Romania Curată

UNJR cere CSM, ICCJ și Parchetului General să denunțe o declarație comună anticorupție

Uniunea Națională a Judecătorilor din Romania (UNJR) a solicitat  CSM si ICCJ „denunțarea de îndată” a declarației comune  semnata  de  Consiliul  Superior al  Magistraturii, Înalta Curte de Casație  si Justiție si Ministerul Public, prin care  cele trei instituții ale autorității judecătorești, cu  funcții distincte în administrarea justiției, si-⁠au asumat in comun  „angajamentul sistemului  judiciar  roman  de  continuare și intensificare a  eforturilor  de luptă împotriva corupției  prin toate mijloacele  legale”.

Potrivit UNJR, această declarație contravine rolului constituțional al judecătorilor  si încalcă garanțiile constituționale ale unui proces echitabil.

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), Parchetul General şi Înalta Curte de Casație și Justiție au semnat o declaraţie comună, prin care intensifică lupta anticorupţie, documentul fiind publicat pe pagina oficială a CSM, scrie Mediafax.

Conform sursei citate, cele trei instituţii menţionate precizează în document că „(1) îşi exprimă, în mod ferm, angajamentul sistemului judiciar român de continuare şi intensificare a eforturilor de luptă împotriva corupţiei, prin toate mijloacele legale. (2) Aderă la valorile fundamentale, principiile şi mecanismul de monitorizare al strategiei naţionale anticorupţie 2016-2020”.

Cel de-al treilea punct al declaraţiei prevede faptul că procurorii şi judecătorii, inclusiv membrii CSM, îşi asumă îndeplinirea măsurilor ce ţin de competenţa autorităţii judecătoreşti.

Documentul mai prevede şi „participarea la îndeplinirea condiţionalităţilor stabilite prin mecanismul de monitorizare al Strategiei Naţionale 2016-2020”.

Actul este semnat de Mariana Ghena, preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, Cristina Tarcea, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ), şi Augustin Lazăr, procurorul-şef al Parchetului General.

Roluri diferite în justiție pentru cele trei instituții

CSM are rolul de garant al independenţei justiţiei şi veghează la buna desfăşurare a activităţii profesionale a procurorilor şi judecătorilor.

Parchetul General coordonează activitatea tuturor parchetelor şi are ca rol instrumentarea dosarelor penale. Totodată, procurorii sunt cei care decid dacă trimit dosarul pentru soluţionare instanţei judecătoreşti sau dacă vor clasa cauza.

Pe de altă parte, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este instanţa supremă în ierarhia instanţelor judecătoreşti şi are rolul de a asigura interepretarea şi aplicarea unitară ale legii. La această instanţa s-au judecat dosarele de mare corupţie.

Declarația comună derivă din Strategia națională anticorupție, spune șefa ICCJ

Preşedintele instanţei supreme, Cristina Tarcea, a explicat, pentru MEDIAFAX, că acest document a fost semnat după ce a fost adoptată Strategia naţioală anticorupţie, iar toate instituţiile juridice au fost consultate. Această declaraţie comună, explică sursa citată, conţine obiective generale, care sunt distribuite în funcţie de competenţă.

Mai mult, şefa ICCJ a adăugat că această declaraţie comună a fost semnată abia acum, deşi Strategia naţională anticorupţie a fost adoptată în 2016, pentru că structura conducerii CSM s-a schimbat, la începutul acestui an. De altfel, în toamna anului 2016 s-a pus problema, iniţial, ca fiecare instituţie să facă separat o declaraţie de aderare, dar vechea conducerea a Consiliului Superior al Magistraturii a decis să fie o declaraţie comună. Semnarea documentului nu a mai fost făcută în 2016, iar de la începutul lui 2017 CSM are altă conducere. Aşadar, acest document a fost semnat abia acum.

Sursa menţionată a mai spus că această declaraţie are rol preventiv, fiecare instituţie primind sarcini specifice.

Ministerul Public:  fiecare acţionează cu respectarea strictă a competenţelor specifice

La rândul său, reprezentanţii Ministerului Public, întrebaţi de oportunitatea ca cele trei instituţii să semneze un act comun, având în vedere rolul lor diferit, susţin că „fiecare dintre cele trei instituţii acţionează cu respectarea strictă a competenţelor specifice”.

„Documentul a fost semnat pentru a aduce la îndeplinire scopul Strategiei Naţionale Anticorupţie 2016-2020, respectiv promovarea integrităţii prin aplicarea riguroasă a cadrului normativ şi instituţional de prevenire şi combatere a corupţiei. Aceasta s-a realizat şi în contextul îndeplinirii condiţionalităţilor Mecanismului de cooperare şi verificare, în care fiecare dintre cele trei instituţii acţionează cu respectarea strictă a competenţelor specifice”, a explicat instituţia, pentru MEDIAFAX.

UNJR solicita CSM si ICCJ sa revoce declarația asumata in comun cu Parchetul General si sa afirme independenta judecătorilor inclusiv in raporturile cu procurorii

Redăm integral declarația UNJR:

“In urma “declaratiei comune” semnata de Consiliul Superior al Magistraturii, Inalta Curte de Casatie si Justititie si Ministerul Public, prin care cele trei institutii ale autoritatii judecatoresti, cu functii distincte in administrarea justitiei, si-au asumat in comun “angajamentul sistemului judiciar roman de continuare si intensificare a eforturilor de lupta impotriva coruptiei prin toate mijloacele legale”, declaratie care contravine rolului constitutional al judecatorilor si incalca garantiile constitutionale ale unui proces echitabil, Uniunea Nationala a Judecatorilor din Romania emite urmatoarea pozitie:

Uniunea Nationala a Judecatorilor din Romania solicita Consiliului Superior al Magistraturii si Inaltei Curti de Casatie si Justitie denuntarea de indata a declaratiei comune facute cu Parchetului General din iulie 2017 si punerea in discutie separat a unei eventuale declaratii care sa fie conforma competentelor ce revin fiecareia dintre cele trei autoritati.

In ceea ce priveste Consiliul Superior al Magistraturii si Inalta Curte de Casatie si Justitie, aceste institutii trebuie sa clarifice in fata opiniei publice, neechivoc si definitiv, ca judecatorii sunt singurii care infaptuiesc justitia, iar competentele judecatorilor nu sunt comune cu cele ale procurorilor.

Pe de alta parte, Parchetul General poate semna un angajament separat, impreuna cu directiile pe care le are in subordine – DNA si DIICOT –, prin care sa isi asume implementarea propriilor obiective si angajamente, inclusiv in ceea ce priveste lupta anticoruptie.

Semnarea unui “angajament comun” judecatori-procurori a condus la amestecarea in ochii opiniei publice a celor doua functii, cea de acuzare, pe de-o parte, si cea de judecata, pe de alta parte, cu consecinte directe asupra aparentei de independenta a justitiei si implicit a increderii cetatenilor in aceasta.

Instantele si parchetele au roluri constitutionale clar definite si diferite, ce nu pot fi amestecate.

In timp ce justitia “se infaptuieste in numele legii”, “este unica, impartiala si egala pentru toti” si este realizata prin ICCJ si celelalte instante judecatoresti, rolul constitutional al Ministerului Public este de a “reprezenta interesele generale ale societatii” si de a apara “ordinea de drept, precum si drepturile si libertatile cetatenilor”.

Diferenta constitutionala dintre judecatori si procurori reiese si din statutul constitutional al acestora. In timp ce “judecatorii sunt independenti si se supun numai legii”, procurorii “isi desfasoara activitatea potrivit principiului legalitatii, al impartialitatii si al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justitiei”.

Asadar, afirmatia CSM, din comunicatul din data de 21 august 2017, ca agrearea de catre CSM si ICCJ a semnarii unei astfel de declaratii comune cu Parchetul General s-a facut in fata ministrului justitiei din 2016 conduce la ideea ca judecatorii s-ar afla sub autoritatea ministrului justitiei, ceea ce este contrar statutului constitutional al acestora.

UNJR se alatura, astfel, Asociatiei Magistratilor din Romania si condamna modul in care, fara consultarea judecatorilor, Consiliul Superior al Magistraturii isi exprima in mod “ferm”, alaturi de Parchetul General, “angajamentul sistemului judiciar roman de continuare si intensificare a eforturilor de lupta impotriva coruptiei prin toate mijloacele legale”.

Semnarea de catre CSM si ICCJ a unui angajament de “lupta” in comun cu reprezentantii Ministerului Public da o lovitura grea independentei justitiei, prin afectarea aparentei de impartialitate a judecatorilor chemati sa judece inclusiv dosare de coruptie.

In urma acestei declaratii comune, orice persoana acuzata de coruptie de catre procurori isi poate pierde increderea ca ii sunt asigurate garantiile unui proces echitabil, cata vreme CSM – “garantul independentei justitiei” – si ICCJ – care infaptuieste justitia – sunt angajate intr-o lupta de aceeasi parte cu acuzarea.

Acest angajament a fost perceput deja in spatiul public ca un parteneriat al instantelor cu parchetele, fapt ce incalca grav una dintre garantiile unui proces echitabil ce reiese implicit din Conventia Europeana a Drepturilor Omului, potrivit careia: “Justitia nu trebuie doar infaptuita, ci trebuie sa si apara ca atare – justice must not only be done but seen to be done“.

Rolul judecatorilor este sa judece in mod impartial, “fara ura si partinire”, indiferent care este obiectul dosarului aflat in fata lor, indiferent de calitatea partilor si acuzatiile ce li se aduc de catre procurori.

Singurul angajament al unui judecator este acela asumat la nivel individual prin juramantul depus la intrarea in functie, respectiv acela sa respecte Constitutia si legile tarii, sa apere drepturile si libertatile fundamentale ale persoanei, sa isi indeplineasca atributiile cu onoare, constiinta si fara partinire.

UNJR reaminteste membrilor Consiliului Superior ai Magistraturii ca, potrivit legii, raspund în fata judecatorilor si procurorilor pentru activitatea desfasurata in exercitarea mandatului si de aceea, cu atat mai mult, cand vorbesc sau angajeaza institutia in numele intregului sistem judiciar, trebuie sa o faca dupa consultare cu cei care i-au ales si in limitele mandatului pe care l-au primit si pe care legea il permite.

Mai mult, UNJR constata ca aceasta declaratie semnata de catre CSM vine in contradictie cu pozitia majoritatii instantelor judecatoresti care, in proportie de 80 la suta, prin votul dat in Adunarile Generale din octombrie 2016, si-au asumat Memorandumul privind Justitia, prin care au solicitat respectarea independentei sistemului judiciar, mentionandu-se in mod explicit ca:

Justitia trebuie sa aiba ca si preocupare esentiala protectia, promovarea si garantarea tuturor drepturilor si libertatilor cetatenesti.

Respectarea independentei instantelor, a principiului separarii puterilor in stat, a fortei obligatorii a hotararilor definitive ale instantei, precum si a egalitatii de arme dintre acuzare si aparare.

In exercitiul functiilor lor, judecatorii si procurorii trebuie sa fie si sa apara independenti unii de ceilalti, conform rolului ce revine fiecaruia.

In acelasi spirit, al asigurarii independentei functiei de judecator fata de cea de procuror, presedintii tribunalelor si ai curtilor de apel si-au asumat Rezolutia de la Constanta, din data de 29 mai 2017, prin care au solicitat “consolidarea statutului judecatorilor prin separarea imediata a atributiilor Consiliului Superior al Magistraturii referitoare la cariera judecatorilor si procurorilor, intrucat recunoasterea acestei garantii ar conduce la o consolidare a independentei judecatorilor, singurii care infaptuiesc justitia”.

UNJR sustine pe deplin aceste cerinte si constata ca, in loc sa faca demersuri pentru indeplinirea lor, CSM actioneaza in contra spiritului acestui demers legitim de garantare a independentei justitiei si de consolidare a increderii cetatenilor in sistemul judiciar, in functionarea si eficienta lui.

Combaterea coruptiei este un deziderat pe deplin legitim si necesar, in numele caruia, insa, nu se pot incalca principii ale democratiei si statului de drept, deoarece atunci devine insasi aceasta lupta o forma de coruptie si de corupere a statului.

Tocmai in vederea garantarii unei autentice lupte impotriva coruptiei, judecatorii si procurorii trebuie sa isi indeplineasca strict atributiile distincte ce le revin intr-un proces penal, cu respectarea procedurilor legale si a drepturilor si libertatilor cetatenesti.

Solicitam in consecinta CSM si ICCJ denuntarea de indata a acelei declaratii comune cu Parchetul General si punerea in discutie separat a unei eventuale declaratii care sa fie conforma competentelor ce revin fiecareia dintre cele trei autoritati.“


Donează și susține-ne acțiunile pentru bună guvernare!

Fondurile colectate susțin bătăliile pe care le ducem în justiție, administrarea aplicației Ia Statul La Întrebări, dar și programele prin care monitorizăm serviciile și instituțiile publice.


Vino în comunitatea noastră de bună guvernare!

Abonează-te la newsletterul România Curată. Vei primi pe e-mail articolele și campaniile noastre și ne poți răspunde la adresa de contact cu sugestii, sesizări sau cu propriile tale articole pentru publicare.

Articole recente

Recomandări

One thought on “UNJR cere CSM, ICCJ și Parchetului General să denunțe o declarație comună anticorupție

  1. Adrian

    D. Toader nu și-a ascuns un zâmbet când a anunțat modificarea de la statul „poate cere” la „cere” despăgubiri în cazul erorilor magistraților.

    Evident, va trece proiectul. Sunt curios dacă av. poporului (care-o mai fi la momentul adoptării) va cere control prealabil de constituționalitate.

    Pe scurt, asociațiile magistraților cred că ar putea cere și introducerea de pedepse pentru propunerea de texte legislative neconstituționale, că evident astfel de legi le încurcă activitatea.

    Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *