Romania Curată

UNJR publică un răspuns al CSAT privitor la relația dintre SRI și Justiție

Uniunea Națională a Judecătorilor din România (UNJR) a publicat luni un răspuns al Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) referitor la competențele Serviciului Român de Informații (SRI) în ceea ce privește justiția. UNJR arată că CSAT a extins atribuțiile SRI peste cadrul stabilit anterior în lege, prin includerea corupției și a crimei organizate printre amenințările la siguranța națională. Uniunea afirmă că această modificare de atribuții doar prin decizie CSAT, fără modificarea legii, reprezintă „un precedent periculos pentru statul de drept”. De cealaltă parte, în răspunsul CSAT se arată că aceste modificări au fost necesare întrucât legea este veche și a fost elaborată într-un moment în care corupția nu căpătase dimensiunile unui fenomen foarte extins.

UNJR precizează că a decis să facă public acest document „în urma solicitărilor repetate din partea presei” și că scrisoarea de la CSAT a fost primită în 16 februarie 2016, după ce pe 8 decembrie 2015, UNJR a solicitat Consiliului ca, în baza Legii 544/2001 privind accesul de informații publice, să-i comunice toate hotărârile care privesc relația dintre serviciile de informații ale statului cu justiția și după întâlnirea dintre UNJR și Secretariatul CSAT din 11 februarie 2016, în care s-au discutat „aspecte ce țin de clarificarea implicării SRI în actul de justiție și de verificarea existenței agenților acoperiți ai serviciilor secrete între magistrați”.

Discuția privitoare la relațiile dintre actvitatea serviciilor secrete și justiție a fost inflamată de un interviu din aprilie 2015, acordat Juridice.ro de generalul Dumitru Dumbravă, pe atunci șef al Direcției Juridice a SRI, în care acesta vorbea despre justiție ca despre un „câmp tactic”. „Fenomenul corupţiei, ca ameninţare la adresa securităţii naţionale, a intrat relativ recent în portofoliul SRI. Încercăm să ne convingem că este doar o etapă, determinată de persistenţa acestui fenomen social şi, mai ales, de consecinţele grave pe care le generează, dată fiind amploarea sa deosebită, cu forme variate şi complexe manifestate la toate nivelurile societăţii”, spunea generalul în interviu.

„Angajarea SRI în această luptă, până la urmă, de asanare morală a societăţii s-a făcut ca structură de suport a autorităţilor judiciare cu atribuţii în materie şi mă bucur că, în prezent, nivelul de încredere şi calitate a cooperării a atins o cotă de neimaginat într-un trecut nu prea îndepărtat. Saltul evoluţiei în acest demers a fost făcut odată cu adoptarea unui concept integrat în combaterea corupţiei, focalizând secvenţial instrumentele investigative pe toată lungimea lanţului trofic judiciar. Concret, dacă în urmă cu câţiva ani consideram că ne-am atins obiectivul odată cu sesizarea PNA, de exemplu, dacă ulterior ne retrăgeam din câmpul tactic odată cu sesizarea instanţei prin rechizitoriu, apreciind (naiv am putea spune acum) că misiunea noastră a fost încheiată, în prezent ne menţinem interesul/atenţia până la soluţionarea definitivă a fiecărei cauze. Această manieră de lucru, în care suntem angrenaţi alături de procurori, poliţişti, judecători, lucrători ai DGA ori ai altor structuri similare a scos la iveală punctual şi aspecte care ţin de corupţia sistemului judiciar, în limite care nu trebuie tolerate, dar nici exagerate. Important este, în opinia mea, că sistemul judiciar îşi dezvoltă anticorpii necesari vindecării acestei patologii”, mai explica generalul Dumitru Dumbravă.

A urmat un lung scandal cu privire la existența unor ofițeri acoperiți în justiție, încheiat printr-un comunicat al CSAT din 18 ianuarie 2016, în care se spunea că, în urma verificărilor cerute de CSM și Ministerul Justiției, nu s-au descoperit jucrători operativi, inclusiv acoperiți, colaboratori sau informatori ai serviciilor de informații.

Redăm, mai jos, fragmente din comunicatul prin care UNJR anunță publicarea răspunsului CSAT, iar la final linkul spre documentul emis de CSAT:

„Astfel, din răspunsul oficial al CSAT rezulta că, în ceea ce privește legislația internă, „atribuțiile instituțiilor abilitate în domeniul combaterii corupției, respectiv crimei organizate, au ca repere centrale Legea nr. 51/1991 privind securitatea națională a României”.

Deși în Legea 51/1991 nu există o mențiune explicită la corupție ca având legătură cu siguranța națională, pentru a intra astfel în atribuțiile serviciilor de informații, CSAT a interpretat că, „prin amploarea și consecințele sale, corupția se poate constitui într-o amenințare la adresa securității naționale”.

Argumentând că „elaborarea și adoptarea Legii nr. 51/1991 s-a realizat într-o perioadă incipientă a democrației post-comunist, în care corupția nu căpătase valențe de fenomen”, în loc să modifice legea, așa cum ar fi fost constituțional, în 2005 „CSAT a integrat problema corupției în structura Strategiei de securitate națională, ca factor de risc și obiectiv de securitate”.

Acest artificiu, de a completa legea prin decizii secrete, reprezintă un precedent periculos pentru statul de drept, împiedicând cetățenii să cunoască în mod real cât de extinse sunt competențele unor instituții ale statului.

„Ulterior, conceptul a fost preluat de Strategia națională de apărare din anul 2010, care o definea ca și vulnerabilitate, iar Strategia de Informații stabilea că una din principalele direcții de acțiune care orientează activitățile SRI să fie aceea a semnalizării cazurilor de corupție la nivel înalt, cu efecte asupra politicilor statului, inclusiv în scopul prevenirii accesului în funcții publice a persoanelor corupte“, se mai arată în scrisoare.

Din acest paragraf rezultă că CSAT a trasat SRI-ului sarcini informativ-operative ce nu se regăsesc în cadrul legal cunoscut, cum ar fi prevenirea accesului unor „persoane corupte” în funcții de conducere, deși acestea nu erau condamnate printr-o hotărâre judecătorească definitivă.

Mai mult, aceste verificări prealabile, făcute de un serviciu de informații în afara cadrului procesual penal, fără a exista o procedură și fără ca ulterior persoana verificată să ia la cunoștință de conținutul raportului, pentru a se putea apăra în raport de aceste acuze, este posibil să fi fost aplicabile și în cazul funcțiilor de conducere din justiție. Cererea UNJR adresată Președintelui Iohannis pentru a se lămuri acest aspect a rămas fără un răspuns concret.

În privința relației dintre parchete și serviciile de informații, CSAT a precizat că relațiile de cooperare interinstituțională s-au materializat în „constituirea de echipe mixte, cu reprezentanți ai organelor de urmărire penală, în scopul contracarării riscurilor derivate din derularea unor activități cu caracter infracțional”.

Existența unor „echipe mixte” SRI-procurori a fost anunțată de președintele Traian Băsescu într-un interviu pentru Timpolis, din data de 15 mai 2014, în cadrul căruia a spus că „a fost emisă o hotărâre CSAT care menționează toate instituțiile cu responsabilități în depistarea și combaterea acestui proces, dar responsabilizează masiv și SRI. O hotărâre CSAT în care, de exemplu, se specifică obligativitatea funcționării unor structuri mixte Parchet-SRI-Poliție, pe diverse paliere, de la depistarea și combaterea corupției în Justiție până la combaterea evaziunii fiscale”.

Prezența acestor „echipe mixte” SRI-procurori, care nu au nici o bază normativă publică, a fost relevată și de Directorul SRI Eduard Hellvig.

„SRI alocă resurse umane, resurse procedurale și tehnologice de cel mai înalt nivel în cooperarea cu DNA. Asta se poate traduce în sute de echipe operative comune, care reprezintă un parteneriat interinstituțional de succes”, a spus Eduard Helwig la bilanțul DNA pentru anul 2015.

Pentru lămurirea acestei chestiuni, UNJR a solicitat instituțiilor implicate informații privind componența, competența, modul de acționare a acestor echipe comune, cereri ce au fost însă respinse, pe motiv că informațiile legate de acestea sunt clasificate.

România se afla în acest moment în situația în care, în afara Constituției și a legilor țării la care toata lumea are acces, există hotărâri secrete date de o altă autoritate decât cea legislativă, care au creat noi organisme (precum Centrul Național de Interceptări), au extins atribuțiile și competențele instituțiilor statului, fără ca cetățenii să poata ști dacă și cât de mult acestea afectează drepturile lor fundamentale, inclusiv dreptul la un proces echitabil și o justiție independentă.

UNJR și AMR au atras atenția încă din 2015 că interferența SRI în justiție în urma unor decizii secrete ale CSAT subminează statul de drept și democrația din România, impunându-se de urgență lămurirea tuturor aspectelor privind interferența și relația dintre servicii secrete și justiție, inclusiv pentru a se asigura informarea corectă a cetățenilor și a se evita discursuri manipulatorii pe acest subiect”.

Documentul in format PDF poate fi accesat aici: CSAT raspuns UNJR – 16 feb 2016.


Donează și susține-ne acțiunile pentru bună guvernare!

Fondurile colectate susțin bătăliile pe care le ducem în justiție, administrarea aplicației Ia Statul La Întrebări, dar și programele prin care monitorizăm serviciile și instituțiile publice.


Vino în comunitatea noastră de bună guvernare!

Abonează-te la newsletterul România Curată. Vei primi pe e-mail articolele și campaniile noastre și ne poți răspunde la adresa de contact cu sugestii, sesizări sau cu propriile tale articole pentru publicare.

Articole recente

Recomandări

2 thoughts on “UNJR publică un răspuns al CSAT privitor la relația dintre SRI și Justiție

  1. Ionas

    Dar in ipoteza ca organizatia SRI nu se va mai ocupa de bunul mers al justitiei ( sau al viitorului patriei in subsidiar) cu ce se vor ocupa cei 12000 – 15000 de sereisti pe care patria ii are. Ce sa le dai de lucru ca astia sa aiba iluzia ca fac ceva ?
    Mai bine s-ar infiinta vechea SIPA .

    Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *