Parlament, împotriva abundenței de ordonanțe de urgență și a lipsei dialogului social real. Împotriva adoptării legislației în lipsa studiilor de impact și împotriva modificării, în mod repetat, a legislației, fapt care produce haos.

12. Împotriva comportamentului abuziv și antidemocratic al Președintelui Băsescu și al altor lideri politici.

13. Împotriva inechității în societate, a distanței uriașe între săracii și bogații din România, întreținută de toată clasa politică.

14. Împotriva tendinței în creștere, de ignorare a cadrului legal al transparenței administrative și a formulării politicilor publice, care au redus majoritatea consultărilor cu societatea la gesturi pur formale, atunci când acestea nu au fost chiar eliminate cu desăvârșire.

În aceeași măsura, ne exprimăm revolta și îngrijorarea față de calitatea slabă a liderilor politici din opoziție, complici la fenomene pentru care învinuim și puterea, cum ar fi politizarea administrației locale, nepotismul, corupția, traseismul politic și incapacitatea de a reforma partidele din care fac parte.

Oana Preda, Centrul de Resurse pentru participare publică – CeRe
Ioan Tănase, Asociația Națională a Birourilor de Consiliere pentru Cetățeni – ANBCC
Diana-Olivia Hatneanu, Asociația pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki
Costel Popa, Centrul pentru Politici Durabile Ecopolis
Liviu Mihaiu, Asociația Salvați Dunarea și Delta
Lavinia Andrei, Terra Mileniul III
Alina Mungiu Pippidi, Societatea Academică din România
Payer Maria Magdalena, Asociația Heidenroslein
Georgiana Iorgulescu, Centrul de Resurse Juridice
Ioana Avădani, Centrul pentru Jurnalism Independent
Violeta Alexandru, Institutul pentru Politici Publice – IPP
Mihai Bumbeș, Asociația Mișcarea Civică Miliția Spirituală
Ionuț Sibian, Fundatia pentru Dezvoltarea Societatii Civile
Claudia Pamfil, Grupul pentru Dezvoltare Locala
Mircea Toma, Agenția de Monitorizare a Presei Active Watch
Miruna Ralea, Asociația Alma-Ro
Christian Mititelu, Alianța Civică
Viorel Micescu, CENTRAS
Cristian Pîrvulescu, Asociația Pro Democrația
Mădălina Mocan, Centrul Rațiu pentru Democrație
Ruxandra Sasu, Fundația PACT
Mircea Ilie, Viitor Plus – Asociația pentru Dezvoltare Durabilă
Doru Mitrana, Asociația Mai Mult Verde
Ștefana Bianu, RPER-Fr “Rencontres du Patrimoine Europe-Roumanie”
Vasile Ernu, Critic Atac
Voicu Rădescu, Green Hours
Eleonora Mircescu, Ecotop Oradea
Nicușor Dan, Asociația Salvați Bucureștiul
Doru Trasca, Asociatia “Ecologie-Sport-Turism”
Dragoș Pătraru, Asociația altPHel
Cosmin Pacuraru, Asociatia PUBLICMEDIA
Liana Buzea, Asociaţia EcoAssist
Bako Mihaly, Fundaţia Strawberrynet
Viviana Anghel, Asociaţia Pro Democratia Club Bucureşti
Vlad Tocaciu, Fundaţia Speranţa Sf. Ştefan
Dan-Călin Tocaciu, Asociaţia “Valea Soarelui”
Codru Vrabie, Asociaţia EPAS
Sorin Dumitraşcu, Federaţia Sindicatelor din Administraţia Naţională a Penitenciarelor
Raluca Dan, Asociaţia Re.Generation
Anca Gheorghică, Asociaţia Mai Bine
Nicoleta Robciuc, Clubul Ecologic Origini Verzi Suceava
Doru Traşcă, Asociaţia Ecologie-Sport-Turism
Eleonora Mircescu, ECOTOP Oradea
Felicia Ienculescu-Popovici, Asociaţia Greenitiative


Articole recente

Recomandări

11 thoughts on “UPDATE: SOCIETATEA CIVILA IA PARTEA STRAZII Si cere scuze de la BACONSCHI

  1. Lucian Cesina

    In fond,care este opera domnului Baconschi? Borges,in istorioara”Utopia unui om obosit”isi imagina o lume in care
    fiecare cetatean se bucura in viata doar
    de propria sa capacitate creatoare…
    Un om cult este un simplu beneficiar al
    creatiilor spirituale ale altora.Din pacate,
    numai inteligenta te face si interesant!Domnul Baconschi este doar cult…

    Reply
  2. Ana popescu

    FATIDICUL 10(ZECE)!!!!!

    intalnirea cu “structurile ONG-urilor”,structuri in numar de 10 (zece) ????leaga primejdios acest numar de cele 10 entitati care au preluat in 1997 Registrul Roman al Actionarilor si cele 10 (zece) case private (speciale)de asigurari, propuse de proiectul de lege al sanatatii, re
    cent abandonat.

    Reply
  3. JUSTITIABILUL

    Am si eu o intrebare. In cele 26 de ONG nu exista nici un jurist caruia sa-i miroase ca Teodor Baconschi a comis mai multe infractiuni si pentru aceasta e nevoie sa fie dat pe mana justitiei mai bine zis a Parchetului General?!?

    Reply
  4. Marian Dumitru

    “Desteapta-te Romane”
    Este timpul ca acest umil popor al nostru sa se trezeasca odata din “somnul cel de moarte” in care s-a adancit singur, cu buna stiinta!
    Este timpul sa isi cunoasca adevarata forta, si eventual sa dea o lectie de democratie adevarata celorlalte popoare, sa ii faca sa inteleaga ca democratie inseamna ca poporul sa isi conduca singur destinele si nu vanzatorii de tara sau afaceristii cu avutia nationala sa hotareasca pentru ei profitand de apatia si prostia unui popor.
    Doar cateva mii de oameni sunt oare nemultumiti in tara asta atat de bogata dar cu oameni atat de saraci interior si exterior? Nicidecum, dar ne-am invatat atat de mult sa nu facem mai nimic, si sa ne lasam furati de altii, mai “destepti” ca noi, incat facem de ras sensul real al democratiei autentice, atat de simplu de altfel, si anume de a apara poporul de lupii care nu gasesc in politica decat propriul interes si jefuirea celorlalti cu cinism.Este timpul sa ne trezim si sa luptam pentru drepturile noastre, nu numai acum, dar si de fiecare data cand aceste drepturi sunt incalcate.
    Este atat de simplu de a scapa de lichelele acestea lipite de trupul sanatos dealtfel al poporului roman care fara a fi scuturate vreodata, este simplu de inteles ca nu vor pleca niciodata de bunavoie, pentru simplu fapt ca este tare bine sa furi in loc de a muncii cu adevarat, de a distruge in loc de a crea, de a nu face nimic bun daca nu le iese si lor o spaga, si asa mai departe.
    O Romanie noua si curata, cu viitor adevarat pentru tineri si varstnici deopotriva totodata este simplu, banal de simplu de creat: TOATA CLASA POLITICA DE LUPI, care sistematic a vandut prin rotatie TARA, si nu au vazut in politica decat imbogatirea personala, TREBUIE SA PLECE, Romania nu are nevoie de ei pentru a deveni robi in propria lor tara, e mult mai simplu sa fii om liber!
    Trebuie sa luam, noi cei multi, orice decizie importanta in aceasta tara, prin pachete simple de legi, votate eventual prin REFERENDUM, si nu mii de legi confuze care atenteaza in final la Omenie si Bunul Simt!
    Nu avem nevoie de taxe si impozite care sa ne inrobeasca, ci de o taxa unica, fireasca de altfel pentru a ne putea plati datoriile publice, pentru sanatate, pensii, tineret, si investitiile de care avem nevoie. O astfel de taxa, fixa, si nu sa furam mai mult de la cel care munceste si are mai mult ca altul, trebuie sa fie unica, aplicata primar, cum este de exemplu TVA-ul dar la un nivel variabil in functie de necesarul pentru a crea un nivel de trai modern. Toate celelalte taxe si impozite trebuiesc desfiintate, ele nu sunt decat un mod de a ne umili si a ne inrobi singuri, cu buna stiinta!
    In fruntea noastra trebuie sa numim PATRIOTI care sa ne apere, profesionisti in ceea ce fac, DESFIINTATE PARTIDELE POLITICE PENTRU TOTDEAUNA, chiar nu avem nevoie ca hotii sa se adune la un loc pentru a unelti cum sa traiasca de pe urma noastra.
    O suta de mii de oameni au daramat un regim draconic cum a fost cel al lui Ceaus

    Reply
  5. mircea enache

    Apostrofez si eu expoimarea dlui Baconschi . Mai ales ca nu vine de la … Mircea Dinescu . Apropo de M. D. – din cate imi amintesc ( ca fost prim muncitor din Moldova ,vorbitor din Balconul Pietii Universitatii ) nici dumnealui nu a onorat in 1990 acel adevarat fenomen .Cu oarecare retinere , eu il scuz pe dl. Baconschi caci nu am termeni de comparatie intre tov. Iliescu si dl. Basescu .

    Reply
  6. Silvia

    1. Pieţele financiare, monetare şi de materii prime: motorul speculaţiilor şi principalul factor al crizei

    Pe langă produsele subprime, CDO şi CDS, care ar trebui interzise pentru a se face economii şi pentru salvgradarea sănătăţii publice, ar trebui interzise şi pieţele la termen, care constituie adevăratul motor al speculaţiilor, principalul factor al crizei.
    Pieţele au fost deturnate de la funcţia lor de acoperire a riscurilor, s-a ajuns la o piaţă dedicată aproape exclusive speculaţiilor. Băncile au fost lipsite de vocaţia lor de a finanţa economia, trecându-se la activitatea de finanţare a finanţei.
    Pe pieţe se poate cumpăra fără a se cumpăra realmente, se poate vinde fără a poseda ceea ce vinzi, se revinde fără a se fi cumpărat şi recumpăra fără a fi vândut. Şi în toată perioada care precede încheierea contractelor pe care operatorii fac ce pot ca s-o evite, nu se vinde şi nu se cumpără decât vânt!
    O marjă de acoperire de 5% dintr-o valoare nominal de 100% înseamnă un pariu cu bani pe care nu-I ai în proporţie de 95%! Un rezultat de 10% din 100% înseamnă de fapt un randament de + sau – 200% în raport cu un capital investit de 5.
    Un efect de ridicare de la 1 la 40! Efectul depinde de procentul de acoperire, în realitate mai apropiat de zero decât de 5 şi de rezultatul operaţiunii: cu un câştig fixat la 10%, ca să simplificăm, efectul este de 1 la 62 pentru 4%, de 1 la 112 pentru 3%, de la 1 la 250 pentru 2%, de la 1 la 1000 pentru 1% si pentru 0% e de la 1 la infinit, pur şi simplu!
    Accesul e facil cu acest depozit de garanţie derizoriu, câştigurile sunt facile graţie acestui efect de levier, câştigurile sunt rapide pentru că se pot obţine în câteva zile sau câteva ore, deci e vorba de vânzare pe credit prin excelenţă, asta îi atrage atât de mult pe speculanţi şi este ceea ce face din aceste pieţe „cel mai mare casino din lume”.
    Sume astronomice care se soldează cu profituri astronomice pentru bancheri şi bonusuri mirifice pentru traderi ne fac să urlăm de indignare şi ne incită să reclamăm, pe bună dreptate, controlul asupra salarizărilor şi impozitarea tranzacţiilor financiare.
    E vorba şi despre poziţii care pot duce la pierderi catastrofale, ca în cazul Leeson de la banca Baring, acum câţiva ani, şi Kerviel de la Générale, mai recent, un trader ruinat, îndatorat şi aflat azi în închisoare sau alte instituţii care n-au scăpat de faliment nici fiind recapitalizate de stat!
    Cine doreşte să lupte împotriva speculaţiilor (printre care şi cele cu datoriile suverane), nu poate ignora amploarea şi gravitatea acestui fenomen care ilustrează paradoxul „acoperirii poziţiilor” de către „piaţa de acoprire”, devenită „piaţa de mare risc”, căreia trebuie să i se „asigure acoperire”?!
    Soluţia constă în „a ucide” aceste pieţe care „ucid”: luaţi-le această jucărie periculoasă şi ve

    Reply
  7. salomeea

    Soluţia constă în „a ucide” aceste pieţe care „ucid”: luaţi-le această jucărie periculoasă şi veţi tăia aripile prădătorilor despre care vorbiţi. Suprimaţi acest drog puternic şi veţi avea mai puţini speculanţi, mai puţine speculaţii şi victime pe pieţele financiare.
    E vorba despre demantelarea unui sector al industriei financiare care de ani întregi se construieşte în jurul acestui monstru financiar în care s-a transformat Euronext.
    Să se utilizeze mai multe pieţe de opţiuni, care au aceleaşi avantaje dar nu şi aceleaşi agenţii financiare pentru a se calcula riscurile şi a se gira portofoliile. Să se mizeze pe inteligenţă, nu pe noroc.
    La fel, produsele derivate unde domneşte „inteligenţa artificială” a acestor module financiare complicate şi indigeste, care nu-i hrănesc decât pe cei ce le fabrică şi le consumă, care se dovedesc a fi o insultă la adresa „inteligenţei reale” a investitorilor şi a oamenilor simpli.
    Între timp, să se adopte ideea dumneavoastră care este apropiată de Legea Glass+Steagall, azi susţinută de Paul Volcker, fost preşedinte al FED (Rezerva Federală a SUA) şi actual consilier economic al lui Barack Obama: o separare strictă între băancile de afaceri şi băncile de depozite.
    Pe de o parte, pentru a continua să joace jocuri financiare riscante dacă vor, băncile de afaceri ar trebui să nu aibă voie să colecteze economiile publicului, sub orice formă. Ele n-ar putea face speculaţii decât pe riscul lor. Să nu se mai pună problema să fie ajutate de stat în caz de nevoie.
    Pe de altă parte, pentru a putea face apel la economiile publicului, băncile de depozit ar avea interdicţie pentru orice formă de speculaţii. N-ar mai exista produse toxice, nici pieţe cu riscuri. N-ar mai fi conflicte de interese între conturile clienţilor şi conturile băncii. Dar, mai presus de toate, ne-am întoarce la finanţarea economiei reale.

    Reply
  8. romanescu

    2. Crearea de masă monetară de către bănci: cea mai mare înşelătorie economică din toate vremurile
    Dincolo de comisioanele bancare care trebuie controlate şi verocitatea bancherilor, este şi puterea de a crea masă monetară a băncilor, cea mai mare înşelătorie economică din toate timpurile, care ar trebui abolită.
    Se ştie că băncile creează monedă acordând credite: sistemul rezervelor fracţionare definit de Bâle Ie permite băncilor să acorde un credit (Pn) la un procentaj din depozit (p%), respectând cota de rezervă în vigoare (r%), astfel că p% = 100% – r%.
    O rată a rezervei de 10%, de exemplu, se traduce cu un multiplicator bancar de 10, adică se creează de 10 ori suma creditului iniţial. o% înseamnă a crea monedă în cantitate infinită! Prin formula simplă p1(1-p%) a sumei unei progresii geometrice de p% care constituie creditele succesive, se demonstreaza că un depozit iniţial p1 de 10,000 euro genereaza un total de 100,000 de împrumuturi acordate, din care 10,000 garantate şi 90,000 non-garantate de „rezerve”, deci create pur şi simplu.
    Se ştie că băncile creează monedă din nimic! Pur şi simplu creaţie monetară, căci creditul înscris în contul clientului băncii nu e însoţit nicăieri de un debit în contul băncii, ca atunci când împrumutăm bani unui amic, contul nostru din bancă este debitat automat. În cazul unui credit bancar nu are loc, deci, un transfer de fonduri.
    Ca în cazul bancherilor zarafi de odinioară, contrapartida contabilă a acestui credit bancar nu este o lipsă temporară din activele băncii, ci o promisiune de rambursare, o datorie viitoare, doar înscrisă la pasive pentru a se acoperi o creanţă la activele bilanţului băncii.
    Joc de înscrisuri, ping-ping contabil pentru a se crea monedă „din pix” sau cu un „clic de computer”, banca centrală nu mai utilizează aceste metode pentru a-şi finanţa cheltuielile sau pentru a-şi rambursa împrumuturile, fiind interzise de altfel de la decretul Giscard-Pompidou din 1973.
    Ceea ce se ştie mai puţin – sau se pretinde că nu se ştie – este că băncile percep pentru aceste credite acordate din nimic, dobânzi exorbitante şi ilegitime, venituri cu creştere exponenţială, aşa cum arată formula dobânzilor compuse C = C(1+i)n.
    Dacă băncile împrumută fondurile pe care le posedă, cu dobânzi, asta e bine; că reîmprumută depozitele pe care le au sau capitalurile lor, cu dobândă mai mare, e normal. Dar să împrumute bani pe care nu-i au şi să perceapă dobânzi pentru ei, asta nu mai merge. Posibilitatea de a face bani pentru bani care nu există, Îmbogăţire fără cauză – şi ne mai mirăm că, secol după secol, puterile banului se coagulează şi cumpără mass media, dirijează guvernele şi aservesc şi domină lumea?!
    Cu ce drept persoane private, căci bancherii sunt persoane private, ca şi mare parte dintre acţionarii lor, pot face legal ceea ce alte per

    Reply
  9. salomeea

    3. Soluţia concretă: un nou sistem bancar cu doi poli şi suveranitatea monetară BCE
    Un „sistem bancar cu doi poli” apare ca fiind cadrul ideal pentru soluţia problemei creaţiei monetare, dacă se retrage puterea băncilor.
    Pe de o parte, ar fi polul „băncilor de afaceri private” – BAP, care ar continua să speculeze, dar pe riscul lor, şi să dea credite, dar numai din fondurile proprii sau cu 100% acoperire în depozite. Ele nu ar mai participa la creaţia monetară şi dacă nu mai finanţează economia, nu-i nicio problemă.
    Pe de altă parte, ar fi polul „băncilor de depozit publice” – BDP – care ar gira economiile publicului, fără a putea specula. Ele ar păstra încadrarea creditelor şi puterea de a crea monedă, dar în cadrul statului. Ele au nobila sarcină de a finanţa economia, după modelul băncii naţionale de investiţii – BNI.
    Pe lângă acestea, ar exista o „bancă centrală” care şi-ar regăsi suveranitatea monetară, recuperându-şi dreptul suveran şi sacru de a bate monedă, condiţie necesară şi „centrală” pentru a se conduce eficient politica monetară cvintriplă, financiară, economică, socială şi ecologică a ţării.

    Observaţia 1: Monedă nu înseamnă doar monede şi bancnote. E vorba de masa monetară în forma sa scriptică şi electronică M1, M2, M3 si poate și M4, care constituie peste 90% din cantitatea globală de mijloace de plată și de rezerve în principalele țări.
    Observația 2: Când vorbesc despre stat, nu vorbesc doar de țară ci de CE, la nivelul căreia este bine să se transpună tot raționamentul de mai sus și cel care urmează. Dacă construcția europeană nu e întotdeauna “un fluviu liniștit”, ea este, de acum, așa cum se spune, “un râu fără întoarcere”.
    Obsevația 3: Când vorbesc de ”bancă centrală”, mă refer la BCE, băncile centrale naționale fiind doar o agenție națională fără prea mari prerogative. Dacă fără monedă nu există o comunitate autonomă atunci nu există comunitate autonomă fără o comunitate suverană. Aceasta e posibil fără ieșirea din euro, sunt suficiente câteva modificări ale Tratatelor europene (Decretul 1973 Giscard – Pompidou, Articolul 104 din Manstricht, Articolul 123 din Lisabona) pentru a păstra intactă speranța de viitor și independența pentru ”Statele Europei Unite”.
    BCE nu trebuie să asigure doar stabilitatea prețurilor pentru țările din zonă, ar trebui să aibă un cuvânt de spus în toată economia țărilor din Comunitate, nu doar asigurând capacitatea sa de a acorda împrumuturi ci și, mai ales, dotându-se cu o putere reală de creație monetară.
    De ce moneda creată de o bancă centrală ar fi mai puțin bună sau mai puțin sănătoasă decât moneda creată de o bancă privatâ?! Dacă se acceptă împrumuturi făcute ”din nimic” de către băncile private, de ce nu s-ar accepta și împrumuturi făcute ”din nimic” de o ba

    Reply
  10. Nick Sava

    “44 de organizatii non-guvernamentale, reprezentante ale societatii civile, inclusiv organizatiile membre ale Aliantei pentru o Romanie Curata (ARC), au semnat un comunicat comun prin care anunta ca sunt alaturi de protestatarii din Piata Universitatii ” Care din ei? Ultrasi, pensionari, ecologisti, sinficalisti, membri ai partidelor din Opozitie? Am citit Protestul pina la punctul in care protestati “impotriva inechitatii”. Cind imi veti indica TARA si Societatea in care EXISTA o echitate sociala, mai citesc astfel de facaturi populiste. Imi pare rau ca imi mai pierd timpul pe aici…

    Reply
  11. romanescu

    BCE nu trebuie să asigure doar stabilitatea prețurilor pentru țările din zonă, ar trebui să aibă un cuvânt de spus în toată economia țărilor din Comunitate, nu doar asigurând capacitatea sa de a acorda împrumuturi ci și, mai ales, dotându-se cu o putere reală de creație monetară.
    De ce moneda creată de o bancă centrală ar fi mai puțin bună sau mai puțin sănătoasă decât moneda creată de o bancă privatâ?! Dacă se acceptă împrumuturi făcute ”din nimic” de către băncile private, de ce nu s-ar accepta și împrumuturi făcute ”din nimic” de o bancă centrală?!
    Dacă se acceptă împrumuturi care nu sunt garantate prin rezerve bancare, de ce nu s-ar accepta împrumuturi garantate prin rezervele Trezoreriei și bogățiile națiunii, prin PIB-ul său? Garanția băncilor ”prea mari ca să cadă” ar valora mai mult decât cea a celui care le garantează, statul, care, prin definiție, nu poate da faliment?!
    Și dacă se acceptă că băncile creează monedă pentru a finanța economia, de ce nu s-ar accepta ca statul, prin polul său bancar public, să poată crea monedă pentru a finanța economia, inclusiv cheltuielile sale de funcționare, care seversc economia direct sau indirect?!
    Nimeni nu poate fabrica monedă, doar statul. Dacă creează el însuși moneda de care are nevoie, își va mări mai puțin datoria, despre care se știe că e colosală. La limită, ar putea-o șterge parțial pe motiv de ”datorii fictive”, provenite din împrumuturi de ”bani fictivi”!
    De ce guvernele noastre ar prefera să împrumute bani băncilor private, cu dobândă, când, prin banca lor centrală, ar putea crea toți banii de care au nevoie, fără dobânzi și mult mai ieftin?
    Statul ar avea motiv, în fine, să evite să plătească dobânzi: împrumutându-se pe sine și fără dobânzi, și-ar diminua deficitul de care se plânge pe bună dreptate că este abisal, fie și numai prin reducerea automată a serviciului datoriei. La limită, s-ar putea ordona un moratoriu pentru dobânzi, căci e vorba de ”false dobânzi” percepute pentru ”false împrumuturi”!
    Cine dorește să susțină Euro, să întărească BCE și să aducă CE către Statele Unite ale Europei nu poate ignora acest paradox al finanțelor internaționale, unde ”statele se îndatorează față de băncile private pentru a împrumuta băncile private, care odată recapitalizate, reîmprumută banii statelor”! (Cazul Greciei)

    Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *